Therapy HUB, Anastasie Simu 6, Bucharest (2026)

13/03/2026

Când un copil desenează o persoană, ne oferă indicii despre imaginea de sine. Cât de mare este figura? Unde este așezată pe pagină? Ce expresie are? Ce spune copilul despre persoana desenată? Uneori, apar teme legate de încredere, siguranță, putere sau vulnerabilitate. Alteori, desenul deschide conversații despre cm se vede copilul pe sine și ce loc simte că ocupă în lume.

Desenul familiei aduce un alt nivel de înțelegere. Aici ne uităm la relații. Cine este desenat primul? Cine este aproape de cine? Există distanță între membrii familiei sau apropiere? Cine lipsește? Cum sunt reprezentați părinții? Dar copilul?
Nu interpretăm niciodată un detaliu izolat. Nu punem etichete pe baza unui desen. Privim imaginea în ansamblu, ascultăm povestea copilului despre desen și integrăm totul în contextul familiei și al evaluării complete.

Pentru mulți copii, este mult mai ușor să deseneze decât să spună direct „mi-e teamă”, „mă simt singur” sau „mă supără ceva acasă”. Prin desen, apar emoții, dorințe, tensiuni sau nevoi care altfel ar rămâne greu de exprimat.

Dacă ai întrebări despre un proces de psihoterapie pentru copilul tău sau nu știi de unde să începi, echipa Therapy Hub este aici pentru tine. 🧡
+40 767 671 013

05/03/2026

Dă-ți voie să te și plictisești pentru un moment. Cum se simte asta pentru tine?

Primul pas l-ai făcut deja: ai intrat în contact cu propria ta persoană.

Dacă ai nevoie de un spațiu sigur, conținător și de un specialist care să ghideze în explorările tale interioare, știi bine unde ne găsești. ✌️

Formular de contact:
https://therapy-hub.ro/programeaza-o-discutie-pacienti/

📞0767671013

03/03/2026

Ieri am petrecut împreună o zi prin cabinetele Therapy Hub împreună cu o parte din echipa noastră și care și-a pus amprenta artistică și ne-a fotografiat.
La final Mircea ne-a spus că a fost interesant să pozeze atâția psihoterapeuți pe metrul pătrat, că s-a simțit foarte bine, iar noi după ce i-am arătat aprecierea reciprocă, i-am promis că nu vom mai rămâne după sesiune să îl analizăm.
Așa am fost liniștiți cu toții.

27/02/2026

De ce vorbim atât de des despre relația dintre copil și părinte?

Pentru că acolo, în acele prime conexiuni, se formează tăcut baza încrederii, a stimei de sine și a siguranței interioare.

Potrivit psihanalistului Heinz Kohut, copilul are nevoie de două experiențe esențiale:

🔸 O figură idealizată care să-i ofere calm și putere în momentele de copleșire.
🔸 O oglindire empatică, care să-i transmită: „Te văd. Contezi. Ești important.”

Când aceste funcții lipsesc, adultul poate deveni dependent de validare externă, blocat într-o căutare continuă de recunoaștere, cu o imagine de sine fragilă și adesea dureroasă.

În terapie, aceste nevoi timpurii pot fi recunoscute și vindecate, nu prin explicații rapide, ci prin relație și continuitate.

📖 Citește articolul complet despre funcția idealizantă, oglindire și rolul lor în formarea sinelui.

🔗 https://therapy-hub.ro/articole-educative/de-ce-este-atat-de-importanta-relatia-timpurie-dintre-copil-si-parinte/

📞 Sau scrie-ne direct: 0723 588 123

25/02/2026

Ce înseamnă „conținere” în terapie?
O teorie esențială de la Wilfred Bion

În psihanaliză, Wilfred Bion propune conceptul de „contenere” (containment) pentru a descrie una dintre cele mai importante funcții ale relației: capacitatea unei persoane, la început mama, mai târziu terapeutul, de a ține, tolera și transforma stările emoționale intense ale celuilalt.

Atunci când un copil trăiește anxietate, furie sau frică pe care nu le poate înțelege sau gestiona, părintele devine un container. Primește aceste trăiri, le digeră emoțional și i le returnează copilului într-o formă mai suportabilă.

🧠 Cu alte cuvinte, nu îi respinge frica, ci o conține.

În terapie, relația dintre client și terapeut reia acest proces. Terapeutul devine cel care poate sta cu disconfortul tău, fără să se sperie, fără să fugă, fără să judece. Astfel, emoțiile care păreau imposibil de dus încep să capete sens.

Conținerea nu înseamnă să rezolvi în locul celuilalt, ci să fii acolo, cu răbdare, până când devine suportabil.

Este un proces profund care permite, în timp, vindecarea.

