Psih Andrei Alexandrescu

20/12/2023

Am primit un premiu alături de Mihai Bran (co-fondator Hilio) pentru contribuția adusă sportului românesc și vreau să întorc mulțumirile către Federatia Romana de Volei pentru colaborarea noastră, deschidere și pentru interesul acordat psihologiei aplicate - element esențial în viață, sport de performanță și de mare performanță, neglijat puternic în țara noastră.

Ne-am concentrat pe loturile naționale de copii și seniori, cu rezultate bune la nivel european - și îi felicit din suflet, încă odată.

Deși peste 30% (Comitetul Olimpic Internațional) dintre sportivii de performanță se confruntă cu probleme de sănătate mintală (depresie, anxietate, probleme de somn, consum de alcool și alte substanțe), în țara noastră interesul pentru oferirea de suport specializat sportivilor este la nivel extrem de scăzut.

Am tratat sportivi din numeroase discipline sportive, desigur, la cabinetul propriu, iar întrebarea mea era mereu - “voi de ce platiți din buzunar toate astea, nu aveți la club?”. Răspunsurile au nevoie de cenzură, așa că le voi menționa în varianta cosmetizată - “ce-i aia?”, “nu avem”, “sau dacă avem, e subțireanu”.

Când m-am văzut cu Mihai să vorbim despre proiect, am afișat un zâmbet tâmp și i-am zis - “stai cuminte, că nu te cred”. Până la urmă s-a putut, cu sprijinul dlui președinte Adin Marian Cojocaru, o persoană care mi-a rămas la suflet inclusiv pentru dorința de a le oferi sportivilor tot ce este mai bun pentru ca ei să se dezvolte.

Privim acest premiu inclusiv ca pe un “exercițiu de pionierat”, pentru că atunci când am conceput metodologia de intervenție în psihologie sportivă, am constatat că…nu mai există o alta - și suntem foarte mândrii.

Aș mai puncta un lucru, pentru că în timp ce predam la ședința antrenorilor veniți din toată țara despre rolul psihologiei sportive, am primit o întrebare extrem de pertinentă - “bine bine, interveniți, dar nu trebuie să fie o frecvență? Există și situații de o dată și gata?“

Prin excepție, se pot rezolva unele lucruri și într-o singură interacțiune. Cu toate acestea, cine crede că rezolvă totul repede, bine, din prima, ori vinde marketing, ori poartă însemnele unui diletant. Cum dezvoltarea personală individuală necesită timp, dedicare, repetitivitate, măiestrie și artă, la fel și cea de grup. Să nu ne îmbătăm cu soluții magice, mult prea împinse pe gâtul omenirii zilelor noastre.

Să aveți un final de an magic!

💙 Când pui pasiune în ceea ce faci, rezultatele nu întârzie să apară.
🏆 Ne bucurăm să primim trofeul pentru contribuția adusă dezvoltării voleiului românesc, acordat de Federația Română de Volei, în cadrul Galei Voleiului Românesc!
👏 Felicitări tuturor sportivilor care au atins performanțe remarcabile și care, ghidați de specialiștii noștri, psihologi și coachi, coordonați de Psih Andrei Alexandrescu, și Mihai Bran, medic primar psihiatru și cofondator Hilio, au reușit să-și gestioneze mai bine emoțiile și să facă față stresului și presiunii de pe teren.
🤝 Performanța individuală contribuie la succesul echipei!

18/12/2023

14/09/2023

Ce să mai zic, a fost și este un 34 excelent, o zi ca niciodată. Datorită vouă și mi-e greu să acopăr intr-o postare tot ce simt. Așa că iertați-mă, pentru că mi-e la fel de greu să înțeleg ce am făcut să merit toată prezența voastră.

M-ați bucurat cu mesajele voastre, cu surprizele, cu apelurile, cu toate vorbele bune.

M-ați vizitat acasă, m-ați scos în lume, m-ați cadorisit, mi-ați răspuns la invitații și, ce să mai, m-am simțit purtat ca un bebeluș…și mi-era dor.

