Institutul de Istoria Artei

17/11/2025

🔸️🔹️🔸️️ Din data de 13 noiembrie 2025 s-a deschis, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei Române, expoziția 𝑴𝒐𝒛𝒂𝒊𝒄𝒖𝒍 𝑪𝒂𝒕𝒆𝒅𝒓𝒂𝒍𝒆𝒊 𝑵𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆. 𝑺𝒊𝒏𝒕𝒆𝒛𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒓𝒆𝒂𝒇𝒊𝒓𝒎𝒂𝒓𝒆, curatoriată de colega noastră, dr. 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐣𝐨𝐜𝐚𝐫𝐮, cercetător științific în cadrul Sectorului Arte vizuale și Arhitectură - Perioada Medievală și Premodernă.

📅 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐯𝐚 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, aducând în prim-plan viziunea artistică și iconografică a pictorului 𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥 𝐂𝐨𝐝𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮 și a echipei pe care o coordonează pentru realizarea ansamblului în mozaic al Catedralei Naționale, cel mai amplu și reprezentativ proiect de artă eclezială realizat până acum în România.

👏 Din echipa consultanților de specialitate, care au contribuit la elaborarea programului iconografic al Catedralei Naționale, a făcut parte, alături de Cristina Cojocaru, și colegul nostru, dr. 𝐕𝐥𝐚𝐝 𝐁𝐞𝐝𝐫𝐨𝐬, cercetător științific III în cadrul aceluiași departament al Institutului.

🏛 Arhitectura expoziției este semnată de arhitectul 𝐀𝐭𝐭𝐢𝐥𝐚 𝐊𝐢𝐦, iar producția și instalarea au fost realizate de 𝐌𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥 𝐈𝐜𝐨𝐧𝐢𝐜.

16/11/2025

🎨Lucrarea lui Constantin Lecca, „Portretul Marițicăi Bibescu", din patrimoniul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, va participa la expoziţia „RomânIA - reprezentarea identitară a portului popular în artā", organizată de Muzeul Național de Artă al României în perioada 21 noiembrie 2025–8 februarie 2026.

📅Evenimentul, desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este curatoriat de Erwin Kessler, alături de echipa formată din Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea şi Costina Anghel.

Una dintre lucrările importante din expoziția RomânIA-reprezentarea identitară a portului popular în artă este „Portretul Mariţicăi Bibescu, născută Văcărescu, soţia Domnitorului Gheorghe Bibescu”, realizată de Constantin LECCA.

Maria Bibescu (născută Maria Văcărescu) provenea dintr-una dintre primele familii aristocratice locale ai căror reprezentanți au devenit nume cunoscute și în lumea literară. S-a căsătorit mai întâi cu Costache Ghica, un prinț care pretindea coroana Valahiei, și care a pierdut competiția internă pentru tron, arbitrată de otomani, în favoarea lui Gheorghe Bibescu, care a domnit apoi între 1843 și 1848. Maria Bibescu a devenit soția prințului Bibescu, detronat in timpul Revoluției de la 1848. Pe lângă negocierile politice internaționale, Marițica Bibescu a ales să fie reprezentată în portretele oficiale purtând costumul popular complet.

Costumul ei popular princiar se baza pe costumul popular ceremonial al țăranilor din județul Argeș, având ca element cheie ia, completată cu o coafură și bijuterii de inspirație bizantină și o centură metalică prețioasă, de origine balcanică. Costumul popular românesc a intrat astfel cu forță în domeniul reprezentărilor ideologice, aparent preluat din pătura inferioară a țărănimii locale și propulsat în vârful propagandei oficiale.

