What are the opening hours?

Monday 09:00 - 21:00 Tuesday 09:00 - 17:00 Wednesday 09:00 - 17:00 Thursday 09:00 - 21:00 Friday 09:00 - 17:00 Sunday 09:00 - 17:00

Emilia POPA Psiholog

Home
Romania
Bucharest
Emilia POPA Psiholog

Psiholog
Psihoterapeut de familie in formare
Facilitator de sens

Sunt Psiholog acreditat, membru in :
Colegiul Psihologilor din Romania
Asociatia Nationala a Psihologilor Scolari

Competente profesionale:
Evaluare si psihodiagnoza
Consiliere psihologica individuala sau de grup
Consiliere educationala/scolara
Solutionarea situatiilor de criza, conflict, rsic in mediul familial si in mediul scolar
Interventie psihologica in scopul optimizarii, autocunoasterii, dezvoltarii personale, a preventiei si remiterii problemelor emotionale, cognitive si de comportament
Consiliere vocationala vizand identificarea aptitudinilor, valorilor si intereselor profesionale. Grupuri de dezvoltare personala
Ateliere pentru parinti
Ateliere pentru studenti
Grupuri pentru Dezvoltarea Inteligentei Emotionale
Interventie Logopedica

27/11/2025

Retragerea socială – cm începi să revii spre oameni în ritmul tău

• Fă diferența între nevoie de liniște și evitare. Întreabă-te: „Mă odihnesc sau mă ascund?”.
• Alege o singură persoană cu care te simți în siguranță și începe cu interacțiuni scurte.
• Stabilește un obiectiv realist: un mesaj, o cafea de 20 de minute, o plimbare.
• Observă cm se simte corpul tău după fiecare pas. Notează tensiunea, respirația, energia.
• Concentrează-te pe progres, nu pe perfecțiune. Schimbarea emoțională se construiește în pași mici.

Când ai nevoie de ajutor?

• Te izolezi de mai multe săptămâni.
• Nu mai găsești plăcere în activitățile zilnice.
• Evitarea îți afectează școala, munca sau relațiile.

Psihologul te ajută să înțelegi de unde vine retragerea ta și cm să revii la conexiuni care îți fac bine. Dacă simți că ai nevoie de ghidaj, poți programa o sesiune și lucrăm împreună pe ritmul tău.

26/11/2025

Retragerea socială – ce îți transmite corpul tău când te izolezi?

• Te îndepărtezi de oameni când stresul, rușinea sau frica devin prea mari.
• Evitarea interacțiunilor îți consumă energia și îți scade încrederea în tine.
• Studiile arată că retragerea prelungită crește riscul de anxietate și dificultăți de adaptare.

Cum recunoști că te retragi social?

• Eviți întâlnirile sau activitățile care îți plăceau.
• Petreci tot mai mult timp singur în cameră.
• Răspunzi scurt și nu mai ai chef de conversații.
• Te simți tensionat sau iritat după contact social.

De ce se întâmplă?

• Ai trăit critică, bullying sau respingere.
• Te confrunți cu anxietate sau oboseală emoțională.
• Ai trecut prin schimbări majore sau conflicte în familie.

Ce poți face?

• Spune „Azi pot încerca un pas mic”.
• Alege o activitate scurtă cu cineva în care ai încredere.
• Observă ce simți și spune-ți: „E în regulă, învăț să gestionez”.
• Caută sprijin specializat dacă retragerea persistă sau îți afectează viața.

Psihologul te poate susține să îți recapeți echilibrul și să reconstruiești relații sigure și sănătoase.

25/11/2025

Când singurătatea devine o problemă?

• Te izolezi tot mai des și nu mai simți nevoia de contact cu ceilalți.
• Gândurile negative apar mai des când ești singur și îți scad energia.
• Evitarea devine regulă. Spui „nu” chiar și atunci când înainte îți plăcea să ieși.
• Îți scade încrederea în tine. Îți spui că nu ai ce oferi sau că nu ești suficient.
• Devii iritat, obosit sau fără chef după perioade lungi de solitudine.
• Nu mai simți sprijin emoțional din partea nimănui și te simți „deconectat”.

Semne că ai nevoie de ajutor:

• Singurătatea îți afectează somnul, concentrarea sau performanța.
• Nu mai găsești sens în activități.
• Simți tristețe persistentă sau anxietate.
• Observi că îți este tot mai greu să revii spre oameni.

Ce poți face?
• Vorbește cu o persoană de încredere, chiar și pentru câteva minute.
• Stabilește un obiectiv mic pentru astăzi: un mesaj, o scurtă ieșire, o conversație.
• Observă-ți emoțiile și întreabă-te: „Ce am nevoie ca să mă simt mai bine?”.
• Apelează la sprijin specializat dacă starea persistă.

