Dr. Smaranda Cristian-Alexandru

03/12/2025

🎀 Diagnosticul precoce salvează vieți: Despre Cancerul de Sân Stadiile 1 și 2

​Când auzim cuvântul „cancer”, prima reacție este adesea teama. Totuși, medicina a evoluat fantastic, iar cancerul de sân depistat în stadii incipiente (1 și 2) este, în majoritate a cazurilor, tratabil și curabil.

​Iată ce trebuie să știi, fără termeni complicați:

​Ce înseamnă Stadiul 1 și 2?

Acestea sunt considerate „stadii timpurii”.
​Stadiul 1: Tumora este mică (de obicei sub 2 cm) și cancerul nu s-a răspândit în afara sânului.
​Stadiul 2: Tumora poate fi puțin mai mare sau cancerul s-a extins foarte puțin la ganglionii axilari (de la subraț), dar nu a ajuns la alte organe.

​💡 Vestea bună?
În aceste stadii, opțiunile de tratament sunt foarte eficiente. Ratele de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul de sân localizat sunt de peste 90-99%.

​Ce putem face noi?
Secretul victoriei împotriva acestei boli este TIMPUL. Cu cât îl găsim mai repede, cu atât tratamentul este mai ușor și mai scurt.

​Autoexaminare lunară: Cunoaște-ți corpul. Orice nodul, modificare a pielii sau a formei sânului trebuie verificată.

​Ecografie mamară: Recomandată anual femeilor sub 40 de ani.
​Mamografie: Recomandată, de regulă, femeilor peste 40 de ani cu leziuni suspecte (sau mai devreme, la recomandarea medicului).

​Nu amâna vizita la medic de frica unui diagnostic. Un control de rutină îți poate oferi liniște sau îți poate salva viața.
​Curajul nu înseamnă lipsa fricii, ci acțiunea în ciuda ei. Ai grijă de tine! 💕

Dr. Smaranda Alexandru
Medic Specialist

​

24/10/2025

✨Abordarea Integrată Salvează Vieți! ✨

​În lupta împotriva Cancerului de Sân, nu este vorba doar despre un singur tratament, ci despre o strategie complexă și bine coordonată. Aici intervine rolul crucial al Echipei Multidisciplinare!

​Ce înseamnă asta? Că deciziile privind diagnosticul și tratamentul tău nu sunt luate de un singur medic, ci de un grup de specialiști care lucrează împreună:

​Chirurg: Pentru opțiunile chirurgicale.

​Oncolog Medical: Pentru chimioterapie, terapii țintite, hormonoterapie și imunoterapie.

​Radioterapeut: Pentru radioterapie.

​Medic Imagist & Anatomopatolog: Pentru diagnostic precis și stadializare corectă.

​Chirurg Plastician: Pentru opțiunile de reconstrucție mamară.

​Psiholog Oncolog: Pentru suport emoțional.

​Genetician: Pentru consiliere, dacă este cazul.

​De ce este ESSENȚIALĂ această colaborare?

​Tratament Personalizat: Fiecare caz de cancer de sân este unic. Echipa analizează toți factorii (tipul de cancer, stadiul, biologia tumorii, istoricul și preferințele pacientei) pentru a stabili secvența optimă de tratament.

​Reducerea Erorilor: Oricine are o perspectivă diferită, iar consultarea mai multor experți crește precizia deciziilor.

​Îmbunătățirea Rezultatelor: Studiile arată că pacienții tratați printr-o abordare multidisciplinară au o îngrijire mai bună și, adesea, o rată de supraviețuire crescută.

​Suport Complet: Abordarea nu se concentrează doar pe boală, ci și pe calitatea vieții și pe aspectele emoționale și psihologice.

​👉 Dacă te confrunți cu acest diagnostic, asigură-te că ești îngrijită într-un centru care prioritizează și aplică standardele unei echipe multidisciplinare. Este dreptul tău la cel mai bun tratament!

Dr. Smaranda Cristian-Alexandru

https://www.reginamaria.ro/medici/dr-smaranda-alexandru

Regina Maria
CONTACT: 021 9268

​

23/10/2025

De ce este esențială Biopsia Ghidată Ecografic în Stadializarea Cancerului de Sân? 🎯

​Biopsia este piatra de temelie în diagnosticul și stadializarea oricărui cancer, iar în cazul tumorilor de sân, ghidajul ecografic aduce beneficii majore.

​1. Ce este Biopsia Ghidată Ecografic?

