Alina Petre

30/01/2026

Nu analizăm doar un caz șocant, ci vorbim despre un lucru abominabil care s-a întâmplat în “familie”, în propria casă.
Când un copil este abuzat sexual, nu i se răpește doar copilăria. I se fură încrederea, siguranța, liniștea.
I se pune pe umeri o rușine care nu îi aparține.
Când abuzul vine din interiorul familiei, trauma este dublă: copilul învață că locul care trebuia să-l protejeze l-a trădat, l-a umilit, l-a abuzat, l-a chinuit.
Iar când violența este și filmată, copilul nu mai simte că abuzul s-a terminat vreodată.
Trăiește cu frica de a fi văzut, judecat, expus.
Cu sentimentul că nu mai are control asupra propriei vieți.
Las mai jos câteva din repercusiunile psihologice posibile pe care le-ar putea trăi acest copil:
- Simptome de stres post-traumatic (PTSD): coșmaruri, flashback-uri, frică intensă, hipervigilență; evitarea unor locuri/oameni/situații asociate cu agresorul; reacții somatice (dureri de burtă, de cap) fără cauză medicală clară; iritabilitate, crize de plâns, “îngheț” emoțional
- Rușine, vinovăție și confuzie identitară. La 8 ani, copilul poate interpreta greșit evenimentul:
• „Eu am provocat”, „eu am greșit”, „eu sunt murdar”
• confuzie între afecțiune/îngrijire și abuz, mai ales că agresorul e din familie
- Tulburări de atașament și încredere
Când agresorul e o persoană apropiată: scade sentimentul de siguranță în familie( pot apărea dificultăți de a avea încredere în adulți și autoritate; comportamente de „lipire” (dependență de un adult sigur) sau, invers, de retragere și respingere
- Probleme de reglare emoțională și comportamentală
Pot apărea: agresivitate, impulsivitate, opoziționism; regresii (enurezis, vorbit „ca un copil mai mic”, frică de întuneric); scăderea performanței școlare, dificultăți de concentrare; comportamente sexualizate neadecvate vârstei (nu ca „vină”, ci ca simptom)
- Anxietate, depresie și risc de autovătămare (mai târziu)
Dacǎ auziți sau suspectați pe cineva, dacä vreodatǎ un copil vi se plânge cǎ a fost atins sau agresat de un adult, nu minimalizați acest lucru, ci adresați-vǎ organelor abilitate sǎ opreascǎ abuzul asupre minorilor fǎrǎ apǎrare!🙏

29/01/2026

De la omul căzut la pământ la omul care știe că poate, în fiecare zi, puțin mai mult.

Uneori ne dor umerii de cât cărăm pe ei.
Alteori plângem fără să ne vadă nimeni.
Ne e frică să nu fim judecați.
Ne e frică să nu fim văzuți ca oameni slabi.
Ardem și renaștem ca și cm nimic nu s-ar fi întâmplat.
Ducem lupte despre care nimeni nu vorbește.
Strângem din dinți și mergem mai departe.
Pentru că am învățat să ne ridicăm singuri, să stăm drepți, să rămânem buni, chiar și atunci când ne-a fost greu.
Știu că te regăsești.
Și mai vreau să știi ceva: nu ești slab!
Ești un om care a supraviețuit!
Ești obosit, poate.
Dar nu învins.
Rănit, dar încă în picioare.
Faptul că ai continuat chiar și atunci când nimeni nu știa prin ce treci spune mai mult despre tine
decât orice victorie văzută.
Nu trebuie să demonstrezi nimănui nimic.
Doar să nu te mai abandonezi pe tine.
Astăzi, poate nu e despre a fi mai puternic.
Poate e doar despre a fi mai blând cu tine.
Fii recunoscător față de tine, e suficient!🫶

28/01/2026

27/01/2026

Ce putem controla și ce nu putem controla?

Unul dintre cele mai eliberatoare lucruri pe care le putem învăța este diferența dintre ce ține de noi și ce nu!

