Psih. Oana Popescu-Argetoia

15/12/2025

În viața de zi cu zi, ceea ce gândim influențează ceea ce simțim, iar emoțiile noastre afectează modul în care ne comportăm. La rândul lor, acțiunile noastre pot confirma sau schimba gândurile și emoțiile pe care le avem. Aceasta este baza terapiei cognitiv-comportamentale, care ajută oamenii să își înțeleagă reacțiile și să își îmbunătățească răspunsurile la situații dificile.

Gândurile sunt interpretările pe care le dăm situațiilor. Nu evenimentele în sine ne fac să ne simțim într-un anumit fel, ci modul în care le percepem.

Există, bineînțeles, două variante prin care putem interpreta situațiile din viața noastră. Vă voi oferi un exemplu de interpretare negativă și unul de interpretare pozitivă a unei situații, bazat pe imaginea de mai jos.

Situație: Participarea la un eveniment unde sunt doar oameni necunoscuți.

🔴 Interpretare negativă:

Gând („Oamenii mă vor judeca și mă voi face de râs”)
Emoție (Anxietate)
Comportament (Evitare)
Rezultat: Frica se menține și se întărește.

🟢 Interpretare pozitivă:

Gând („Sunt emoționat, dar sunt și curios/curioasă cm va fi evenimentul ”)
Emoție gestionabilă (Ușoară anxietate, dar și curiozitate)
Comportament (Participare la eveniment)
Rezultat: Îmbunătățirea încrederii în sine.

Această schema este un instrument fundamental în Terapia Cognitiv-Comportamentală și poate fi aplicată cu succes atât la adulți, cât și la copii și adolescenți, cu exemple potrivite vârstei lor.

15/12/2025

10/12/2025

➡️ Comunicarea pasivă este un stil prin care oamenii evită să își exprime nevoile, limitele sau emoțiile în mod direct, de teamă să nu fie respinși, judecați sau să nu supere pe cineva. Mulți dintre noi am învățat, încă din copilărie, că „e mai sigur să tăcem decât să spunem ce simțim”, iar acest mod de a relaționa continuă și la vârsta adultă, deși nu mai este adaptativ.

➡️ La suprafață, comunicarea pasivă poate părea „calmă”, însă în interior produce tensiune, frustrare, autoînvinovățire sau sentimentul că „nu am voie să contez”. De aceea, deși pare o formă de păstrare a păcii, în realitate generează conflicte interioare ascunse, resentimente și distanță emoțională, atât în relațiile personale, cât și la locul de muncă.

➡️ Important de înțeles este faptul că pasivitatea nu înseamnă lipsă de inteligență emoțională, ci este, de fapt, o strategie emoțională învățată în contexte în care exprimarea autentică a fost riscantă sau pedepsită. Vestea bună este că acest stil poate fi schimbat treptat, prin învățare, practică și un contact mai atent cu propriile nevoi.

05/12/2025

Cum facem față stresului și provocărilor vieții de zi cu zi? În psihologie, strategiile prin care ne adaptăm la situații dificile se numesc mecanisme de coping. Ele reprezintă modul în care fiecare dintre noi încearcă să gestioneze emoțiile, situațiile dificile și schimbările ce apar în viața noastră.

🔹 Ce sunt mecanismele de coping?
Coping-ul nu înseamnă să „scapi” de problemă, ci să găsești modalități prin care să o faci mai suportabilă. Unele strategii ne ajută să ne adaptăm și să creștem, altele doar „amână” confruntarea cu realitatea.

🔹 Tipuri principale
Coping centrat pe problemă – implică acțiuni concrete pentru a rezolva situația: planificare, căutarea de soluții, cererea de ajutor etc.
Coping centrat pe emoții – se concentrează pe modul în care trăim emoțiile: relaxare, meditație, discuții cu persoane apropiate, folosirea umorului etc.
Coping evitant – presupune amânarea sau ignorarea situației: procrastinare, refugiu în activități care nu rezolvă problema, consum excesiv de substanțe etc.

Exemple din viața noastră de zi cu zi:

A face sport sau o plimbare pentru a reduce tensiunea acumulată.
A scrie într-un jurnal pentru a organiza gândurile.
A discuta cu un prieten sau cu un specialist pentru a găsi sprijin.
A folosi umorul pentru a diminua intensitatea emoțiilor.
A evita complet situația – ceea ce poate aduce o ușurare temporară, dar nu rezolvă cauza.

De ce contează?
Mecanismele de coping sunt ca niște „instrumente” pe care le avem la dispoziție. Unele sunt sănătoase și ne ajută să ne adaptăm pe termen lung, altele doar maschează problema.

💡 Întrebare: Care crezi că este mecanismul de coping pe care îl folosești cel mai des și cm te ajută?

30/11/2025

Știați că…?

📌 1. Bucuria (și alte emoții pozitive) extind perspectiva mentală.
Teoria „Broaden-and-Build” a Barbarei Fredrickson arată că, atunci când simțim bucurie, mintea noastră se deschide, devenim mai flexibili mental și găsim soluții mai creative.

