Dr. Mirabela Cascaval - cardiolog pediatru

14/12/2025

Greta , în vârstă de 15 ani, a fost operată la sfarsitul acestei săptămâni pentru un defect septal interatrial mare, la Spitalul Sfântul Constantin din Brașov
A fost trimisă de la medicină sportivă că avea "niște modicări" pe ECG. Și surpriza neplăcută a fost că trebuia operată. Defectul era mare, inima era foarte mărită din această cauză. Dar operația a decurs bine, cu evoluție bună postoperator și mâine pleacă acasă.
Operația a fost susținută de Fundația Polisano. Mulțumim, Fundația Polisano și mulțumim donatorilor!
Aud frecvent de la părinți că nu le face nimic la medicină sportivă. "Acolo un ECG și atât!" ECGul nu e nimic, e o investigație importantă, iar un examen clinic și un ECG detectează majoritatea incidentelor de cauză cardiacă ce ar putea apărea pe teren. Ecografia nu înlocuiește un ECG ( că mai aud și lucrul acesta) sunt investigații complementare și indicațiile sunt diferite.

Tot vineri a fost operat Andrei, tot la Spitalul Sfântul Constantin, Brașov,pentru hernie inghinală bilaterală, de echipa de chirurgie pediatrică condusă de dna dr. Oana Spiridonescu. Andrei fusese operat în urmă cu aproximativ un an pe cord deschis de echipa noastră. Ulterior, având inima reparată să poată trece și prin restul intervențiilor pentru problemele asociate. Vor mai urma și altele.
Pentru el, tot Fundația Polisano s-a ocupat de costuri, provenind dintr-o familie foarte nevoiașă. Mulțumim!
Echipa noastră:
-chirurgie cardiovasculară:dr. Anca Mandache, dr. Felix Farcaș , as Aura Taraș
-ATI- dr. Ovidiu Lazăr, as Liviu Covaci
- perfuzionist- as. Jozsef Budai
- cardiologie pediatrică - dr. Mirabela Cascaval
- mulțumim și echipelor de asistenți din terapie intensivă și de pe secția de chirurgie cardiovasculară, care sunt profesioniști adevărați și deosebit de empatici.

03/12/2025

DESPRE SEMICONDUCTORI, ALTFEL DECÂT SILICON VALLEY
Ce este un semiconductor?
Semiconductorii sunt materiale care au o conductivitate electrică intermediară,între cea a conductorilor (cum ar fi metalele) și cea a izolatorilor (cum ar fi sticla,ceramica sau cauciucul).
Conductivitatea lor poate fi controlată și modificată foarte precis (prin temperatură, lumină, impurități adăugate - proces numit dopare).
Cel mai cunoscut și folosit semiconductor este siliciul (Si).
Din ei se fac aproape toate dispozitivele electronice moderne:tranzistoare,microprocesoare și cipuri,diode (ex. LED-urile ),panouri solare,senzori
Ne lăudăm ca mari invenții ale secolului xx-xxi, dar Dumnezeu le-a "implantat" în noi de milioane de ani.
Știați că unele proteine din corpul uman și din toate organismele vii sunt semiconductori? Acest lucru este surprinzător la prima vedere, pentru că în mod clasic le considerăm doar molecule biologice, dar cercetările arată că multe proteine funcționează efectiv ca semiconductori biologici.
Suntem practic un ansamblu de "macrocipuri" pentru că cea mai abundentă proteină din corp, colagenul este semiconductor. Conductivitatea lui crește exponențial cu temperatura și cu hidratarea.
Proteinele din lanțul de transport de electroni (citocrom c, complexele I–IV din mitocondrii): transferă electroni pe distanțe de zeci de ångströmi prin mecanisme cuantice de tunneling – practic sunt „fire” moleculare semiconductoare.
ADN-ul însuși (deși nu e proteină): conduce curentul și are proprietăți semiconductoare demonstrate experimental.
Elastina, keratina, actina, miozina, melanina sunt alte exemple
Proteinele sunt înlănțuiri de aminoacizi, iar unii aminoacizi au lanțuri laterale care pot dona sau accepta electroni (ex. tirozina, triptofanul). Colagenul și keratina generează curent electric când sunt deformate mecanic (important în oase, tendoane, piele).
Proteinele ca semiconductori sunt importante în:
-Comunicarea celulară – semnalele electrice și electrochimice se propagă prin țesuturi mult mai rapid.
Mereu zic copiilor când le fac ECG, că o să văd cm trece curentul electric prin inimă și nu glumesc.
-Regenerarea țesuturilor – câmpurile electrice generate de colagen piezoelectric ghidează creșterea nervilor, vindecarea oaselor etc.
Se dezvoltă deja implanturi, senzori și tranzistori din proteine (mătase, colagen, bacteriorodopsină).
Pentru toți cei care cred că știința e bătută în cuie și că nu mai e loc de întrebări, gânditi-vă câte nu știm încă.
Premiul Nobel pentru fizică în 2025 , prin descoperirea tunelului cuantic la scară macroscopică, explică o parte din functionalitatea proteinelor ca semiconductori.