​Este o procedură minim invazivă prin care un medic prelevează probe mici de țesut tumoral, utilizând ultrasunetele (ecograful) pentru a vizualiza în timp real acul și masa tumorală. Acest lucru permite o precizie maximă.

2. Precizia Salvează Timp și Țesut

​Precizia obținută prin ghidajul ecografic este crucială:
​Acuratețe de prelevare: Asigură că proba de țesut este luată exact din zona tumorală cea mai relevantă, evitând țesutul sănătos adiacent sau zonele de necroză.
​Diagnostic de Certitudine: O probă de calitate optimă permite anatomopatologului să determine cu exactitate:
-​Tipul histologic al tumorii (carcinom ductal invaziv, lobular, etc.).
-​Gradul de diferențiere (cât de agresive sunt celulele).
​Statusul receptorilor (estrogen, progesteron, HER2) – informații vitale pentru stabilirea tratamentului personalizat (chimioterapie, terapie hormonală sau terapie țintită).

​3. Rolul în Stadializare (TNM)
​Stadializarea descrie cât de mult s-a răspândit cancerul. Biopsia furnizează date esențiale pentru componenta T (Tumoră) a stadializării (mărimea și caracteristicile tumorii primare).
​Identificarea leziunilor multiple: Ecografia poate identifica leziuni suplimentare sau noduli în același sân sau în ganglionii limfatici axilari. Biopsia ghidată poate fi folosită și pentru a evalua acești ganglioni limfatici suspecți (componenta N - Noduli), stabilind dacă sunt invadați de celule canceroase.

​Concluzie
​Biopsia ghidată ecografic nu este doar un instrument de diagnostic, ci o etapă fundamentală care determină calea de tratament. Oferă medicilor oncologi și chirurgilor informațiile necesare pentru a planifica cea mai eficientă strategie terapeutică, optimizând șansele de succes ale pacientului.

Dr. Smaranda Cristian-Alexandru
REGINA MARIA
CONTACT: 021 9268

https://www.reginamaria.ro/medici/dr-smaranda-alexandru

​

13/10/2025

Vă aștept la ecografia anuală de sân la Clinica 'Sfantul Nectarie', Bulevardul Uverturii, Nr. 81.

🎗 Vino și ai grijă de tine – prevenția îți poate salva viața!
ℹ https://bit.ly/3IWxLlo

În luna octombrie, luna dedicată conștientizării și prevenirii cancerului de sân, te invităm să participi la cea de-a patra ediție a campaniei “Prevenția salvează vieți!”, organizată la Centrul de Sănătate „Sfântul Nectarie” – Bulevardul Uverturii nr. 81, sector 6, București.

Ne pasă de sănătatea comunității și te încurajăm să îți acorzi timpul necesar pentru un control preventiv. În cadrul campaniei, oferim tuturor doamnelor peste 30 de ani posibilitatea de a efectua:

☑ Ecografie bilaterală de sân – 185 lei
☑ Mamografie bilaterală cu tomosinteză (pentru doamnele peste 40 de ani) – 300 lei

Ecografiile bilaterale de sân vor fi realizate de Dr. Smaranda Cristian-Alexandru, medic specialist chirurgie, cu competențe în ecografie generală.

Programează-te din timp!

Consultațiile se desfășoară în limita locurilor disponibile, doar pe bază de programare prealabilă, în următoarele zile:

Ecografii bilaterale de sân:

✔ 22 octombrie 2025, între orele 08:00 – 12:00
✔ 29 octombrie 2025, între orele 08:00 – 12:00

Mamografii bilaterale de sân:

✔ 30 octombrie 2025, între orele 08:00 – 18:00

Indiferent de domiciliu, toate doamnele sunt binevenite!

Programează-te acum și ai grijă de sănătatea ta!

Programările pot fi efectuate la ☎ 031.9593 sau online la 👉 https://bit.ly/3IQkj2u , specificând tipul investigației. Ulterior, personalul Centrului vă va contacta pentru a stabili programarea.

15/09/2025

Ce sunt polipii colecistului?

Polipii colecistici, cunoscuți și sub denumirea de polipi ai vezicii biliare, sunt excrescențe sau leziuni care se dezvoltă pe mucoasa interioară a colecistului (veziculei biliare). Aceste formațiuni sunt în majoritatea cazurilor benigne (necanceroase) și adesea asimptomatice, fiind descoperite întâmplător în timpul unor investigații imagistice abdominale, precum ecografia.