Am primit mesaje, telefoane, filmări, de la prieteni, clienți, copii, șefi, familie, parteneri, străini, africani (multumesc Alex), camarazi și de la oameni pe care îi consider frați și surori.

Mi-am văzut mama, care mereu a fost un model pentru mine. Când eram copil, îi spuneam că o iubesc până la stele. Acum sunt mare, dar tot până acolo.

Mi-am făcut psihoterapia cu prima mea terapeută, omul care m-a ajutat să ies din cea mai complicata situație în care am fost până acum.

Chiar dacă uneori nu se vede, mă uit mereu în stânga și dreapta mea să văd dacă sunt demn de voi, prietenii și familia mea și dacă vă merit. Mă întreb mereu ce am făcut să le merit pe toate.

Am trăit din nou “viața fără ceas” - timpul a dispărut din nou, pentru că v-ați arătat magia.

Și da, n-am lucrat. Pentru că nu s-a putut. Datorită vouă.

Mulțumesc de mii de ori.

Azi se lucrează în deplasare, așa că vă pup de pe roți!

Al vostru,

Andrei

17/02/2023

Vorbim atât de mult despre persoanele dificile pe care le întâlnim, de modul în care ne fac acestea să ne simțim, însă te-ai gândit care este cauza mai profundă a unei astfel de percepții și ce putem face pentru a avea relații armonioase chiar și cu aceste persoane aparent inflexibile?

🎬 Urmărește de la ora 19:00 noul episod DilEmma Podcast cu Emma de la ZU și Andrei Alexandrescu, psiholog și consultat de Business Strategy și Management, invitat care ne va povesti despre tehnicile de rezolvare a conflictelor cu astfel de persoane și cât de mult ne influențează convingerile modul nostru de a percepe oamenii și situațiile din viață.

02/02/2023

Încep cu importantul, pentru că mai avem puțin timp până începem…

Azi la 16:30 ne vedem live sa discutăm despre ce-i de făcut în perioadele următoare, ca manageri si oameni de HR, așa că vă aștept cu toate întrebările din dotare - link în comentarii.

Vom discuta inclusiv pe tema noului raport ATLAS, dar mă voi focusa pe următoarele:

- ce facem cu emoțiile în echipe și în ședințe de board?
- ce s-a schimbat în organizații în ultimii 3 ani?
- de ce atâta psihologie? E trend sau nevoie?
- ce bariere și rezistențe am întâlnit eu la liderii cu care lucrez?
- ce ne arată studiile despre leadership? Este relevant?
- ce intervenții trebuie să facem în continuare, de impact și care să ne ajute în activitate? (Nu povești)

Ne vedem pe Youtube Live!

29/12/2022

Cred că, la final de an, mult mai util este să găsim momente de relaxare, decât rețete pentru obiective perfecte și rezoluții de final de an.

Avem dreptul de a nu ne seta obiective mărețe și libertatea de a nu simți dezamăgire în această lună.

Pe lângă acestea, mai avem dreptul de a nu ne judeca aspru pentru că nu ne-au ieșit toate perfect.

Pe îndelete - articol în comentariu.

Un an nou cu bună-dispoziție.

22/11/2022

La izbucnirea pandemiei a început să ne intereseze “ce este anxietatea”, motiv pentru care am și legitimat-o (până atunci în multe cercuri era văzută ca subiect-moft).

A trecut puțin timp și ne-am interesat de mental health (ca și cm mintea nu a existat până atunci).

Am ținut nici-nu-mai-știu-câte cursuri pe teme legate de “mental health” (cred că 100) și am antrenat manageri cu scopul de a detecta și interveni în situații de criză (depresie anxietate, suicid).

M-am bucurat să cunosc oameni real interesați de subiect și, automat, de semenii lor cu care și lângă care lucrează.

Cu toate acestea, încă mai avem nevoie de “deschidere de ochi” în ceea ce privește eternul subiect ”cum să te comporți omenește”.