Singurătatea nu trebuie să te definească. Dacă simți că te apasă, în cabinet lucrăm împreună ca să redescoperi siguranța și conexiunile care te susțin.

24/11/2025

Beneficiile singurătății – de ce ai nevoie, uneori, să fii doar tu cu tine

• Singurătatea îți liniștește sistemul nervos. Îți reduci stimulii și îți scazi nivelul de stres.
• Creierul tău îți procesează mai bine emoțiile când stai în liniște. Îți clarifici gândurile și îți înțelegi reacțiile.
• Îți crești autonomia. Îți observi nevoile reale și înveți să iei decizii pentru binele tău.
• Îți dezvolți creativitatea. Studiile arată că perioadele scurte de solitudine cresc capacitatea de reflecție și ideile noi.
• Îți întărești limitele. Când înveți să fii bine cu tine, alegi relații mai sănătoase și mai sigure.

Cum folosești singurătatea în mod sănătos?

• Alege 10–15 minute de liniște pe zi.
• Oprește notificările și observă cm te simți în corp.
• Notează ce îți lipsește și ce îți face bine.
• Întreabă-te: „Ce am nevoie acum pentru echilibrul meu emoțional?”.

Singurătatea devine un spațiu de creștere atunci când o folosești conștient.
Te ajut să transformi aceste momente în resurse pentru viața ta emoțională. Dacă simți că vrei să aprofundezi, putem lucra împreună în cabinet.

21/11/2025

Provocări în formarea identității de sine la adolescenți

Adolescența este etapa în care tinerii încep să răspundă la întrebări esențiale: *Cine sunt? Ce valori am? Ce îmi doresc?* Procesul este complex și adesea însoțit de tensiuni emoționale. Printre cele mai frecvente provocări se numără:

Confuzia între așteptările proprii și cele ale adulților
Adolescentul încearcă să găsească un echilibru între dorințele personale și presiunea părinților sau a școlii. Uneori, nu știe ce vrea cu adevărat și ce „ar trebui” să vrea.

Căutarea apartenenței
Grupul de prieteni influențează puternic modul în care adolescentul se percepe. Dorința de a fi acceptat poate duce la asumarea unor roluri care nu îl reprezintă cu adevărat.

Fluctuațiile emoționale
Trăirile intense și schimbările rapide pot face dificilă înțelegerea propriei persoane. Adolescenții oscilează între certitudini și îndoieli, între independență și nevoie de sprijin.

Presiunea social media
Expunerea constantă la modele de „perfecțiune” poate afecta imaginea de sine. Compararea cu ceilalți îi poate face să se simtă insuficient de buni sau neimportanți.

Construcția valorilor personale
Adolescentul începe să-și contureze propriile principii. Procesul implică întrebări, încercări, erori și confruntări cu valorile familiei.

Teama de eșec și de respingere
Pe măsură ce își caută drumul, orice respingere poate fi interpretată ca o invalidare a întregii identități. Acest lucru poate bloca explorarea și curajul de a experimenta.

20/11/2025

Provocări în formarea identității de sine la adolescenți

Formarea identității în adolescență este un proces profund și uneori tulburător, un drum pe care tinerii îl parcurg încercând să înțeleagă cine sunt și ce îi definește.
Acum, se confruntă cu presiunea așteptărilor venite din partea familiei și a școlii, în timp ce în interior se ciocnesc dorințele proprii cu nevoia de validare.
Grupul de prieteni devine un reper important, iar încercarea de a aparține îl poate împinge pe adolescent să adopte roluri care nu reflectă întotdeauna autenticitatea lui.
Emoțiile intense, schimbătoare, pot crea confuzie și pot face dificilă clarificarea propriei imagini, iar expunerea constantă la modelele idealizate din social media amplifică adesea sentimentul că nu este suficient sau că trebuie să fie „altfel”.
În același timp, adolescentul începe să-și definească valorile personale, proces care presupune întrebări, explorări și uneori confruntări cu principiile familiei.
Toate acestea sunt însoțite de teama de respingere și de eșec, care poate fragiliza încrederea în sine.

Formarea identității devine astfel o călătorie complexă, în care adolescentul are nevoie de spațiu, răbdare și sprijin emoțional pentru a-și descoperi propria voce.

19/11/2025

Nevoia de acceptare socială la adolescenți
În cabinet întâlnesc des adolescenți care se luptă cu presiunea grupului și cu teama de respingere. Dumneavoastră vedeți aceste semne acasă sau la școală.

• Adolescenții respinși social au risc mai mare de anxietate și izolare.
• Acceptarea din grup activează zonele cerebrale responsabile cu recompensa.
• Sprijinul familiei reduce impactul presiunii sociale.

În cabinet lucrăm direct pe:
• creșterea autonomiei adolescentului;
• dezvoltarea rezilienței emoționale;
• înțelegerea relațiilor din grup;
• consolidarea stimei de sine.