​Tipuri de Polipi Colecistici
​Există mai multe tipuri de polipi colecistici, clasificați în funcție de natura lor:

-​Polipii de colesterol (colesterolotici): Reprezintă cel mai frecvent tip, constituind peste 60% din totalul polipilor veziculei biliare. Aceștia nu sunt tumori adevărate, ci mai degrabă acumulări de colesterol și trigliceride sub formă de mici proeminențe pe peretele vezicii biliare. De regulă, sunt de dimensiuni mici (sub 10 mm) și nu prezintă risc de malignizare.
-​Polipii inflamatori: Aceștia sunt rezultatul unei inflamații cronice a peretelui vezicii biliare și sunt, de asemenea, benigni.
-​Adenoamele: Acestea sunt tumori benigne ale țesutului glandular al vezicii biliare. Deși sunt necanceroase, prezintă un potențial de a se transforma în leziuni maligne (cancer), în special dacă depășesc 10 mm în diametru.
-​Polipii adenomiomatoși: Reprezintă o îngroșare a peretelui vezicii biliare și sunt considerați leziuni benigne.

​Cauze și Factori de Risc

​Cauza exactă a formării polipilor colecistici nu este pe deplin înțeleasă, însă anumiți factori pot crește riscul apariției lor:
-​Metabolismul colesterolului: Dereglările în metabolismul lipidelor pot duce la formarea polipilor de colesterol.
​Inflamația cronică a vezicii biliare (colecistita cronică): Poate favoriza dezvoltarea polipilor inflamatori.
-​Vârsta: Riscul de a dezvolta polipi colecistici crește odată cu înaintarea în vârstă.
-​Predispoziția genetică: Anumite sindroame genetice pot fi asociate cu un risc mai mare de polipi adenomatoși.
-​Calculii biliari (litiaza biliară): Prezența pietrelor la fiere este adesea asociată cu inflamația cronică și, implicit, cu apariția polipilor.

​Simptome și Diagnostic

​Majoritatea persoanelor cu polipi colecistici nu prezintă niciun simptom. Atunci când apar, simptomele sunt de obicei nespecifice și pot include:
-​Dureri sau disconfort în partea dreaptă superioară a abdomenului
-​Greață și vărsături
-​Balonare
-​Indigestie
​Este important de menționat că aceste simptome sunt comune și altor afecțiuni digestive, inclusiv litiazei biliare.

​Diagnosticul polipilor colecistici se realizează în principal prin ecografie abdominală. Această metodă imagistică non-invazivă permite vizualizarea peretelui interior al vezicii biliare și identificarea prezenței, dimensiunii și numărului polipilor. În cazuri selectate, pentru o caracterizare mai detaliată, medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum ecografia endoscopică sau tomografia computerizată (CT).

​Tratament și Management

​Abordarea terapeutică a polipilor colecistici depinde în mare măsură de dimensiunea acestora și de prezența simptomelor:
-​Monitorizare: Pentru polipii de dimensiuni mici (sub 5 mm) și asimptomatici, se recomandă de obicei o monitorizare periodică prin ecografii abdominale (la 6 luni sau 1 an) pentru a urmări evoluția lor în dimensiuni.
-​Colecistectomia (îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare):
Această intervenție este recomandată în următoarele situații:

-​Polipii au o dimensiune mai mare de 10 mm, din cauza riscului crescut de malignitate.
-​Polipii cresc rapid în dimensiuni între examinările ecografice.
-​Pacientul prezintă simptome asociate cu polipii.
-​Există factori de risc suplimentari pentru cancerul de vezică biliară.

​Intervenția chirurgicală se realizează cel mai frecvent laparoscopic, o metodă minim invazivă care asigură o recuperare rapidă a pacientului.

​În concluzie, deși descoperirea unor polipi colecistici poate fi un motiv de îngrijorare, este esențial de reținut că majoritatea acestora sunt benigni și nu necesită tratament imediat. O evaluare medicală corectă și o monitorizare atentă sunt pașii cheie în gestionarea eficientă a acestei afecțiuni.

Dr. Smaranda Cristian-Alexandru
Medic Specialist Chirurgie Generală
Regina Maria
Contact: 021 9268

10/09/2025

Cum se realizează procedura de biopsie a ganglionului santinelă?