Închid paranteza și fac legătura cu un nou subiect de interes despre care am fost rugat de ATLAS - atlas.app și eJobs Romania să scriu - “re-acomodarea cu munca de la birou”.

Subiectul este mai vechi decât pandemia, pentru că pentru unii dintre noi lucrul de la birou era un “potențial” chin și atunci.

De asemenea, și înainte de pandemie existau munci “remote” - eu am coordonat ani de zile echipe remote și nu tratam acest subiect ca fiind o “problemă” și am mulți oameni în linkedin care lucrau și ei la fel cu echipele lor. Nici pentru ei nu era o problemă.

Cred că cel mai bine ar fi - dacă ai capacitate de decizie, analizează bine dacă chiar este nevoie ca oamenii să se re-întoarcă, altfel cheltuielile cu frustrarea vor fi mai mari decât cele așteptate.

Dacă nu ești factor de decizie și trebuie să te întorci, fă-ți viața mai ușoară la muncă, iar dacă mediul nu e prielnic dezvoltării tale, gândește-te la o schimbare. Să nu îți fie teamă - dacă stai mult unde nu-ți place, te vei degrada și nu vei mai avea energie pentru dezvoltare și schimbare.

Am avut parte de un subiect amuzant în sesiunile cu lideri în perioada pandemiei - “omenii se descurcă și fără mine…până la urmă, nu trimitem rachete pe lună”.

Atenție…să nu chemăm oamenii la birou doar pentru a ne satisface dorințele neastâmpărate și eterne de control.

Link mai jos. Vă recomand să citiți.

02/11/2022

“-Ce ați învățat uitându-vă la părinții voștri despre muncă și carieră?

- Că nu vreau vreodată să ajung în halul ăla!!!”

Mă scuzați că stau cu spatele, dar mă întorc imediat după poveste.

La 12 ani am început voluntariatul pentru copii aflați în situații dificile (ceea ce vă doresc și dvs).

Am crezut inițial că voi merge acolo și că eu voi fi cel care ajută, cel care oferă părți din el pentru cei aflați în nevoie.

Am ajutat, însă mintea neantrenată de atunci nu a văzut că tot ce fac se întoarce înzecit.

Experiențele m-au influențat major, m-au ajutat să văd adevărul din umbră și să îmi descopăr ceva ce se mai numește și sine real. Să văd la ce sunt bun și la ce nu sunt. Să văd ce pot și ce nu pot.

La 30 de ani de am fost invitat să vorbesc voluntarilor mai tineri despre subiectul meu de suflet - construirea carierei.

La fel ca în munca mea zilnică la cabinet, m-am lovit de credințele cele mai păcătoase, care se transmit peste generații.
Acele “ce mi-a zis mie bunica, îți zic și eu ție, poate obții, la noroc, alte rezultate”.

Tinerii sunt inflențați de aceleași manuale, școli sau profesori pe care i-am avut și noi, de părinți care din motive obiective nu mai au răgaz să îi îndrume în carieră, de cei de-o seamă fără experiență, de familii sceptice sau “oarbe”, neancorate la realitate, sau de TikTok - acea aplicație care are în spate algoritmi.

Tinerii au mare nevoie de ghidaj din partea părinților (în primul rând), mai ales că astăzi este din ce în ce mai prezent fenomenul întoarcerii către cei de-o seamă.

Practic, pe fondul neîncrederii în părinți (din tot felul de motive), copiii iau ca model persoane din grupul de-o seama, lipsite de cunoaștere și experiență, cu efecte negative clare.

“Nu știu ce să fac cu viața și cariera mea” înca se aude în sesiuni, în cursuri și pe holuri, așa că (orice vârstă ai avea):

- E normal să nu știi. Nu mai pune presiune inutilă. Răspunsul îl vei afla călătorind, adica din experiențe care să îți arate cine ești și ce vrei.