Ce putem controla într-un procent mare:
• gândurile noastre, cm interpretăm o situație, de exemplu
• alegerile pe care le facem
• reacțiile noastre emoționale și comportamentale
• limitele pe care le punem
• efortul pe care îl depunem
• valorile după care ne ghidăm

Ce NU putem controla:
• comportamentul celorlalți
• trecutul
• reacțiile emoționale ale altora
• pierderile, imprevizibilul
• dacă cineva ne va iubi sau nu, emoțiile altora

Încercarea de a controla permanent ce este în jurul nostru, viețile altora, ce nu depinde de noi, duce la:
• epuizare
• frustrare
• anxietate

Puterea noastră reală apare atunci când renunțăm la lupta cu ce nu putem schimba și ne concentrăm pe ce ține de noi!

Nu este resemnare!
Este claritate emoțională!🙌

27/01/2026

Ești mult mai mult decât ai învățat că ești!
Dar nimeni nu ți-a spus asta când aveai cea mai mare nevoie să o auzi…

Ai învățat să fii „cum trebuie” ca să fii iubit.
Să nu deranjezi, să nu ceri prea mult, să nu simți prea intens, să faci eforturi pentru ai mulțumi pe ceilalți.

Ai învățat să supraviețuiești,
nu să trăiești!

Și totuși, în tine a rămas ceva neatins, o parte care a dus mai mult decât ar fi trebuit. O parte care a tăcut, dar n-a dispărut.

Dacă te uiți in interiorul tău, o să descoperi că ești curajul din zilele în care te-ai ridicat deși erai frânt, ești sensibilitatea care a fost rănită, ești forța care, chiar și obosită, începe să spună: „Nu mai pot așa!”

Poate ai încercat ani la rând să fii „destul” pentru ceilalți și ai uitat cm e să fii adevărat pentru tine.

Oprește-te un moment!
Respiră!
Întreabă-te:

“Dacă n-ar mai trebui să demonstrez nimic, dacă n-ar mai trebui să fiu pe placul altora, cine aș fi cu adevărat?”

Nu trebuie să te repari!
Nu trebuie să devii altcineva!

Trebuie doar să te întorci, încet, încet, la tine, pentru că ai nevoie să te simți întreg, viu, iubit, acceptat așa cm ești Tu!

Știu că poți!🫶

❤️

26/01/2026

Cum ieșim dintr-o relație toxică⁉️

- Clarifică realitatea

Întreabă-te:
• Cum mă simt cel mai des în această relație?
• Mă simt în siguranță, văzut(ă), respectat(ă)?

Relațiile nu sunt despre promisiuni, ci despre starea pe care o trăiești zilnic.

- Nu aștepta „momentul perfect”

Relațiile toxice nu se încheie când nu mai doare, ci când înțelegi că durerea nu se va transforma în bine.

- Construiește sprijin înainte să pleci

Ieșirea devine posibilă când:
• nu mai ești singur(ă) cu gândurile tale
• ai pe cineva care te susține (prieten, terapeut, familie)

Stabilește limite clare
• spune ce nu mai accepți
• observă faptele, nu reacțiile promise
• limitele fără consecințe nu funcționează

Uneori, limita finală este plecarea.

- Acceptă ambivalența

Poți iubi pe cineva și să pleci.
Poți suferi și să faci un pas sănătos.
Durerea nu înseamnă că ai greșit.

- Taie contactul (dacă este necesar). Distanța ajută sistemul emoțional să se reorganizeze.

În multe relații toxice:
• contactul menține confuzia
• explicațiile prelungite reactivează atașamentul

- Ai grijă de „după”

După plecare pot apărea:
• vinovăție
• dor
• tentația de a reveni

Nu sunt semne că decizia a fost greșită, ci efectele ruperii unui atașament nesănătos!💫

26/01/2026

Ceea ce judecăm intens în alții este adesea legat de propriul nostru interior.

Nu pentru că „suntem la fel”,
ci pentru că mintea reacționează puternic la ceea ce este activ, dureros sau nerezolvat în noi.

Judecata nu apare din senin.
Ea semnalează:
• o emoție dificilă
• o parte de sine respinsă
• o frică veche
• o nevoie neîmplinită

De multe ori, ceea ce ne irită la ceilalți:
• este ceva ce ne-am interzis nouă
• este o trăsătură pe care am fost învățați să o criticăm
• este o vulnerabilitate pe care nu știm încă să o conținem

Psihologic, maturizarea înseamnă:
• mai puțină reacție
• mai multă curiozitate
• mai multă responsabilitate emoțională

Nu ca să ne acuzăm, ci ca să ne înțelegem!🙌

26/01/2026

Bună dimineața😃