25/11/2025

DE CE ESTE NEVOIE DE APĂRATE DENTARE LA MAJORITATEA COPIILOR?
Un "amanunt " care ma preocupă și pentru copiii mei, ca să știu cm să acționez cât încă se mai poate. În plus, sănătatea orală merge mână în mână cu sănătatea sistemului cardiovascular. Veți zice că e la modă acum să avem cu toții dinții perfecți. Prea puțin contribuie aspirația spre perfecțiune a ortodontului la multitudinea de aparate care se montează. Ccopiii chiar nu au loc în gură să le iasă toți dinții definitivi, de măselele de minte, nici vorbă.
Cauza principală a dinților strâmbi (malocluzia dentară) este dezechilibrul dintre mărimea maxilarelor și mărimea dinților, combinat cu factori de mediu și comportamentali moderni care împiedică maxilarele să se dezvolte la potențialul lor genetic maxim
1. Micșorarea maxilarelor la omul modern (factorul cel mai important) prin lipsa mestecatului. Nu-i așa ca facem noi totul cât mai fraged, taiat în bucățele cât mai mici sau pasat, curățăm coaja de de pe măr, pară,ca să mănânce copilul? Excludem aici sugarul și copilul foarte mic.
În ultimele câteva sute de ani, dimensiunea maxilarelor a scăzut dramatic.
Strămoșii noștri aveau maxilare mari și late pentru că mâncau alimente dure, fibroase, neprocesate (carne crudă, rădăcini, nuci etc.) care cereau mestecat intens. Acest efort stimula o creștere puternică a maxilarelor în copilărie.
Dieta modernă moale și procesată (pâine, paste, cereale, legume fierte etc.) necesită aproape zero efort de mestecat.
Dimensiunea dinților nu s-a micșorat aproape deloc.
Studiile arheologice arată că oamenii pre-agricoli și vânătorii-culegători aproape niciodată nu aveau dinți strâmbi.
Rata malocluziilor a explodat după Revoluția Industrială și adoptarea pe scară largă a alimentelor moi procesate.
2. Respirația pe gură (mai ales în copilărie)
Respirația cronică pe gură (din alergii, amigdale/adenoid mărite sau obiceiul de a ține gura deschisă) împiedică poziția corectă a limbii.
În mod normal, limba stă lipită de cerul gurii și împinge în exterior, ajutând la lărgirea maxilarului superior.
Respirația orală scade producția la nivelul cavității bucale de oxid nitric, care relaxează vasele de sânge, dar scade și concentrația de bacterii" bune" la acest nivel.
3. Fren scurt (ankyloglossia) și postură orală proastă
Un fren al limbii prea scurt sau poziția joasă a limbii nu mai modelează corect maxilarul superior.
4. Pierderea timpurie a dinților de lapte sau obiceiuri proaste
Suptul degetului, utilizarea suzetei după 2–3 ani sau biberonul prelungit pot împinge dinții din poziția corectă.
Pierderea prematură a dinților temporari (din cauza cariilor sau traumatismelor) poate duce la migrarea dinților permanenți.
5. Genetica (joacă un rol, dar mai mic decât se crede de obicei)
Studiile pe gemeni identici arată că, chiar și cu aceleași gene, un geamăn crescut cu alimente moi va avea dinți mai strâmbi decât unul care a mestecat mai mult sau a avut o respirație nazală bună.
6. Deficit de vitamina D3. Vitamina D3 este importantă pentru un os sănătos, iar deficitul după 3-4 ani e regulă și nu excepție la copii.