📞 0723 588 123
💬 Scrie-ne în privat dacă simți că ai nevoie de un spațiu sigur, în care să fii înțeles, nu corectat.

23/02/2026

Când ai nevoie de o terapie de durată?

Nu toate suferințele pot fi „rezolvate” în 10 ședințe.

Unele au rădăcini în profunzimea inconștientului, în relații din trecut, în conflicte interne vechi.

Aici intervin terapiile psihodinamice și psihanalitice.

Ce fac ele?
• Nu doar tratează simptomele
• Ci înțeleg ce le declanșează
• Lucrează cu relații repetitive, traume timpurii și conflictul interior

Indicate mai ales în:
• Tulburări de personalitate
• Traume vechi
• Probleme identitare
• Suferință cronică și relațională

Schimbarea nu e rapidă, dar e profundă.
Te ajută să te reorganizezi pe tine, nu doar comportamentul tău.

📞 0723 588 123
💬 Scrie-ne în privat dacă vrei să înțelegi ce se repetă în viața ta.

20/02/2026

Ce sunt psihoterapiile de scurtă durată și ce pot face pentru tine?

Ai auzit probabil de terapie cognitiviste și de scurtă durată, cu obiective clare și rezultate rapide. Dar ce înseamnă ele, de fapt?

Psihoterapiile cognitiviste (CBT, REBT, ACT) pleacă de la ideea că suferința psihologică este întreținută de gânduri automate și comportamente care pot fi modificate.

📌 Ce abordează cel mai bine:
• Anxietate
• Atacuri de panică
• Fobii
• Depresie ușoară
• OCD și dificultăți emoționale punctuale

🎯 Obiectivul?
Să gestionezi mai bine ce te copleșește, prin schimbări funcționale și rapide.

📞 0723 588 123
💬 Scrie-ne în privat și te ajutăm să alegi ce tip de terapie ți se potrivește.

18/02/2026

Psihoterapiile de scurtă durată și cele de lungă durată.

În discursul contemporan despre psihoterapie, distincția dintre terapiile de scurtă durată și cele de lungă durată este adesea prezentată simplist, ca o opoziție între „rapid” și „profund”.

Dintr-o perspectivă științifică, diferența reală nu ține de valoare, ci de nivelul psihic la care intervine fiecare abordare și de tipul de suferință psihologică vizată.

👉 Terapia de scurtă durată (CBT, ACT, REBT) este eficientă pentru:
- simptome punctual
- tulburări de anxietate,
- fobii
- atacuri de panică sau depresii ușoare.

Este orientată spre obiective clare, structurată și are rezultate vizibile în timp scurt.

👉 Terapia de lungă durată (psihodinamică, psihanalitică) este recomandată atunci când:
- suferința este cronică sau difuză
- există dificultăți relaționale persistente
- sunt prezente traume timpurii sau întrebări legate de identitate.

Alegerea nu e ideologică, ci clinică.
Durata terapiei se stabilește de la caz la caz..

📞 0723 588 123
💬 Scrie-ne și găsim împreună calea potrivită pentru tine.

16/02/2026

Poate ai trăit mult timp cu o voce interioară care te judecă. Care îți spune că ești „greșit(ă)”, nu doar că ai greșit.

Această voce e ceea ce psihanaliza numește supraeu persecutoriu.

Dar nu toți supraviețuim cu o instanță care ne atacă. Unii reușesc să o transforme.

În viziunea lui Winnicott, un supraeu sănătos nu se formează prin frică, ci printr-o relație internă „suficient de bună”, care a știut să pună limite fără să anuleze.

Nu „sunt rău”, ci „am greșit”.

Asta e diferența dintre un supraeu care te pedepsește și unul care te ajută să te responsabilizezi.

Hans Loewald completează această perspectivă spunând că supraeul nu este o instanță separată, ci o relație vie, internalizată. Una care poate bloca sau dezvolta.

Un supraeu integrat nu te rupe în bucăți la fiecare greșeală.
El te ajută:
• să repari, nu doar să te pedepsești
• să tolerezi conflictul fără să te prăbușești
• să folosești tensiunea internă ca pe un motor de creștere

Schimbarea nu vine din a slăbi această voce, ci din a schimba relația cu ea.
Terapia creează exact acel spațiu în care poți transforma judecata în înțelegere.

📨Scrie-ne în privat dacă simți că e timpul să te asculți altfel sau sună-ne la 0723 588 123

13/02/2026

Unele persoane se judecă pe ele însele cu o duritate pe care nu au trăit-o niciodată în exterior.

Crescute în familii aparent blânde, fără interdicții severe sau critici explicite, dar cu o voce interioară care nu le iartă nimic.

În psihanaliza propusă de Melanie Klein, această voce nu vine neapărat din educație sau din reguli.