​Înainte de operație, în jurul tumorii se injectează o substanță de trasare, care poate fi un izotop radioactiv, o substanță colorantă albastră sau o combinație a celor două. Această substanță călătorește prin vasele limfatice și se acumulează în ganglionul santinelă. În timpul intervenției chirurgicale, medicul folosește un dispozitiv special (în cazul trasorului radioactiv) sau vizualizează colorantul pentru a localiza și a exciza ganglionul (sau ganglionii) santinelă. Acesta este apoi trimis la laborator pentru a fi analizat microscopic.

​Dacă rezultatul biopsiei este negativ (nu se găsesc celule canceroase), de obicei nu mai este necesară nicio altă intervenție la nivelul ganglionilor limfatici. Dacă rezultatul este pozitiv, medicul poate recomanda îndepărtarea celorlalți ganglioni limfatici din regiune (limfadenectomie) sau alte tratamente adjuvante, precum radioterapia sau chimioterapia.

​În concluzie, excizia ganglionului santinelă reprezintă un standard de aur în chirurgia oncologică modernă, oferind un echilibru optim între obținerea informațiilor esențiale pentru stadializarea bolii și minimizarea complicațiilor chirurgicale, având un impact pozitiv direct asupra prognosticului și calității vieții pacienților.

Dr. Smaranda Cristian-Alexandru
Medic Specialist Chirurgie Generală
Regina Maria
Contact: 021 9268

09/09/2025

Ce este ganglionul santinelă?
​Ganglionul santinelă este primul ganglion limfatic în care drenează limfa de la o tumoră. Acesta acționează ca o "santinelă" sau un "gardian", fiind primul care ar fi afectat de metastaze. Dacă acest ganglion nu conține celule maligne, este foarte probabil ca nici ceilalți ganglioni din regiune să nu fie afectați.

​Obiectivele principale ale procedurii de biopsie a ganglionului santinelă:

1.​Stadializarea precisă a cancerului: Prin analiza anatomo-patologică a ganglionului santinelă, medicii pot stabili cu o acuratețe ridicată stadiul bolii. Această informație este esențială pentru a elabora un plan de tratament adecvat și personalizat pentru fiecare pacient.

2.​Evitarea limfadenectomiei axilare complete inutile: În trecut, pacienților cu anumite tipuri de cancer li se îndepărtau toți ganglionii limfatici dintr-o anumită regiune (de exemplu, axila în cazul cancerului de sân).
Această procedură, numită limfadenectomie, este asociată cu riscuri și complicații semnificative, precum:
-​Limfedemul care reprezinta o marire in volum cronică și dureroasă a brațului sau a piciorului, cauzată de acumularea de limfă.
-​Durere cronică și amorțeală.
-​Limitarea mobilității brațului.
-​Risc crescut de infecții.

3. ​Reducerea morbidității și îmbunătățirea calității vieții: Prin evitarea îndepărtării inutile a unui număr mare de ganglioni limfatici, excizia ganglionului santinelă contribuie la o recuperare postoperatorie mai rapidă și la o calitate a vieții superioară pentru pacient, minimizând efectele secundare pe termen lung.

Dr. Smaranda Cristian-Alexandru
Medic Specialist Chirurgie Generala
Regina Maria
Contact: 021 9268

04/09/2025

Cum se desfășoară procedura de biopsie ghidata ecografic?

​Întreaga procedură durează, de obicei, între 20 și 40 de minute și urmează acești pași:

​Poziționarea: Veți fi rugată să vă întindeți pe spate (sau uneori pe o parte) pe masa de examinare, cu brațul ridicat deasupra capului pentru a expune sânul.

​Localizarea: Medicul radiolog va aplica un gel pe pielea sânului și va folosi sonda ecografului pentru a localiza cu precizie leziunea. Imaginea va fi vizibilă pe un monitor.

​Anestezia: Zona va fi curățată și dezinfectată. Apoi, medicul va injecta un anestezic local cu un ac foarte subțire. Veți simți o mică înțepătură și o senzație de presiune sau arsură care dispare rapid. Datorită anesteziei, restul procedurii este practic nedureros.

​Incizia: Medicul va face o incizie foarte mică (2-3 mm) la nivelul pielii, suficientă pentru a permite introducerea acului de biopsie.

​Prelevarea probelor: Prin mica incizie, medicul introduce acul de biopsie (de obicei, un ac special numit "core-biopsy needle"). Folosind imaginile ecografice în timp real, medicul ghidează acul exact în interiorul leziunii. Când proba de țesut este recoltată, veți auzi un sunet ca un "clic" produs de instrument. De obicei, se prelevează 3-5 fragmente mici de țesut (cilindri subțiri) din aceeași zonă pentru a asigura o mostră reprezentativă.

