14/03/2026
Martie nu este doar luna florilor. Este și luna în care ies la suprafață toate așteptările noastre.
Cu câtă greutate a venit luna martie anul acesta.
Dar, dacă sunt sinceră, aproape în fiecare an martie pare o lună dificilă. Pentru că este o lună de tranziție.
Martie amestecă emoții, așteptări, dorințe nerostite, presiuni sociale.
Este o lună în care femeile simt mai acut nevoia de a fi văzute, apreciate, iubite...de ei.
La cabinet, săptămâna trecută, conversațiile au fost surprinzător de asemănătoare.
„Ne-am certat luna asta.”
„Nu mi-a luat flori.”
„În loc să îmi ia flori mi-a făcut varză călită.”
M-a amuzat sinceritatea acestei replici. Dar în spatele ei era ceva foarte uman, așteptarea unui gest simbolic. Așteptarea unui buchet de ghiocei.
Martie aduce adesea tensiune pentru că activează un conflict interior subtil între realitate și ideal.
Între ceea ce primim și ceea ce sperăm să primim.
Când am scris aceste rânduri, aveam în minte imaginea unui card de cocori.
Ca și cm femeile ar călători împreună printre emoții, așteptări, povești personale.
Fiecare dintre noi poartă în sine o istorie de iubire, de dorință, de dezamăgire, de speranță.
Iar cu cât simțim mai mult, cu atât devenim mai vulnerabile la suferință.
Ne afundăm în propriile povești fără să mai ținem cont de timp, de spațiu sau de durere.
Și, uneori, într-o zi, ne trezim mai în vârstă decât credeam.
Nu mai suferim la fel ca înainte, dar suferința nu dispare, doar își schimbă forma.
Ceea ce rămâne însă sunt poveștile noastre.
Iar poveștile trăite cu adevărat au o ciudată formă de eternitate.
Poate că martie nu este doar despre flori.
Poate că este despre călătoria noastră printre emoții.
Vă las cu aceste gânduri,
Psih. Anca Elena Boalcă
Supervizor și Psihoterapeut