Ea se formează foarte devreme, din fantasmele inconștiente ale copilului, care interpretează lumea prin filtrul propriei anxietăți. 😔

Agresivitatea copilului mic, firească și spontană, este întoarsă împotriva sinelui.

Așa se formează un supraeu persecutoriu, o instanță internă care nu te corectează, ci te atacă.

În viața adultă, asta poate arăta așa:
• Rușine profundă, fără cauză clară
• Sentimentul că „e ceva greșit cu mine”
• Frică de a fi văzut(ă), validat(ă), recunoscut(ă)

Sabotajul de sine nu vine din vinovăție morală, ci dintr-o nevoie inconștientă de a reduce amenințarea internă.

Când totul merge bine, ceva în tine simte că e „prea mult” și apasă frâna.

Nu e despre a o elimina, ci despre a o înlocui treptat cu ceva mai blând.
Și, pas cu pas, să înveți să o transformi într-una mai blândă.

📞 Sună la 0723 588 123 sau scrie-ne în privat. 💬

11/02/2026

Supraeul este adesea înțeles ca „vocea conștiinței” sau partea care îți spune ce ai voie și ce nu.

Dar realitatea este mai profundă și mai relațională.

În The Ego and the Id (1923), Freud descrie supraeul ca rezultatul identificării copilului cu figurile parentale, în special după renunțarea la dorințele oedipiene.

Asta înseamnă că supraeul nu preia doar reguli, ci și tonul afectiv al relației cu părinții:
• felul în care ți s-a spus „nu ai voie”
• sentimentul trăit atunci când ți s-au impus limite
• spațiul (sau lipsa lui) pentru dorințele tale

De aceea, supraeul nu e o instanță rațională.
Este o structură emoțională și adesea inconștientă. 🧠

Nu spune doar „nu face asta”.
Ci transmite:
„Dacă faci asta, riști să fii respins(ă), să pierzi iubirea, să nu mai fii acceptat(ă).” 💔

La vârsta adultă, acest supraeu poate deveni rigid și dur, iar efectele sunt subtile, dar adânci:
• te simți vinovat(ă) când ai succes
• îți apar gânduri de auto-sabotaj exact când ți-e bine
• ai o nevoie inconștientă să „nu reușești”, ca să nu „greșești”

Supraeul nu reglează doar comportamentul, ci accesul la dorință.
Terapia nu îți anulează supraeul.

Îți oferă însă un spațiu sigur în care să-l înțelegi, să-l actualizezi și, uneori, să-l îmblânzești.

📞 Dacă te simți vinovat(ă) pentru ce simți sau pentru ce-ți dorești, nu trebuie să duci asta singur(ă).

Sună la 0723 588 123 sau scrie-ne în privat.

09/02/2026

Melanie Klein și începuturile vieții psihice: ce se întâmplă în mintea unui bebeluș?

Potrivit psihanalistei Melanie Klein, viața psihică începe în primele luni de viață, iar procesele inconștiente timpurii influențează profund dezvoltarea personalității. Aceasta contrazice perspectiva freudiană clasică, care plasa debutul vieții psihice după apariția limbajului.

Klein a introdus două concepte fundamentale în dezvoltarea timpurie:

Poziția schizo-paranoidală (0–3/4 luni)
- Bebelușul percepe lumea prin mecanisme primitive de apărare: scindare, proiecție, idealizare.
- Mama (sânul matern) este divizată în „bun” (care hrănește) și „rău” (care frustrează).
- Se formează anxietăți persecutorii și fantasme inconștiente legate de supraviețuire și protecție.

Poziția depresivă (4–6 luni și după)
- Se realizează recunoașterea mamei ca obiect întreg, nu doar parțial (bun/rău).
- Apare vinovăția și dorința de reparare psihică a răului fantasmatic proiectat.
- Se dezvoltă anxietatea depresivă, empatia și bazele moralității.

💬 În viziunea kleiniană, copilul nu este o „pagini albă”, ci un psihic activ, cu pulsiuni, fantasme și un sistem defensiv care încearcă să facă față trăirilor intense.

Relația timpurie cu figura maternă modelează ulterior capacitatea de atașament, gestionarea agresivității și structura personalității.

📍 La Therapy Hub, înțelegem că multe dificultăți emoționale din prezent au rădăcini adânci în istoria noastră timpurie.

📩 Dacă simți că vrei să explorezi aceste straturi mai profunde ale psihicului, te invităm să ne contactezi pentru a găsi împreună un terapeut potrivit.

Programari: 0723-588-123

Therapy HUB

13/03/2026

05/03/2026

03/03/2026

27/02/2026

25/02/2026

23/02/2026

20/02/2026

18/02/2026

16/02/2026

13/02/2026

11/02/2026

09/02/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category