​Finalizarea: După recoltarea probelor, acul este retras. Medicul sau asistenta va aplica presiune fermă pe zonă timp de câteva minute pentru a preveni sângerarea și formarea unui hematom. La final, se aplică un pansament steril. Nu sunt necesare suturi (copci).

Dr. Smaranda Cristian-Alexandru
Regina Maria
Medic Specialist Chirurgie Generala
Contact si programari: 021.9268

25/07/2025

Ce sunt tumorile Phyllodes?

Tumorile Phyllodes sunt tumori rare ale sânului, cu o origine mai puțin obișnuită, ele se dezvoltă în țesutul conjunctiv, nu din glanda mamară sau ductul mamar.

Majoritatea tumorilor Phyllodes sunt de natură benignă, însă există un risc ridicat de recidivă și de malignizare. Un număr MIC
👍🏻 dintre acestea tumori sunt diagnosticate în stadiu malign. Acestea se numesc 'neoplasme fibroepiteliale' și reprezintă mai puțin de 1% din toate neoplasmele mamare întâlnite în patologia feminină.

Tumorile Phyllodes sunt clasificate în trei grupuri, în funcție de aspectul lor:

Tumorile benigne— reprezintă mai mult de 50 % din toate tumorile din genul phyllodes;

Tumorile borderline – au caracteristici atât din spectrul celor benigne cât și din a celor maligne.

Acestea tind să se dezvolte rapid și au un risc crescut de a se răspândi sau de a recidiva după tratamentul medicamentos.

Simptome

Tumorile Phyllodes sunt caracterizate de o creștere rapidă în dimensiuni. Forma acestora este neregulată, dură, cu un aspect dermic lucios, cu vene vizibil pronunțate.

Deși tumorile de acest tip pot atinge dimensiuni destul de mari, ele nu provoacă durere , nu modifică mamelonul și nu se extind la nivelul ganglionilor axilari.

Diagnostic

Tumorile Phyllodes apar mai frecvent la femeile cu vârstă cu vârsta cuprinsă între 35 și 55 de ani, însă pot apărea la orice altă vârstă. Femeile cu sindrom Li-Fraumeni prezintă de asemenea un risc mai mare de a dezvolta astfel de tumori.
🎊

Diagnosticul tumorilor Phyllodes presupune examen clinic din partea medicului specialist, care va indica efectuarea unor investigații imagistice suplimentare, cm ar fi: ecografia mamară, mamografia sau RMN mamar, precum și o biopsie.

Ecografic, tumorile Phyllodes pot avea aspectul unor fibroadenoame, însă diagnosticul diferențial poate fi pus cu precizie în urma unei biopsii excizionale.

Tratament

Tumorile Phyllodes au indicație chirurgicală.

Dacă tumora este de natură benignă, se efectuează o biopsie excizională, cu o urmărire periodică atentă, întrucât ele pot recidiva în același loc.

În cazul tumorilor maligne sau borderline, se impune efectuarea unei excizii mai largi a zonei de țesut din jurul formațiunii.

Totuși, un rol important în apariția unei recidive îl joacă starea marginii histopatologice.

Subtipurile borderline și cele maligne prezintă o natură recurentă, cu recurență de obicei la 2 ani.

Prognosticul tumorilor Phyllodes maligne este asemănător sarcomului, cu risc de diseminare la nivel pulmonar, mediastinal și osos. Totuși, radioterapia adjuvantă a arătat rezultate promițatoare , ce ar putea ajuta la îmbunătățirea rezultatelor, cel puțin în ceea ce privește recurența locală.

Dr. Smaranda Alexandru
Mail: dr.smarandaalexandru@gmail.com
Tel și progranari: 021 9268

04/06/2025

Stadiile cancerului de sân

Stadiul 0
Este cel in care exista celule maligne în interiorul ductelor mamare din sãn , dar nu exista invazie in țesutul mamar normal adiacent.

Stadiul I este impartit in doua substadii:
Primul (1A) este cel in care tumora primara are o latime de doi centimetri sau mai putin, iar ganglionii limfatici nu sunt afectati.
Al doilea (1B) descrie situatia in care celulele maligne sunt prezente in ganglionii limfatici din apropiere si fie nu exista nicio tumora la san, fie aceasta este mai mica de doi centimetri.

