Iulia Stoian - psihoterapeut, analist comportamental

14/12/2025

A common assumption is that throughout history, people have experienced the same basic range of emotions. A radical field of history now challenges this assumption, Gal Beckerman reports. https://theatln.tc/93LEvySV

People tend to imagine that other people “have the exact same set of emotions that we have,” Beckerman writes. “We perform this projection on any number of human experiences: losing a child, falling ill, being bored at work. We assume that emotions in the past are accessible because we assume that at their core, people in the past were just like us, with slight tweaks for their choice of hats and of personal hygiene.”

Rob Boddice, a leader in the field of the history of emotions and senses, mistrusts this universalism, a philosophy that emerged during the Enlightenment, when European intellectuals began to assume that all people share a common nature. Many critics now understand that they were attempting to exert power and order over a world that had recently become bigger and stranger. “By the time we get to our current globalized culture, in which a Korean thriller can win Best Picture at the Oscars and Latin pop stars dominate the U.S. charts, the notion that our emotional registers are all essentially alike feels self-evident,” Beckerman continues.

“Boddice starts with the opposite premise, that we are not the same,” Beckerman writes. “Rather than being a constant—extending across space and time—human nature for Boddice is a variable and unstable category, one with infinite possible shades.”

Although his approach might seem “squishy and postmodern,” Beckerman writes, Boddice’s research layers his own thinking on top of the most recent advances in neuroscience.

At the link, read more about the field of study that is pushing historians to reconsider their assumptions about the people of the past.

🎨: Nicolás Ortega

06/12/2025

Where the magic happens

30/11/2025

Family estrangement—the process by which family members become strangers to one another, like intimacy reversed—is still somewhat taboo. But, in some circles, that’s changing. In recent years, advocates for the estranged have begun a concerted effort to normalize it. Getting rid of the stigma, they argue, will allow more people to get out of unhealthy family relationships without shame. There is relatively little data on the subject, but some psychologists cite anecdotal evidence that an increasing number of young people are cutting out their parents. Others think that we’re simply becoming more transparent about it.

However, some critics think the movement has gone too far. Few would argue that one should continue a relationship with a parent when it involves physical or sexual abuse. And yet many estrangements happen for other reasons, including emotional abuse or toxic behavior or differences in world view. It can sometimes be unpleasant, even horrible, to hang out with your parents. And yet severing ties can also cause harm. What is lost when we render our families optional?

In interviews with nearly a dozen people who have little or no contact with certain family members, Anna Russell heard a wide range of explanations. For some, going no contact felt like a weight lifted. But, the newfound freedom also came with guilt. Is the movement a much-needed corrective, or a worrisome change in family relations? Read more: https://newyorkermag.visitlink.me/wKHn3K

20/11/2025

Does psychology truly improve wellbeing? In this 1960s video, the social psychologist, psychoanalyst and philosopher Erich Fromm questions whether the establishments of psychology and psychiatry are truly concerned with wellbeing, or merely with making people adjust to an ‘insane’ system.

Does psychology truly improve wellbeing? Or merely help us adjust to an ‘insane’ system? Erich Fromm on mental health in 1960

10/10/2025

Am avut invitați speciali la eventul pentru World Mental Health Day

10/10/2025

11/07/2025

26/06/2025

Litiul este standardul de aur în tratamentul tulburării afective bipolare. Dar, de ani de zile, pacienții din România nu mai pot să-și procure rețeta din farmacie. Pentru industrie, nu a fost suficient de profitabil. Pentru autorități, nu a fost suficient de important.

27/05/2025

Astazi sarbatorim ziua psihologului, se implinesc 21 de ani de cand avem legea prin care s-a reglementat aceasta meserie in Romania.

Am dreptul de libera practica de aproape 15 ani dar am inceput sa lucrez acum 20 de ani ca terapeut ABA (analiza aplicata a comportamentului). Cariera mea are aproape tot atatia anisori ca aceasta meserie.