În imagine:

Constantin LECCA (1807-1887)
„Portretul Mariţicăi Bibescu, născută Văcărescu, soţia Domnitorului Gheorghe Bibescu”
[1840-1848]
Ulei pe pânză
88 x 74 cm
©Institutul de Istoria Artei ,,George Oprescu"

11/11/2025

𝑺𝒕𝒓𝒆𝒏𝒈𝒕𝒉 𝒂𝒏𝒅 𝑽𝒊𝒔𝒊𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒚: 𝑪𝒖𝒓𝒂𝒕𝒊𝒏𝒈 𝑾𝒐𝒎𝒆𝒏 𝑨𝒓𝒕𝒊𝒔𝒕𝒔 𝒃𝒆𝒕𝒘𝒆𝒆𝒏 𝑷𝒂𝒔𝒕 𝒂𝒏𝒅 𝑷𝒓𝒆𝒔𝒆𝒏𝒕 (conferință)
📍 Muzeul de Artă Brașov
📅 Sâmbătă, 15 noiembrie 2025, ora 17:00

Dr. Olivia Nitis, cercetătoare în cadrul Departamentului Arte vizuale și arhitectură – perioada modernă și contemporană al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, și dr. 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐞𝐚 𝐂𝐚̆𝐩𝐢𝐭𝐚̆𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮, curatoare și fondatoare a Asociației 4Culture, Explore Festival și a spațiului independent WASP Working Art Space and Production din București, vor discuta despre vizibilitate, continuitate și poziționare critică, aducând în prim-plan nevoia de a recupera și integra contribuțiile artistelor în narațiunea mai amplă a artei românești.

Evenimentul precede deschiderea expoziției 𝑻𝒐𝒘𝒆𝒓 𝒐𝒇 𝑺𝒕𝒓𝒆𝒏𝒈𝒕𝒉 (MAB, 5 decembrie 2025) și face parte din proiectul 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝒗𝒊𝒓𝒕𝒖𝒂𝒍 𝒂𝒍 𝒂𝒓𝒕𝒆𝒊 𝒔𝒖𝒃 𝒄𝒐𝒎𝒖𝒏𝒊𝒔𝒎. 𝑷𝒆𝒓𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒂𝒔𝒖𝒑𝒓𝒂 𝒖𝒏𝒖𝒊 𝒑𝒂𝒕𝒓𝒊𝒎𝒐𝒏𝒊𝒖 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒓𝒐𝒗𝒆𝒓𝒔𝒂𝒕, inițiat de Muzeul de Artă Brașov (MAB) și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) – un proiect care propune o lectură critică și actuală a patrimoniului artistic al perioadei comuniste.

Andreea Căpitănescu este producătoare culturală, curatoare independentă și directoare artistică, activă din 2005. Fondatoare a Asociației 4Culture, ea a inițiat eXplore Festival – primul festival de dans contemporan și performance din România – și a creat spațiul independent WASP – Working Art Space and Production din București. Activitatea ei se desfășoară în cadrul rețelelor și platformelor europene, prin programe care susțin creația artistică contemporană, colaborarea internațională, cercetarea artistică, educația și sprijinirea artiștilor emergenți. Deține un doctorat în arte vizuale (UNARTE, 2024), un Master în Project Management in English (SNSPA, 2022), un Master în Regia Spectacolului Contemporan (UNATC, 2005–2006) și o licență în Coregrafie (UNATC, 2004). A fost bursieră danceWEB 2006 în cadrul ImPulsTanz Viena. A curatoriat programul de arte performative al Europalia România (Bruxelles, 2019–2020) și coordonează proiecte precum Life Long Burning, Jardin d’Europe, Emerging Towards (Future) și Exploring Plurealities.

Olivia Nițiș (n. 1979) este cercetătoare la Institutul de Istoria Artei “G. Oprescu” al Academiei Române, coordonatoarea sectorului de Arte Vizuale și Arhitectură – perioada Modernă și Contemporană, curatoare independentă și istoric de artă. Este vicepreședinta Asociației Experimental Project, membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Artă din 2009. Este interesată de diferitele aspecte ale discursului de gen în istoriografia artei românești și în Europa de Est, cu contribuții legate de artiste și reprezentarea de gen în arta modernă și contemporană, de relația dintre artă și politică, de relația dintre artă și știință. Este autoare, editoare și co-editoare a mai multor articole și publicații de artă contemporană. Este autoarea volumului „Istorii marginale ale artei feministe”, Vellant, București, 2014 și co-editoare a unui volum dedicat artistului conceptual Decebal Scriba (Kettler, Germania 2017). A fost co-curatoare (cu Martina Munivrana) a expoziției personale a artistei croate Sandra Sterle la Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb (MSU) în 2023, iar 2024 a fost inițiatoarea și curatoarea proiectului de artă conceptulă româno-cehă A Spring of Hope a Winter of Despair (Faber, Timișoara și Pragovka, Praga).