13/11/2025

Rolul vitaminei D3 nu se limitează doar la rahitism. Este din ce în ce mai împământenit acest lucru. Practic nu mai este considerată doar o vitamină, ci un hormon cu proprietăți antimicrobiene, anticancerigene, antialergice.
Unul dintre efectele antimicrobiene ale vitaminei D3 este prin eliberarea formei active a CATELICIDINEI
Ce este Catelicidina?
Catelicidina este o familie de peptide antimicrobiene multifuncționale (PAM) care joacă un rol crucial în sistemul imunitar înnăscut al mamiferelor, inclusiv la oameni. Aceste peptide ajută la apărarea împotriva infecțiilor bacteriene, virale, fungice și parazitare.
Catelicidinele sunt sintetizate ca precursori inactivi. Peptida activă este eliberată ca urmare a activării celulelor imunitare. Sunt produse și de celulele epiteliale din piele, plămâni, tractul gastrointestinal (GI), tractul urinar și alte țesuturi de barieră.
Cathelicidinele nu sunt doar antimicrobiene, ele acționează ca imunomodulatoare, influențând și alte celule imune.
Nivelurile scăzute de catelicidină sunt legate de riscul crescut de infecție, vindecare întârziată a rănilor și afecțiuni precum dermatita atopică, rozaceea și tulburările GI (de ex., boala inflamatorie intestinală). Vitamina D stimulează producția de cathelicidină, explicând rolul său în sănătatea imunitară.
Dozați și corectați deficiența de vitamina D3! Ce văd eu în practică, majoritatea adolescenților și copiilor mai mari mai sunt în deficit. Bănuiesc că la adulți e cam la fel. Si frecvent se asociază cu manifestări care îi aduc la cardiolog: palpitații, dificultăți în respirație, cefalee ( dureri de cap), oboseală excesivă.
Și nu uitați că vitamina D are nevoie de vitamina K2 și magneziu să devină activă. Spre deosebire de vitamina D, acestea sunt în cantități suficiente în alimente, deci suplimentarea este opțională.

10/11/2025

Ce sunt PLASMALOGENII?
Plasmalogenii sunt o clasă specializată de glicerofosfolipide ( niște grăsimi)— componente esențiale ale membranelor celulare.
La om, ele reprezintă până la 20% din fosfolipidele din anumite țesuturi, fiind vitali pentru integritatea și funcția membranelor.
Plasmalogenii joacă roluri multiple în sănătatea celulară:
-Suport structural: Îmbunătățesc fluiditatea, stabilitatea și fuziunea membranelor, în special în țesuturi cu cerințe ridicate, cm ar fi nervii și mușchii.
-Apărare antioxidantă: Legătura vinil-eterică acționează ca o capcană sacrificială pentru speciile reactive de oxigen (ROS), protejând celulele de stresul oxidativ.
-Reglarea semnalizării și inflamației: Modulează răspunsurile imune; plasmalogenii intacți sunt antiinflamatori, în timp ce degradarea lor eliberează acid arahidonic, precursor al mediatorilor pro-inflamatori.
-Neuroprotecție și funcție cardiometabolică: Susțin semnalizarea neuronală, formarea mielinei și ritmul cardiac, influențând totodată sensibilitatea la insulină și metabolismul lipidic.
Deficiențele de plasmalogeni sunt asociate cu îmbătrânirea, nivelurile scăzând natural o dată cu vârsta, contribuind la vulnerabilitatea în medii oxidative și inflamatoare.

