14/02/2023
Trei ani de la fotografia asta pe care o iubisem și o uitasem, așa cm facem cu lucrurile și oamenii; aplicația mi-a băgat-o în ochi în dimineața asta în care zac cu gripă, iar peste noapte l-am visat pe omul care a făcut-o, într-un vis ciudat, întortocheat, așa cm visezi morții de obicei; doi ani de cînd el a murit luat de-o avalanșă asemănătoare cu cea din care eu am scăpat vie.
Eu sînt încă aici, încă citesc o vreme sub soarele lumii ăsteia; număr morții din viața mea, sînt mulți, moartea mi-a crăpat mica lume devreme, mi s-a lipit de oase cu mirosul ei greu, stăruitor, noaptea îmi verificam copiii să văd dacă respiră, am curățat mirosul îndelung, încă îl mai curăț.