Cred ca cel mai mult ma bucura faptul ca, desi institutiile statului nu acorda deloc atentia cuvenita acestei meserii (mai ales celor care au nevoie sa beneficieze de astfel de servicii), ba chiar pun bete in roate la fiecare pas, nu au reusit sa ma faca sa imi pierd motivatia sau sa regret alegerea facuta. Nu regret nici macar decizia relativ recenta de a diminua activitatea la cabinet drastic pentru a putea accepta rolul de wellness lead la o corporatie. Dar asta pentru ca stiu ca ma voi intoarce, pentru ca am reusit sa descopar in mine resurse pe care nici nu le banuiam si pentru ca am reusit sa aduc psihoterapia intr-o corporatie.

Le multumesc tuturor celor care mi-au acordat increderea si am putut astfel sa lucram impreuna- parinti, copii, ONG-uri, terapeuti ABA, profesori, educatori, logopezi, clinici , medici psihiatri pentru adulti si copii, tuturor clientilor.

Le urez la multi ani frumosi colegilor de meserie! Si ii indemn pe toti sa isi faca meseria cu respect fata de oameni.

16/05/2025

În ultimele zile, declarațiile legate de diagnosticul de autism au stârnit multă emoție și reacții – pe bună dreptate. Nu este firesc ca într-o societate care aspiră la echilibru și respect să vedem astfel de luări de poziție, mai ales din partea unor oameni cu rol public.

Ce mai mi-a atras atenția este că, în reacțiile unor specialiști – psihoterapeuți şi psihiatri – se observă încă o confuzie profundă: autismul este vazut ca o boală psihică. Asta ne arată că mai e nevoie de claritate și informare, nu doar în rândul publicului larg, ci și în interiorul profesiilor care ar trebui să sprijine cu adevărat neurodiversitatea.

Tocmai de aceea, acest context poate deveni și o oportunitate pentru a ne informa, astfel încat să putem vorbi corect și cu respect despre autism.

Autismul nu este o boală psihică. Este o tulburare de neurodezvoltare. Diferențele dintre cele două sunt esențiale și țin de cauze, felul în care se manifestă, cm evoluează și modul în care e abordată susținerea persoanelor diagnosticate.

Las aici o comparatie între autism (tulburare neurodezvoltare) şi schizofrenie (boală psihică). Deloc întâmplător, tocmai pentru că până de curând psihiatrii considerau că în cazul unei persoane cu autism diagnosticul se schimbă brusc la 18 ani în schizofrenie. Dar iată că lucrurile au evoluat şi lucrul ăsta s-a schimbat. La fel cm cred ca pot evolua şi de acum înainte dacă comunicăm şi ne informăm.

15/05/2025

𝐶𝑢𝑚 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒𝑚 este numele dosarului Dilema de mîine. Ne vom referi în Dosarul din această săptămînă la alegeri și la discernămînt în general, la cm facem alegeri în viață și în carieră, la mecanismele pe baza cărora oamenii optează pentru una sau alta, la responsabilitatea pe care o presupune orice selecție, la regretele sau satisfacțiile ulterioare unei decizii, dar și la cazul cu totul special al unui personaj literar care alege nimicul.

Mai găsim în noul număr Dilema şi articole despre situaţia economică a României şi cel mai bun remediu pentru ea, despre încrâncenarea şi divizarea din societatea românească, despre retorica „patriotică” folosită în scop electoral, moderaţie, memorie şi dreptate şi multe alte subiecte foarte interesante.

De joi dimineață, la chioșcuri, căutați Dilema.

Ne găsiți şi pe site, unde vă puteți abona la revista noastră tipărită. Abonamentele se pot face pe https://www.dilema.ro/abonamente/ sau la oficiile poștale.

18/03/2025

🪩🎉Facem petrecereee! Scoateți outfiturile cool, pantofii de dans și fardurile!

Când? 12 aprilie, între 6 după amiază și 12 noaptea
Unde? La sediul British Council din Calea Dorobanți numărul 14
Cine? Toată lumea.

Discoteca Incluzivă este organizată de Supereroi printre noi, AMAIS și La Firul Ierbii, the golden trio al evenimentelor incluzive, cu susținerea British Council România și Goethe Institute. Toată lumea este bine venită.

Revenim cu detalii și facilitățile de accesibilitate.