16/09/2025

📌 Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” vă invită să participați la a XXI-a ediție a Sesiunii de comunicări ştiinţifice DATE NOI ÎN CERCETAREA ARTEI MEDIEVALE ȘI PREMODERNE DIN ROMÂNIA, care va avea loc în zilele de 25 şi 26 septembrie 2025. Evenimentul, organizat de Sectorul Arte Vizuale și Arhitectură – Perioada Medievală și Premodernă în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, se va desfășura în Sufrageria Regală, conform programului atașat.

25–26 septembrie | 10:00 | Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49–53, București

Lucrările sesiunii se vor desfăşura în format hibrid, atât la sediul muzeului, cât şi pe platforma Zoom, accesând linkul:

Https://us05web.zoom.us/j/89112068926?pwd=ZpIq3fNzwkqrel55hMcoCbtQ3dlaDR.1

ID: 891 1206 8926
Parolă: 2526092025

Vă așteptăm cu bucurie!

31/08/2025

➡️ 𝐃𝐫. 𝐄𝐝𝐮𝐚𝐫𝐝 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢 și 𝐝𝐫. 𝐑𝐚𝐦𝐨𝐧𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐦𝐞𝐥𝐞𝐚, cercetători în cadrul departamentului Arte vizuale și arhitectură – perioada modernă și contemporană al Instituitului de Istoria Artei „G. Oprescu”, participă la Colocviul Național de Istorie, ediția a XXVII-a, organizat de Muzeul Naţional Cotroceni în zilele de 3 și 4 septembrie 2025.

➡️ Miercuri, 3 septembrie, 𝐄𝐝𝐮𝐚𝐫𝐝 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢 va modera al doilea panel din cadrul sesiunii 𝑃𝑜𝑟𝑡𝑟𝑒𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑎̆𝑑𝑎𝑡𝑎̆ și, de asemenea, va prezenta comunicarea DE LA BUCUREȘTI LA NEW YORK: PICTORIȚA SIRARPY TOROSSIAN.
➡️ Joi, 4 septembrie, în cadrul secțiunii 𝑃𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙, 𝐑𝐚𝐦𝐨𝐧𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐦𝐞𝐥𝐞𝐚 va susține prezentarea LOCUINȚA BUCUREȘTEANĂ A LUI GRIGORE CERKEZ: ASPIRAȚIILE UNUI TÂNĂR ARHITECT.

28/08/2025

𝐄𝐓𝐇𝐍𝐎𝐆𝐑𝐀𝐏𝐇𝐈𝐄𝐒 𝐎𝐅 𝐋𝐀𝐍𝐃𝐒𝐂𝐀𝐏𝐄, 𝐋𝐀𝐁𝐎𝐔𝐑 𝐀𝐍𝐃 𝐂𝐀𝐑𝐄 (masă rotundă)
📅 30 august 2025
🕑 14:00 – 15:45
📌 Uniunea Arhitectilor din Romania, Str. Jean Louis Calderon 48, București

Vă invităm la o masă rotundă despre legăturile dintre peisaj, muncă și îngrijire, explorate prin cercetare și practici artistice de natură etnografică și documentară.
Evenimentul reunește cercetători și artiști cu perspective diverse – de la arhitectură și artă, la antropologie, la studii postsocialiste și postcoloniale – pentru a discuta cm gesturile și formele de îngrijire se reflectă în spațiu, modelând relațiile noastre cu lumea socială și cu mediul înconjurător.
Masa rotundă se va desfășura în limba engleză.

