Psih. Oana Popescu-Argetoia

Psih. Oana Popescu-Argetoia Psihologie, coaching si dezvoltare personala. Intra pe www.oanapopescuargetoia.ro si exploreaza mai

Din momentul în care ne naștem, dorim să ne simțim aproape de un alt corp care să ne ofere căldură. Aceste sentimente su...
17/11/2025

Din momentul în care ne naștem, dorim să ne simțim aproape de un alt corp care să ne ofere căldură. Aceste sentimente sunt amplificate în perioadele în care suntem stresați și ne simțim foarte vulnerabili.

Totuși ce poate face o îmbrățișare? Ei bine, îmbrățișările pot să reducă anxietatea și să scadă inflamația cronică asociată cu boli grave precum cancerul, bolile de inimă, diabetul și artrita. De asemenea, ne protejează inima prin reducerea ritmului cardiac și menținerea tensiunii arteriale în limite normale și poate stimula si sistemul imunitar ajutând la scurtarea infecțiilor comune precum răceala. Acestea sunt doar câteva dintre beneficiile unei simple îmbrățișări, de care uneori uităm că avem nevoie sau uităm să o oferim altcuiva.

Mai mult de atât, îmbrățișările ajută la eliberarea hormonului menționat mai sus - oxitocină. El influențează interacțiunea socială și sexul, jucând un rol în comportamente de la atașamentul matern la un copil și alăptarea acestuia până la empatie, generozitate etc. Când oamenii îmbrățișează sau sărută o persoană dragă, nivelul de oxitocină crește și, prin urmare, oxitocina este adesea numită și „hormonul iubirii”.
Voi cât de des îmbrățișați pe cineva? 🤗

Bună dimineața!

17/11/2025

Love takes off the masks that we fear we cannot live without and know we cannot live within. I use the word "love" here not merely in the personal sense but as a state of being, or a state of grace - not in the infantile American sense of being made happy but in the tough and universal sense of quest and daring and growth. ~James Baldwin

Într-o lume care ne învață să ne controlăm permanent, uităm adesea că scopul emoțiilor nu este să fie „bune” sau „rele”,...
10/11/2025

Într-o lume care ne învață să ne controlăm permanent, uităm adesea că scopul emoțiilor nu este să fie „bune” sau „rele”, ci să ne transmită informații.

✨ Furia ne arată că o limită a fost atinsă.
🌧️ Tristețea ne invită să recunoaștem o pierdere.
🌫️ Frica ne protejează.
☀️ Bucuria ne conectează la sens și la ceilalți.

Emoțiile nu trebuie respinse, ci înțelese. Atunci când ne permitem să le trăim, fără rușine și fără judecată, devenim mai autentici și mai în contact cu noi înșine. Uneori, drumul către echilibru emoțional nu înseamnă „să scăpăm” de emoții, ci să învățăm să le ascultăm și să le conținem.

Mulți oameni aud expresia „ai nevoie să-ți simți emoțiile” — dar nu știu ce înseamnă, concret.
Emoțiile nu sunt idei. Ele nu se trăiesc doar în minte, ci și în corp.

Să-ți simți emoțiile înseamnă:
✨ să oprești pentru o clipă reacția automată („nu e mare lucru”, „trebuie să fiu puternic”, „lasă că trece”),
✨ să observi ce se întâmplă în tine — fără să judeci.

Poți începe simplu:
– Unde simt asta în corp? În piept? În gât? În stomac?
– Ce formă are? E o tensiune, o greutate, o căldură, o înțepătură?
– Ce ar vrea să-mi spună această stare dacă ar avea glas?

Când facem loc emoțiilor, ele nu ne mai copleșesc.
Paradoxal, le simțim ca să le eliberăm.

Furia, frica, tristețea sau vinovăția nu dispar dacă le negăm — ci doar se transformă în iritabilitate, epuizare, somatizări sau anxietate.
Dar dacă le recunoaștem, putem învăța ce au vrut să ne transmită de la bun început.

03/11/2025

Tenderness and kindness are not signs of weakness and despair, but manifestations of strength and resolutions. ~Khalil Gibran

Din ce cauză apare acest tip de comunicare? • Teamă de judecată sau respingere – uneori preferăm să tăcem ca să evităm c...
03/11/2025

Din ce cauză apare acest tip de comunicare?

• Teamă de judecată sau respingere – uneori preferăm să tăcem ca să evităm critica, ruşinea sau pierderea relaţiei.
• Experienţe timpurii în care am simțit că vocea noastră nu conta – dacă am crescut într-un mediu în care exprimarea era întâmpinată cu critică, minimizare sau reacţii greu de anticipat, tăcerea devine un mod de protecţie.
• Identitate fragilă şi obişnuinţa de a nu deranja – când stima de sine este scăzută şi nu am exersat asumarea propriilor nevoi, pasivitatea poate deveni un reflex.
• Tipare de ataşament anxios sau evitant – evitarea exprimării poate apărea din frica de abandon sau din dorinţa de a evita tensiunea şi conflictul în relaţii.