Plasmalogenii sunt prezenți în cantitate mare în organe cheie
-Creier
15–20% din totalul fosfolipidelor
Critici pentru funcția neuronală, activitatea sinaptică și mielină
-Inimă
30–40% din fosfolipidele de colină
Susține reziliența membranei cardiace și ritmul cardiac
-Celulele imune
10–20%
Reglează inflamația în leucocite.
-Rinichi, plămâni, mușchi scheletici
5–15%
Ajută la filtrare, schimb gazos și contracție.
-Ochi- mai ales în retină
Protejează fotoreceptorii de daune oxidative.
Sunt sintetizați în mare parte în peroxizomi ( organele din interiorul celulei)
Nivelurile reduse de plasmalogeni sunt implicate în mai multe AFECȚIUNI CRONICE adesea legate de stres oxidativ, inflamație sau disfuncție peroxizomală.
1.În boala Alzheimer (AD), nivelurile din creier scad cu 30–50%, corelând cu formarea plăcilor de amiloid, declinul cognitiv și patologia tau. Deficite similare apar în Parkinson și scleroză multiplă.
2. Ateroscleroză, rezistență la insulină și boală hepatică grasă nealcoolică din cauza capacității antioxidante și semnalizării lipidice afectate.
3.Afecțiuni precum artrita reumatoidă și sindromul metabolic prezintă epuizare de plasmalogeni, exacerbând cascadele inflamatoare.
4.Îmbătrânire și tulburări de dispoziție: Scăderile contribuie la oboseală, tulburări de dispoziție și insomnie; suplimentarea a arătat promisiuni în atenuarea acestora.
5.Bolile peroxizomale-sindroame genetice spectrul Zellweger și chondrodisplasia rizomelica punctată; boala Refsum

POTENȚIAL TERAPEUTIC:
Cercetările evidențiază suplimentarea cu plasmalogeni ca strategie de restabilire a nivelurilor, deocamdată în studii preclinice
În studii clinice,la adulți cu deficiențe cognitive, doze crescânde, au crescut plasmalogenii din sânge, au intensificat activitatea enzimelor antioxidante (ex. catalază), au redus markerii oxidativi și au îmbunătățit cogniția și mobilitatea.
La tinerii sportivi, 2 mg/zi plasmalogeni derivați din scoici timp de 4 săptămâni au redus tulburările de dispoziție (ex. furie, oboseală) și au îmbunătățit concentrarea, cu efecte aproape semnificative asupra somnului.
Alchilglicerolii dietetici (din ulei de ficat de rechin) sau inozitolul pot stimula sinteza, deși studiile umane sunt limitate.
Provocările includ cuantificarea exactă (datorită legăturilor eterice labile) și identificarea speciilor moleculare specifice fiecărei boli.

Există surse naturale bogate, în special din organisme marine și țesuturi animale. De asemenea, precursorii alchilici (alchilgliceroli) pot fi transformați în plasmalogeni în organism.
1. Surse directe de plasmalogeni
Scoici (midii, stridii, scoici japoneze)
Calamar (tentacule, corp)
Creier de animale (vită, porc, pui)
Inimă de animale
Ouă (gălbenuș)-nu sursă semnificativă
Plantele, cerealele, lactatele și uleiurile vegetale NU conțin plasmalogeni.
2. Surse de precursori (stimulează sinteza endogenă-în organism)
Ulei de ficat de rechin
Pește de adâncime (rechin, chimera)
Scoici și midi
Lapte matern
3. Alimente care susțin sinteza (indirect)
-DHA ( omega -3)
Somon, sardine, alge marine, ulei de pește
-Colină
Ouă, ficat, soia, carne
-Etanolamină
Carne, pește, ouă
-Zinc, magneziu-cofactori pentru enzimele peroxisomale
Nuci, semințe, legume verzi
Prepararea termică (>100°C) distruge plasmalogenii!

03/11/2025

Multor pacienți, deși cu analizele modificate, evident cu grăsime viscerală ( grăsimea din jurul organelor), când le măsurăm BMI/IMC ( indicele de masa corporală: greutatea împărțită la pătratul înălțimii) era în limite normale. Când le măsuram circumferința abdominală, lucrurile începeau să capete sens, că de cele mai multe ori era crescută. Pe de altă parte, erau atleți cu masă musculară, fără grăsime viscerală ce aveau IMC crescut.
Cu atât mai valoroasă a devenit măsurarea circumferinței abdominale, pentru că a început să fie luată, în calcul și de OMS și alte asociații medicale ca parte din definiția obezității. E bine și mai târziu decât niciodată, deși este criteriu de diagnostic în sindromul metabolic de foarte mulți ani.La copiii mici, peste 3 ani, avem percentile. La adulți și adolescenți:
- sub 102 cm la bărbați și sub 88 cm la femei
- asiaticii au praguri mai mici
- o altă variantă este circumferința abdominală în funcție de înălțime. Teoretic, nu ar trebui să fie mai mare de jumătatea înălțimii
- se măsoară sub ombilic, unde este proeminența cea mai mare, la sfârșitul expirului, fără a strânge burta.
Trist este că încadrează cam 70% dintre americani în categoria de obezi. Oare România unde e? E o informație greu de digerat pentru mulți, dar partea bună este că este reversibilă cu un stil de viață sănătos. Liposucția nu ajută la scăderea riscului cardiovascular pentru că nu are efect pe grăsimea din jurul organelor, viscerală.Știu că e greu de schimbat radical stilul de viață, mai ales când suntem înconjurați de atâtea tentații și de cele mai multe ori nu avem sprijinul apropiaților. Dar cu pași mici se pot face progrese mari. Timpul trece oricum, important este să treacă în favoarea noastră.
***poza este preluată din articol