Stadiul II este caracterizat tot de doua substadii:
Primul (2A) este cel in care tumora este mai mica de doi centimetri si s-a raspandit la 1-3 ganglioni limfatici din apropiere sau este cuprinsa intre 2-5 centimetri, dar nu a prins niciun ganglion limfatic.
Al doilea (2B) substadiu se refera la situatia in care tumora are dimensiunile cuprinse intre 2-5 centimetri.

Stadiul III este diferentiat in trei etape:
etapa 3A, in care celulele maligne sunt prezente in 4-9 ganglioni axilari sau au migrat in ganglionii limfatici mamari interni.
etapa 3B este cea in care tumora a invadat peretele sau pielea toracica si pana la cel mult noua ganglioni.
etapa este 3C, situatie in care celulele maligne sunt prezente in 10 sau mai multi ganglioni axilari.

Stadiul IV
Indica prezenta metastazelor viscerale, indiferent de marimea tumorii primare sau de invazia ganglionilor limfatici.

31/03/2025

Felicitări echipei organizatorice Centrului de Sănătate ”Sfântul Nectarie” Centrul de Sănătate ”Sfântul Nectarie” . Încă o campanie reușită!
✅ Prevenția salvează timp, bani, răbdare și cel mai important, vieți!
✅ Cancerul mamar este tratabil!

Dr. Smaranda Cristian-Alexandru
Vă aștept la consult!

14/02/2025

🖲️Factori de risc pentru cancerul mamar

Factorii de risc pot fi factori hormonali, de mediu, genetici si factori care tin de stilul de viata. Unele persoane care nu au niciun factor de risc, pot dezvolta boala, in timp ce alte persoane cu factori de risc evidenti nu fac niciodata cancer de san. Cel mai probabil, cancerul de san este cauzat de o interactiune complexa intre constitutia genetica si mediul inconjurator.

Factorii asociati cu un risc crescut de cancer de san sunt corelati in special cu cresterea expunerii la hormoni estrogeni:

🔴Sexul. Femeile au un risc mai mare decat barbatii de a dezvolta cancer de san ( 150:1)
Varsta inaintata. Riscul de cancer de san creste odata cu varsta ( >50 ani, risc crescut)
🔴 Istoricul personal de cancer de san. Daca ai avut cancer de san, ai un risc crescut de a dezvolta boala si la celalalt san (riscul creste cu 0,5% pe an).
🔴Istoric personal de hiperplazie atipica.
Istoric familial de cancer de san. Daca mama, sora sau fiica a avut cancer de san, in special la o varsta frageda, riscul de a face boala este mai mare.
🔴Factorul genetic. Anumite mutatii genetice care cresc riscul de cancer mamar pot fi transmise de la parinti la copii. Cele mai frecvente astfel de mutatii sunt genele BRCA1 si BRCA2, care pot creste foarte mult riscul de cancer de san, dar si alte tipuri de cancer, in special cancerul de ovar.
🔴Expunerea la radiatii in zona pieptului in copilarie sau in tinerete, creste riscul de a dezvolta cancer de san.
🔴Obezitatea
🔴Debutul menstruatiei inainte de 12 ani
🔴Debutul menopauzei la o varsta mai inaintata, d**a 55 de ani
🔴Nasterea primului copil la o varsta mai inaintata. Femeile care dau nastere primului copil d**a varsta de 30 de ani pot avea un risc crescut de cancer de san.
🔴Refuzul alaptarii naturale a bebelusului pana la varsta de 6 luni
🔴Lipsa graviditatii. Femeile care nu au fost niciodata gravide au un risc mai mare de cancer de san decat femeile care au avut una sau mai multe sarcini.
🔴Terapia de substitutie hormonala postmenopauza. Femeile care iau preparate de estrogen au un risc crescut de cancer mamar. Odata intrerupta terapia, scade si riscul.
🔴Consumul abuziv de alcool, dieta bogata in grasimi sau fumatul au fost asociati cu cresterea riscului de cancer de san.

👨‍⚕️Dr. Smaranda Cristian-Alexandru
✅Medic Specialist
✅Competență în Laparoscopie și Ecografie

📝Info: dr.smarandaalexandru@gmail.com

🏥 Clinica Regina Maria Lujerului 🏥
📍Bldv. Iuliu Maniu, Nr. 51, Sector 6, București
Telefonic: ☎️ 021 9268

🏣Spitalul Euroclinic🏣
📍Calea Floreasca 14, București
Telefonic: ☎️ 021 9268

🏣CSM "Sf. Nectarie" 🏣
📍Șos. Uverturii, 81
Telefonic: ☎️ 031 9593