12/11/2025
Zilele acestea am citit un articol care m-a tulburat. Vorbesc despre cazul lui Cristian Andrei și despre acuzațiile legate de limite încălcate în terapie. Nu scriu ca să comentez scandalul, ci pentru că mă doare felul în care astfel de situații afectează femeile vulnerabile, cele care au pornit cu încredere spre vindecare, au avut încredere să ceară ajutorul unui terapeut (bărbat în acest caz ) și au trecut prin acest abuz.
Lucrez de ani de zile în cabinet și știu un lucru simplu: psihoterapia nu e un loc de putere, de omnipotență a psihoterapeutului, de dominare, ci un spațiu în care clientul care vine cu vulnerabilitate ar fi să se simtă înțeles, să se creeze spațiu pentru suferința sa, să se simtă în siguranță în fiecare clipă. Siguranță!!(Subliniat)
Atingerile nepotrivite, subtilitățile, glumițele cu tentă sexuală, această familiaritate forțată nu au ce căuta între psihoterapeut și client. Orice senzație, gând de „nu sunt ok cu asta”, sentimentul de confuzie și de nesiguranță în relația terapeutică, sunt semnale clare, că ceva nu e în regulă.
Un psihoterapeut format și atestat respectă limitele, e transparent, e clar, e deschis să raspundă întrebărilor sau neclarităților, iar uneori își recunoaște limitele. Nu se ascunde după un titlu. Nu e atotștiutor și atotcunoscător. Nu manipulează vulnerabilitatea clientului. Nu profită. Nu simuleaza false titluri profesionale. Nu flirtează. Nu seduce.
Siguranța e parte din proces.
Spun toate acestea pentru că vreau ca tu să știi că oricând poți spune „stop”, oricând ceva din relația terapeutică devine confuz, stânjenitor sau invaziv.
E ok să întrebi. E ok să te protejezi. E ok când sunt semnale de încălcare a eticii, când simți că ceva nu e în regulă, sa transmiți și unei persoane de încredere, să nu rămâi singură cu aceste dubii. E ok să pleci, să nu rămâi acolo în acea "relația" terapeutică. E ok să reclami la o autoritate competenta, atunci când aceste încălcări de limite nu se opresc.
Îmi doresc ca discuțiile din aceste zile pe marginea acestui subiect, să nu creeze și mai multă teamă, retragere în legatură cu psihoterapia, ci mai multă conștientizare și claritate.
Nu toți psihoterapeuții sunt astfel!
Mă bucur și sunt încântată să am colegi practicanți ai acestei profesii (nu doar frecventeaza cursuri și atat) foarte, foarte bine pregătiți, cu ani în spate de ore de formare (la unele am participat împreună), cu participari la conferințe, cu diferite specializări, responsabili și implicați, astfel încât să ofere cele mai bune servicii de psihoterapie iar asta îmi aduce un sentiment de bine, de încredere, de confort.