https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2840138

24/10/2025

Faptul că anumite chimicale nu s-au dovedit toxice, nu înseamnă că sunt sigure. Aduceți-vă aminte de parabani acum 15 ani. Erau în toate cosmeticele, inclusiv cele de bebeluși. Acum nu mai cumpără nimeni o cremă cu parabeni.
Aduceți-vă aminte de pudra de talc. Au fost câteva procese și parcă nici nu mai există.
Aduceți-vă aminte de DDT și cm stropeam toate legumele de dăunători cu el, aduceți-vă aminte de azbest, vopselele cu plumb , plombele cu mercur, de grăsimile trans, tutunul .... și lista poate continua
Mai nou TPO (oxid trimetilbenzoil difenilfosfina) din oje.
Aceste substanțe sunt lăsate pe piața cu studii puține, făcute de obicei de firmele care le folosesc. Nu sunt reglementate, din păcate. Ulterior, apar semnalări și dacă sunt serioase, încet, încet se retrag, unele cu zgomot, altele în liniște
Ce spun este că ar trebui mai multă precauție, mai ales la femei însărcinate și copii, chiar dacă azi sunt considerate "sigure".
" Cine are urechi de auzit, să audă!" Pentru restul, să sperăm că medicina va ține pasul cu toate problemele ce apar și vor apărea, la copii din ce în ce mai mici, la adulți din ce în ce mai tineri, din păcate.
Prevenție nu înseamnă numai mers la doctor și descoperit o problemă din timp. Înseamnă și ce punem în gură și pe noi, puritatea mediului în care trăim ( apa, aerul...)

A chemical called TPO, used in many gel nail polishes to speed up drying and preserve colour, has been banned across most of Europe over potential fertility risks.

21/10/2025

În lumea modernă, trăim într-un confort cm nu ar fi visat vreodată strămoșii noștri. Dar nu tot ce ne aduce confortul este și sănătos pentru noi.
Din această categorie fac parte și capsulele cu detergent pentru rufe sau vase, învelite în plastic. Unde credeți ca ajunge plasticul acela care se topește la temperaturi mari? Pe vesela noastră, în ape și apoi în organismul nostru și al animalelor.
Apoi ne mirăm de ce vârsta debutului pubertății scade tot mai mult, de ce apar atâtea cancere la persoane tinere.
La rufe nu mai folosesc de mult, de când au fost accidente cu copii înghițind acele capsule. La vase, le folosesc doar pe cele solide și indepartez ambalajul înainte de folosire. Și nu pun niciodată în mașina de spălat vase de plastic. Dacă am așa ceva, spăl cu mâna.
Obiceiuri mici pot avea impact major!