𝐕𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚
Gareth Doherty, Harvard University
Adrian Câtu, antropolog vizual, Documentaria
Ketevan Gurchiani, Ilia State University
Tao DuFour, University of Cambridge
Iulia Stătică, University of Sheffield
𝐄𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐯𝐚 𝐟𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭 𝐝𝐞
Olivia Nitis, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Academia Romană

25/08/2025

Peisaje ale îngrijirii / Landscapes of Care (expoziție)
📅 29 august – 4 octombrie 2025
📌 The Institute
✨ Vernisaj: 29 august 2025, ora 19:00, Combinatul Fondului Plastic, Strada Băiculești 29, București

Dr. Olivia Nitis, cercetătoare în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” este consultant curatorial al expoziţiei 𝐏𝐄𝐈𝐒𝐀𝐉𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐈̂𝐍𝐆𝐑𝐈𝐉𝐈𝐑𝐈𝐈 / 𝐋𝐀𝐍𝐃𝐒𝐂𝐀𝐏𝐄𝐒 𝐎𝐅 𝐂𝐀𝐑𝐄, deschisă între 29 august şi 4 octombrie 2025 la The Institute.

Peisaje ale îngrijirii oferă o perspectivă asupra orașului postsocialist, aducând în prim-plan practici ale domesticității și îngrijirii care au modelat – și au fost modelate de – evoluția țesutului urban al Bucureștiului. Expoziția are în centru balcoanele și curțile urbane ca spații domestice esențiale, urmărindu-le evoluția de la grădinile pre-socialiste la blocurile socialiste și „viețile lor de după””, arătând cm locuitorii – mai ales femeile – le-au transformat prin gesturi cotidiene de îngrijire, memorie și comunitate.

Un proiect de cercetare de Iulia Stătică
Curatori: Iulia Stătică, Tao DuFour
DoP. Video and Sound Design: Adrian Câtu
Artist invitat: Ion Grigorescu
Consultant curatorial: Olivia Niţiş
Manager de proiect: Ioana Gonţea
Manager de producție: Georgia Țidorescu

Proiect produs de Cooperativa FIR și co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național)

22/08/2025

La editura bucureșteană 𝐍𝐨𝐢 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐏𝐫𝐢𝐧𝐭 a apărut, cu sprijinul 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞𝐢 și al 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐚𝐬̦𝐭𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, volumul colectiv 𝑪𝒍𝒂𝒔𝒊𝒄𝒊 𝒂𝒊 𝒇𝒊𝒍𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆𝒔𝒄, coordonat de 𝐃𝐚𝐧𝐚 𝐃𝐮𝐦𝐚, 𝐒𝐭𝐞𝐩𝐡𝐚𝐧 𝐊𝐫𝐚𝐮𝐬𝐞 și 𝐀𝐧𝐤𝐞 𝐏𝐟𝐞𝐢𝐟𝐟𝐞𝐫. El reprezintă versiunea românească a volumului apărut anul trecut în Germania, la Editura Schüren din Marburg, prima carte în germană dedicată cinematografului românesc. După volume dedicate filmului polonez, ceh și slovac, unguresc, rus și sovietic, lucrarea confirmă prestigiul internațional și interesul de care se bucură filmul românesc.
𝑪𝒍𝒂𝒔𝒊𝒄𝒊 𝒂𝒊 𝒇𝒊𝒍𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆𝒔𝒄 cuprinde 25 de producții cinematografice analizate de 25 de critici, istorici și universitari din România, Germania, Polonia, Ungaria și Franța, reprezentând o veritabilă antologie de texte critice despre filme românești de referință, începând cu primul lungmetraj, 𝐼𝑛𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑒𝑖 (Grigore Brezeanu și Aristide Demetriade, 1912), și ajungând până la unul din cele mai recente succese internaționale, 𝑇𝑜𝑢𝑐ℎ 𝑀𝑒 𝑁𝑜𝑡 (Adina Pintilie, 2018).
Printre textele critice se numără cele ale colegilor noștri 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐓̦𝐮𝐭̦𝐮𝐢 (care e și coeditor al acestei versiuni românești), dedicat filmului 𝐸̀ 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑐𝑜𝑙𝑜𝑠𝑜 𝑠𝑝𝑜𝑟𝑔𝑒𝑟𝑠𝑖 (Nae Caranfil, 1993), și 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐅𝐮𝐥𝐠𝐞𝐫, despre 𝐶𝑎𝑙𝑖𝑓𝑜𝑟𝑛𝑖𝑎 𝐷𝑟𝑒𝑎𝑚𝑖𝑛’ (𝑁𝑒𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̦𝑖𝑡), unicul lungmetraj al lui Cristian Nemescu, lansat în 2007.