13/12/2025
Azi mă gândesc la nedreptate.
Nedreptatea în psihoterapie apare des, chiar dacă nu e numită direct.
Mulți dintre cei care ne trec pragul, vin cu o durere profundă:
„De ce eu?”
De ce am fost rănit, neglijat, abandonat, de ce a trebuit să duc poveri care nu erau ale mele? Nu e corect !
În psihoterapie, nedreptatea nu este negată și nici „îndulcită”.Nu totul se repară prin sens, nu totul are o explicație care să aline.
Psihoterapia oferă însă un spațiu rar:
-în care nedreptatea poate fi recunoscută, nu minimalizată,
-în care furia, tristețea și revolta sunt legitime, nu „problematice”,
-în care omul nu mai este forțat să fie „puternic” prea devreme.
Vindecarea nu înseamnă că ceea ce s-a întâmplat devine corect. Înseamnă că nedreptatea nu mai decide cine ești, cm te vezi și cât valorezi.
Uneori, cel mai terapeutic lucru este să poți spune, fără a fi corectat: „A fost nedrept.” Ceea ce nu este simplu, avem nevoie de cineva alături.