12/10/2025

Sâmbăta aceasta l-am avut pe prof Liuba din Suedia la Spitalul Sfântul Constantin din Brasov, pentru o intervenție în premieră în România.
Sofia, de 11 ani, cunoscută cu canal atrioventricular complet, tip Fallot, sindrom Down, a foat operată în Germania la vârsta de sugar.
În cuvinte mai simple, Sofia avea o gaură între atrii ( camerele de sus ale inimii), în prelungire cu un defect între camerele de jos ale inimii, cu o valvă unică între atrii și ventriculi. În plus, avea valva pulmonară și zona de sub valva pulmonară îngustată ( stenoză).
S-a efectuat corectarea defectelor , refacerea valvelor, iar pentru stenoza de artera pulmonară, s-a pus un petec peste valvă . Din acest motiv, sângele artera pulmonară vine înapoi,liber în ventriculul drept ( regurgitare, insuficiență). E o complicație pe care o acceptăm, că altfel nu se poate repara.
Regurgitarea este tolerată ani la rând, dar în timp e nevoie de o valvă, când începe să se degradeze ventriculul drept.
Se poate face chirurgical sau prin cateterism cardiac.
Prin cateterism cardiac, până acum aveam la dispoziție valva Melody. Dar acum avem o valava nouă HARMONY , tot de Medtronic făcută,care, spre deosebire de Melody este mai rezistentă și cu risc mai mic de infecție ( endocardită).
Nu este o valvă ieftină, costă în jur de 30000 de Euro. Mulțumim Fundației Polisano pentru ajutorul financiar și donatorilor. Mulțumim, Cătălina Costache ( Fundația Polisano) pentru că ne-ai fost alături și fizic la această intervenție!
Mulțumim echipei de anestezie și angiografie de la Spitalul Sfântul Constantin! Mulțumim prof Liuba Petru, dr. Ovidiu Lazăr ATI, dr. Anca Mandache chirurgie cardiovasculară.
Iar eu împreună cu dna dr Terza o vom urmări postinterventional pe Sofia.
Pentru cei curioși ,un filmuleț cu implementarea valvei în comentarii.

09/09/2025

Mă bucur ca ceea ce zic eu de mai bine de 10 ani începe să capete popularitate.
Mii de ani omul a fost expus la lumină cu lungime de undă între 300 și 2500 nm. De câțiva zeci de ani suntem expuși la un spectru îngust de lumină, prin expunere la LEDuri, între 350 și 650 nm. Nici nu iau în calcul pulsatilitatea LEDurilor care stimulează creierul în continuu.
Acest studiu aparut în 2025 ne demonstrează ceea ce bănuiam: afectarea mitocondriilor retinei ( și retina e bogată în mitocondrii),cu alterarea metabolismului și afectarea vederii, a perceperii culorilor, prin expunerea la lumina albastră artificială. Vă recomand să-l parcurgeți. Deja nu mai e o noutate că expunerea la lumina naturală previne apariția miopiei și progresiei ei. Mi se pare că ce facem generației actuale de copii, nu numai prin expunerea la ecrane, ci și prin faptul că toată casa e un mediu nepropice,va avea un impact major asupra lor. Partea bună este că, revenind la lumina naturală, chiar la becurile incandescente, schimbările sunt reversibile. Sau cel puțin, asta au constatat autorii.
Mă doare că majoritatea activităților sunt în interior. Dar de la noi trebuie să vină schimbarea.
Încurajați-i să stea afară, să faca sport în aer liber, deschideți un geam. Știți câți părinți zic că nu pot? Pentru că au impresia că nu e așa important.

PDF | Life evolved under broad spectrum sunlight, from ultraviolent to infrared (300-2500nm). This spectrally balanced light sculpted life’s physiology... | Find, read and cite all the research you need on ResearchGate

28/08/2025

Cea mai frumoasă mulțumite pentru toți donatorii acestor intervenții vine de la prof. Liuba. Este cardiolog interventionist, profesor la Universitatea din Lund, Suedia, dar înainte de toate este un OM, cu o modestie și empatie greu de imaginat pentru statutul lui.
Celor care ajutați, cât de poate, vă suntem mereu recunoscători. La fel si Fundației Polisano , care este intermediarul între noi și voi.

27/08/2025

Mulțumesc, pentru share. Discuția facea parte dintr-o lungă conversație pe care am avut-o în acea zi. Mamele copiilor cu malformații cardiace se simt vinovate de cele mai multe ori. Vroiam să ridic această povară de pe umerii lor. Evident că trebuie să avem un stil de viață sănătos, dar, uneori, cu totul făcut ca la carte apar malformațiile. Nu toate malformațiile pot fi diagnosticate antenatal. Cum am menționat, malformațiile cardiace pot fi cauza avorturilor spontane și dacă embrionul nu este analizat histopatologic, nici nu se știe. E un risc pe care ni-l asumăm ca să ducem specia umană mai departe.