Cum putem diminua? 🫱🏻‍🫲🏼

1. Observă-ţi tiparul

Notează momentele în care spui „E în regulă” deşi nu este, sau când alegi să taci ca să nu supere cineva.

2. Introdu expresii scurte și clare ale nevoilor

Începe cu formule simple: „Aș avea nevoie de…”, „Prefer să…”. Practica frecventă ajută ca acest tip de exprimare să devin mai natural și mai autentic.

3. Stabilește limite ferme, dar calm.

Scopul este să comunici ce este acceptabil pentru tine și ce nu, astfel încât relațiile și interacțiunile să fie clare și predictibile.
„Nu mi se potrivește această variantă.”
„Aș vrea o altă opțiune.”

Limita = informație clară, nu conflict.

„Cea mai importantă relaţie în viaţa ta este relaţia pe care o ai cu tine însuţi. Fiindcă indiferent de ceea ce se întâm...
26/10/2025

„Cea mai importantă relaţie în viaţa ta este relaţia pe care o ai cu tine însuţi. Fiindcă indiferent de ceea ce se întâmplă, vei fi întotdeauna tu cu tine însuţi.” (Diane Von Furstenberg)

Așadar…să încercăm să ne eliberăm de o parte din lucrurile care ne încarcă emoțional, psihic și spiritual.
O duminică frumoasă, dragilor!

Care sunt trei dintre cele cinci limbaje ale iubirii?🌹 Declarațiile (cuvintele de apreciere, sprijin etc.)Acest limbaj s...
23/10/2025

Care sunt trei dintre cele cinci limbaje ale iubirii?

🌹 Declarațiile (cuvintele de apreciere, sprijin etc.)
Acest limbaj se referă la exprimarea afecțiunii prin cuvintele rostite, fie de laudă sau de apreciere. Când acesta este limbajul principal al iubirii, partenerul se va bucură de conversații plăcute, scrisori de dragoste și mesaje text drăguțe.

⏰ Timpul de calitate petrecut împreună
Dragostea și afecțiunea sunt exprimate pentru partener prin timpul pe care îl petreci împreună cu el. O persoană cu acest tip de limbaj se simte iubită atunci când partenerul este atent, prezent și concentrat asupra ei (de exemplu: contact vizual și ascultare activă).

🤝 Contactul fizic
Pentru o persoană cu acest tip de limbaj al dragostei este foarte importantă afecțiunea fizică care îi este oferită. Pe lângă partea sexuală care se manifestă în cuplu, ea își dorește ca partenerul să o țină de mână, să o îmbrățișeze, să o mângâie, să o sărute etc.

Tu știi care sunt următoarele două tipuri de limbaj? Dacă da, scrie-le în comentarii. Poți scrie, de asemenea, și care crezi că este tipul tău de limbaj al iubirii. 🤗

De câte ori ai spus „da” doar ca să nu superi pe cineva, deși în interiorul tău simțeai că ai nevoie să spui „nu”? De mu...
19/10/2025

De câte ori ai spus „da” doar ca să nu superi pe cineva, deși în interiorul tău simțeai că ai nevoie să spui „nu”? De multe ori, din dorința de a fi pe placul celorlalți, de a evita conflictele sau de a nu părea egoiști, ajungem să ne neglijăm propriile nevoi.

Este ușor să ne pierdem în obligații, să punem pe primul loc dorințele și așteptările celor din jur, iar la finalul zilei să ne simțim obosiți, frustrați sau chiar lipsiți de identitate. Fără să ne dăm seama, atunci când acceptăm prea multe cerințe externe, fără să ne ascultăm cu adevărat, ne putem pierde echilibrul emoțional și ajungem să trăim într-un mod automat, fără să ne mai întrebăm ce vrem cu adevărat.
A avea grijă de tine nu înseamnă egoism, ci respect de sine. Limitele sănătoase nu înseamnă să respingi oamenii, ci să îți protejezi energia și să alegi conștient unde îți investești timpul și resursele. Să spui „nu” atunci când simți că ceva te epuizează sau nu este potrivit pentru tine nu te face mai puțin generos sau empatic, ci îți permite să ai relații mai echilibrate, bazate pe respect reciproc.

Dacă îți este greu să spui „nu” din teama de a fi respins sau de a-i dezamăgi pe cei din jur, amintește-ți că oamenii care te respectă cu adevărat vor înțelege când ai nevoie de spațiu. Nu este responsabilitatea ta să mulțumești pe toată lumea, dar este responsabilitatea ta să ai grijă de propria bunăstare.

Care este explicația psihologică a acestui sindrom? • Situația de captivitate sau abuz declanșează o stare intensă de fr...
14/10/2025

Care este explicația psihologică a acestui sindrom?

• Situația de captivitate sau abuz declanșează o stare intensă de frică și neputință.
Victima nu poate fugi, nu se poate apăra, iar sistemul nervos intră într-o stare de blocaj (răspuns de „înghețare” – freeze).