Dacă observați schimbări bruște de comportament, retragere sau conformare excesivă, este momentul să cereți sprijin.

Cabinetul de psihologie vă este deschis pentru evaluare si consiliere pentru adolescenți și familii.

18/11/2025

Nevoia de acceptare socială a adolescentului

Adolescentul caută confirmare, statut și apartenență. Intalnim aceste nevoi în cabinet aproape zilnic. Ele modelează stima de sine, modul în care adolescentul gestionează stresul și felul în care își construiește identitatea.

Date relevante
• 7 din 10 adolescenți declară că presiunea grupului le influențează alegerile (studiu EU Kids Online, 2022).
• Adolescenții respinși social prezintă un risc cu 30% mai mare de anxietate și izolare.
• Conectarea cu un grup suportiv crește reziliența emoțională și scade conflictele intrafamiliale.

Semne că adolescentul caută intens acceptare socială
• își compară constant imaginea cu a colegilor;
• schimbă rapid stilul, interesele sau grupul de prieteni;
• tolerează situații neplăcute doar pentru a nu pierde relații;
• devine iritabil când simte respingere sau indiferență;
• își ascunde emoțiile reale pentru a nu fi diferit.

Mecanisme psihologice implicate
• Adolescentul își restructurează identitatea. Are nevoie de „oglindirea” oferită de grup.
• Cortexul prefrontal, responsabil cu autocontrolul, nu este încă matur. El reacționează mai intens la feedback social.
• Acceptarea activează circuitele de recompensă, iar respingerea activează zonele asociate durerii fizice.

Nevoia de acceptare socială este normală. Devine problematică doar când înlocuiește autonomia, stima de sine și siguranța emoțională.

17/11/2025

Semnele stresului scolar la copil

In perioadele de evaluări, copiii pot resimti stresul scolar.
Care sunt semnele care va pot alarma?

• Observați schimbări în somn. Adormire dificilă sau treziri dese.
• Urmăriți reducerea apetitului. Copilul mănâncă mai puțin în zilele cu teme multe.
• Analizați ritmul temelor. Prelungirea timpului de lucru semnalează presiune.
• Verificați interacțiunile cu colegii. Izolarea indică tensiune.
• Urmăriți scăderea interesului pentru activități obișnuite.

Cum puteti ajuta?

• Stabiliți un program clar. Împărțiți temele în etape scurte.
• Introduceți pauze de 5 minute după fiecare 20 de minute de lucru.
• Discutați zilnic despre ce a fost dificil.
Întrebarile:
- Ce a fost solicitant astazi?
- Cum te pot ajuta pentru a-ti fi mai usor?
Pot oferi instrumente valoroase pentru gestionarea eficienta.

10/11/2025

Un atașament ambivalent se recunoaște prin oscilarea între dorința de apropiere și teama de respingere. Persoana caută afecțiune, dar reacționează cu nesiguranță și neîncredere atunci când o primește.

Semne frecvente:

* trăiește intens frica de abandon
* are reacții emoționale disproporționate
* caută confirmări constante, dar rămâne nesigură chiar și când le primește
* se simte rapid rănită sau respinsă
* oscilează între apropiere și distanțare în relații
* are dificultăți în a-și regla emoțiile

Acest tip de atașament apare când figura de atașament a fost uneori disponibilă, alteori absentă sau imprevizibilă.
În terapie, obiectivul este crearea unui sentiment stabil de siguranță interioară și dezvoltarea încrederii în relațiile apropiate.

07/11/2025

Un stil de atașament anxios se caracterizează prin teama de a fi respins și nevoia constantă de confirmare. Persoana dorește apropiere, dar se teme că o va pierde.

Semne frecvente:

* are nevoie frecventă de reasigurări din partea partenerului
* interpretează distanța sau tăcerea ca lipsă de interes
* se teme de abandon
* devine copleșită emoțional în conflicte
* tinde să se implice excesiv în relație
* își pierde echilibrul emoțional când nu primește atenție

Acest stil se formează, de obicei, în copilărie, când afecțiunea a fost oferită inconstant.
În terapie, persoana învață să-și regleze emoțiile, să-și dezvolte încrederea în sine și să creeze relații mai sigure și echilibrate.

Address

Bulevardul Unirii, Nr 18
Bucharest

Opening Hours

Monday	09:00 - 21:00
Tuesday	09:00 - 17:00
Wednesday	09:00 - 17:00
Thursday	09:00 - 21:00
Friday	09:00 - 17:00
Sunday	09:00 - 17:00

Telephone

0766631839

Website

http://www.emiliapopapsiholog.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Emilia POPA Psiholog posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Emilia POPA Psiholog:

Shortcuts

Address
Telephone
Opening Hours
Alerts
Contact The Practice
Claim ownership or report listing

Want your practice to be the top-listed Clinic in Bucharest?