08/02/2026
Ai învățat să-ți măsori valoarea prin rezultate.
Iar când rezultatele sunt greu de cuantificat, apare panica:
Fac suficient? Sunt pe drumul bun? Ce se vede din afară?
În primele luni de echitație, Ioana, antrenoarea mea de atunci, mi-a spus ceva ce am înțeles cu adevărat mult mai târziu:
„Bucură-te. Acum e perioada în care vezi rezultatele clar. După ce ieși din coardă, va fi mai greu.”
La început, înveți postura, senzațiile călare, înveți să te obișnuiești că ai o ființă vie sub tine, care reacționează și își trăiește propria experiență în lecție.
Înveți autoreglarea de bază, înveți încrederea în antrenor și în cal. Și simți că ești foarte, foarte bun :)) Apoi ieși din coardă și începe etapa reală de învățare.
Când ieși din coardă, apare negocierea dură: calul nu te mai urmează automat. Corpul tău trebuie să fie prezent, atent, autoreglat. Poziția nu mai iese, pentru că trebuie să rămâi atentă la cal și la tot ce faci cu corpul tău. Fiecare zgomot din afară poate aduce haos: tu te încordezi, calul înțelege “Pericol” și înveți galopul fară să vrei :)
Rezultatele “dispar”- sau par sub standardele tale obișnuite (iar pentru high-archieveri, asta este extrem de frustrant). Pentru că, dacă te uiți doar la rezultate, concluzia e dură: nu e suficient.
Iar în etapa asta, dacă te iei după rezultate, te lași destul de repede.
Pe mine m-a ținut iubirea de Sara. Iar etapa asta m-a învățat că rezultatele apar exact când nu te mai uiți la ele și te bucuri de proces.
Schimbarea reală nu se vede imediat pentru că se produce mai întâi în sistemul nervos, nu în performanțele sau abilitățile fizice.
Maria și Ioana (antrenoarele mele) îmi tot aminteau:
Bucură-te de proces!
Bucură-te de Sara!
Nu mai pune atâta presiune să îți iasă. Nu o să-ți iasă toate acum. E normal!
Și, ușor, îmi normalizam și eu procesul.
Când ești obișnuită să îți iasă totul bine repede, procesele de învățare grele, în care nu ai rezultate măsurabile sau în care rezultatele sunt sub standard(ul tău), sunt horror.
Însă, cu suport, înveți să nu te mai uiti la asta.
Azi mă bucur de lecțiile în care, aparent, toate merg la fel.
Pentru că știu că, de fapt, schimbarea este în sistemul meu nervos și în conexiunile pe care acum le fac:
Sunt cu mult mai relaxată în șa,
Nu mă mai sperii de sperieturile lui Baran,
Corpul meu știe ce să facă fără efort conștient.
Nu mă mai compar cu avansații din teren,
Nu îmi mai cer rezultate de pe o zi pe alta.
Pentru că unele procese personale și profesionale sunt maratoane de perseverență și autoreglare, nu sprinturi de validare.
Când nu te mai fixezi obsesiv pe rezultat, apar rezultatele.
Când îți muți focusul din control în proces, targetul se așază natural.
Rămâi cu asta:
Unele etape de creștere vin fără feedback clar.
Unele etape presupun, o vreme, rezultate sub standardele tale obișnuite.
Asta nu înseamnă că nu crești, ci poate că lucrezi cu tine într-un mod în care nu ai mai făcut-o.
Lasă-te să crești.
Valoarea ta nu dispare atunci când performanța nu este vizibilă.
Dacă ești gata să înveți să-ți construiești valoarea din interior, pas cu pas, rămâi aproape.
Urmează ceva important.
Universul Cailor