• Pentru a reduce stresul și a găsi o cale de supraviețuire, creierul activează un mecanism de adaptare psihologică: începe să caute orice semn de „siguranță” în comportamentul agresorului.
Astfel, orice gest minim de empatie, hrană, comunicare sau permisivitate este perceput ca un act de bunătate.

• Victima ajunge să interpreteze pozitiv comportamentele agresorului, dezvoltând empatie, loialitate sau chiar atașament față de el.
În realitate, aceasta este o formă de identificare cu agresorul, prin care persoana încearcă inconștient să se simtă mai în control și mai protejată.

• În același timp, mintea transmite gânduri precum:

„Nu m-ar răni fără motiv.”
„De fapt, vrea să mă ajute.”
„E doar neînțeles.”

• Pe măsură ce frica inițială se transformă în dependență emoțională, victima începe să se simtă mai în siguranță lângă agresor decât față de forțele exterioare (poliție, familie, autorități). Este paradoxul care a uimit psihiatrii suedezi în 1973.

Sindromul Asperger face parte din spectrul autismului și descrie o formă de neurodiversitate în care persoana are o inte...
09/10/2025

Sindromul Asperger face parte din spectrul autismului și descrie o formă de neurodiversitate în care persoana are o inteligență medie sau peste medie, dar întâmpină dificultăți în comunicarea socială, în înțelegerea emoțiilor și în flexibilitatea comportamentală.

Ei pot părea tăcuți, distanți sau rigizi, dar în interior există o lume intensă, logică, uneori fascinantă prin profunzimea gândirii. Creierul lor procesează informațiile altfel — nu greșit.
În loc să filtreze contextul social automat (cum o fac majoritatea oamenilor), persoana cu Asperger analizează conștient fiecare detaliu. Acest lucru consumă multă energie, de aceea interacțiunile pot fi obositoare sau copleșitoare și simt nevoia de retragere.

Această condiție aduce cu sine anumite puncte forte (capacitate de concentrare remarcabilă, capacitate ridicată de recunoaștere a unor tipare, atenție remarcabilă la detalii), dar și anumite provocări (sensibilitate ridicată la anumite sunete, lumini, gusturi, dificultăți de comunicare, dificultăți de ajustare a indicilor non-verbali, cm ar fi tonul vocii sau intensitatea sonoră, neîndemânare sau dificultăți de coordonare a mișcărilor, anxietate și depresie).

🔹 Ce putem face noi dacă întâlnim pe cineva cu sindrom Asperger:
Să învățăm să privim dincolo de comportament.
Să nu cerem „normalitate”, ci autenticitate și respect reciproc.
Să nu interpretăm tăcerea ca lipsă de interes, ci ca mod de procesare.
Să nu confundăm nevoia de ordine cu rigiditatea, ci cu nevoia de siguranță.

09/10/2025

The path of Radical Acceptance frees us from the voices that tell us we are separate and unworthy. Whenever we become fully present, we discover the natural wakefulness and care that is inherent within us. We come to understand, in a vivid and cellular way, who we really are.

02/10/2025

🤔 Oamenii se pot schimba vreodată? Dacă da, cum?

Am auzit această întrebare de multe ori. Mulți dintre noi ne dorim schimbarea – „să fiu mai calm”, „să am mai multă încredere în mine”, „să scap de obiceiul X”. Și totuși, realitatea arată că dorința de schimbare nu este suficientă.

Din perspectivă psihologică, schimbarea apare atunci când se intersectează câteva elemente:
1. Conștientizarea – primul pas este să recunoaștem că ceea ce facem acum nu mai funcționează pentru noi. Fără această claritate, schimbarea nu are teren fertil.
2. Motivația intrinsecă – dorința de a ne schimba trebuie să vină din interior, nu doar din presiuni externe („pentru că vrea partenerul” sau „pentru că cere societatea”). Când schimbarea devine o nevoie personală, ea capătă putere reală.
3. Toleranța la disconfort – schimbarea presupune renunțarea la vechi tipare și experimentarea unor stări noi, inconfortabile. Din punct de vedere cognitiv-comportamental, aici intervine capacitatea de a accepta anxietatea și incertitudinea ca parte firească a procesului.
4. Acțiunile repetate – psihologia ne arată că schimbarea nu este un eveniment, ci un proces. Nu se întâmplă într-o zi, ci se construiește prin pași mici, repetați cu perseverență.
5. Sprijinul relațional – schimbarea devine mai sustenabilă când avem parte de suport: un terapeut, un prieten, un grup căruia să aparținem. Relațiile funcționează ca oglinzi, ca rețele de siguranță și sunt foarte importante în acest proces.

🫶🏼 Adevărul este că oamenii se pot schimba. Dar nu oricând și nu oricum. Schimbarea autentică apare atunci când “durerea” de a rămâne în același punct devine mai mare decât frica de schimbare.

Address

Bucharest

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psih. Oana Popescu-Argetoia posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psih. Oana Popescu-Argetoia:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category