&

- Nu o să nimerești din prima cariera ideală și nici facultatea.
PS: 18 ani este o vârstă prea mică pentru o decizie atât de mare.

Și poate te va ajuta maxima mea, pe care o spun celor care cred că viața lor nu are sens:

“Sensul în viață este căutarea sensului în viață”.

Joacă-te. Nu te mai lua atât de mult în serios.

07/10/2021

Articol nou, pentru voi!

Grija față de sănătatea noastră începe cu prevenția, nu cu tratarea afecțiunilor deja instalate, așa cm se obișnuiește. 😶
Cum facem asta? Începem prin a lua zilnic cele mai sănătoase decizii pentru noi - pe plan emoțional 💚, fizic 🧘🏼 și financiar 💵.

Pe lângă aspectele de sănătate fizică, despre cm integrăm prevenția în viața noastră pe plan emoțional și financiar ne vorbesc astăzi specialiștii ATLAS, Psih Andrei Alexandrescu și Constantinescu Mihai, în linkul din comentarii. 👇

22/09/2021

Mi-am dorit mult tare să scriu un articol științific pentru Revista de Psihologie a Academiei Române.

Poate pentru prestigiul instituției, fantezia de a scrie aici sau poate că m-am obișnuit cu locul - aproape de Moxa, unde mi-am petrecut ceva ani de ASE, zăcea o stație de 226, chiar în fața “somității” de care vorbesc. Mă gândeam de multe ori cm o fi pe partea cealaltă a gardului.

N-am sărit gardul, dar aproape că am sărit în sus când a fost acceptat.
Uitasem destul de tare de rigorile unui articol științific - l-am scris, l-am șters, l-am corectat și para-corectat. Parcă nu lua odată forma aia care să mă mulțumească.

Nu e perfect, dar e al meu. Și nici nu e ultimul - e doar îmceputul dintr-o colecție care vrea să facă puțină lumină în intervențiile pentru dezvoltarea leadershipului.

Cel de față are o parte de psihoeducație, dar și o scurta metodologie care poate fi folosită de specialiștii care lucreaza 1-la-1 cu lideri din organizații. Mai mult, oferă suport celor care vor să valideze, tot științific, acest tip de intervenții.

De ce era important? Pentu că există o gaură neagră în ceea ce privește rolul și scopul intervențiilor ce folosesc instrumentarul psihologic/psihoterapeutic în context organizațional (inclusiv coaching).

Articol:http://revistadepsihologie.ipsihologie.ro/images/revista_de_psihologie/Revista-de-psihologie-nr.-3_2021.pdf

15/05/2021

Am fost provocat să răspund la câteva întrebări pe tema “Ce (mai) vor bărbații în 2021”, desigur, în strânsă legătură cu stereotipurile de gen și viața de relație.

Nu a fost ușor să răspund - deși așteptările de multe ori cer rețete și life hacks, îmi este imposibil să abordez subiectul în acest mod.

Am ales mai degrabă să fac o “culegere” din sesiuni și experiențe personale de viață care, sper eu, vor aduce perspective noi asupra temei.

Puteți citi ce a ieșit, chiar aici:

https://atlas.app/ro/blog/terapie/ce-mai-vor-barbatii?fbclid=IwAR1lif2iKF7A48mHvZSJfthPuMLEnVO20Q6Pvyh8ifxDxQ9sX6gbcpUX0Ik

Ce (mai) vor bărbații? Ce au vrut și până acum – să-și găsească rostul și să-și îndeplinească obiectivele de viață. Despre stereotipuri, mituri și adevăr.

28/04/2021

Munca de acasa în pandemie - raiul pe pâmânt pentru unii oameni, pacoste pentru alții.

În rubrica “alții” mă aflu și eu - poate că uneori e comod să fac totul de acasă, însă din perspectivă socială această practică nu răspunde deloc nevoilor mele. Mai mult, cred că distanțarea va produce și mai multe efecte negative pe termen lung.

Punctul meu de vedere în video.