📌 2. Emoțiile pozitive se acumulează ca un „rezervor” de reziliență.
Cercetările arată că repetarea momentelor de bucurie – oricât de mici – contribuie la o recuperare mai rapidă după stres și la o mai bună adaptare emoțională.

📌 3. Bucuria crește nivelul de dopamină.
Dopamina este substanța din creier care ne ajută să fim mai motivați, mai concentrați și mai curioși. Când trăim momente de bucurie, creierul ne „recompensează” și ne dă energia de a continua și de a explora.

O duminică frumoasă, dragilor!

30/11/2025

24/11/2025

✨Vineri, 21 noiembrie, am avut bucuria de a participa la Conferința Națională pentru Educație, un eveniment dedicat celor care cred cu adevărat în puterea transformatoare a școlii.

Am vorbit despre ora de dirigenție și despre modul în care predarea materiei Consiliere și Dezvoltare Personală poate deveni un instrument real pentru profesori, mai exact un spațiu autentic în care elevii își pot exprima emoțiile, își pot înțelege nevoile și pot învăța să construiască relații sănătoase.
În fond, este vorba despre cm putem crea un mediu școlar mai bun, în care fiecare elev se simte în siguranță, respectat și sprijinit.

Anul acesta, Editura Booklet sărbătorește 25 de ani de la momentul în care a început să construiască pentru educație – cu resurse valoroase, cu oameni dedicați și cu o viziune orientată spre viitor.
Pe această cale, reamintesc cu bucurie proiectele create în colaborare cu editura Booklet, proiecte care au crescut tocmai din dorința de a susține elevii, de a le oferi instrumente utile și de a aduce mai mult sens în experiențele lor de învățare și dezvoltare personală.

Cărțile se găsesc în librării, pe site-ul editurii www.booklet.ro, precum și în format digital pe www.edu.ro.

24/11/2025

17/11/2025

Din momentul în care ne naștem, dorim să ne simțim aproape de un alt corp care să ne ofere căldură. Aceste sentimente sunt amplificate în perioadele în care suntem stresați și ne simțim foarte vulnerabili.

Totuși ce poate face o îmbrățișare? Ei bine, îmbrățișările pot să reducă anxietatea și să scadă inflamația cronică asociată cu boli grave precum cancerul, bolile de inimă, diabetul și artrita. De asemenea, ne protejează inima prin reducerea ritmului cardiac și menținerea tensiunii arteriale în limite normale și poate stimula si sistemul imunitar ajutând la scurtarea infecțiilor comune precum răceala. Acestea sunt doar câteva dintre beneficiile unei simple îmbrățișări, de care uneori uităm că avem nevoie sau uităm să o oferim altcuiva.

Mai mult de atât, îmbrățișările ajută la eliberarea hormonului menționat mai sus - oxitocină. El influențează interacțiunea socială și sexul, jucând un rol în comportamente de la atașamentul matern la un copil și alăptarea acestuia până la empatie, generozitate etc. Când oamenii îmbrățișează sau sărută o persoană dragă, nivelul de oxitocină crește și, prin urmare, oxitocina este adesea numită și „hormonul iubirii”.
Voi cât de des îmbrățișați pe cineva? 🤗

Bună dimineața!

17/11/2025

Love takes off the masks that we fear we cannot live without and know we cannot live within. I use the word "love" here not merely in the personal sense but as a state of being, or a state of grace - not in the infantile American sense of being made happy but in the tough and universal sense of quest and daring and growth. ~James Baldwin

10/11/2025

Într-o lume care ne învață să ne controlăm permanent, uităm adesea că scopul emoțiilor nu este să fie „bune” sau „rele”, ci să ne transmită informații.

✨ Furia ne arată că o limită a fost atinsă.
🌧️ Tristețea ne invită să recunoaștem o pierdere.
🌫️ Frica ne protejează.
☀️ Bucuria ne conectează la sens și la ceilalți.

Emoțiile nu trebuie respinse, ci înțelese. Atunci când ne permitem să le trăim, fără rușine și fără judecată, devenim mai autentici și mai în contact cu noi înșine. Uneori, drumul către echilibru emoțional nu înseamnă „să scăpăm” de emoții, ci să învățăm să le ascultăm și să le conținem.

Mulți oameni aud expresia „ai nevoie să-ți simți emoțiile” — dar nu știu ce înseamnă, concret.
Emoțiile nu sunt idei. Ele nu se trăiesc doar în minte, ci și în corp.

Să-ți simți emoțiile înseamnă:
✨ să oprești pentru o clipă reacția automată („nu e mare lucru”, „trebuie să fiu puternic”, „lasă că trece”),
✨ să observi ce se întâmplă în tine — fără să judeci.

Poți începe simplu:
– Unde simt asta în corp? În piept? În gât? În stomac?
– Ce formă are? E o tensiune, o greutate, o căldură, o înțepătură?
– Ce ar vrea să-mi spună această stare dacă ar avea glas?

Când facem loc emoțiilor, ele nu ne mai copleșesc.
Paradoxal, le simțim ca să le eliberăm.

Furia, frica, tristețea sau vinovăția nu dispar dacă le negăm — ci doar se transformă în iritabilitate, epuizare, somatizări sau anxietate.
Dar dacă le recunoaștem, putem învăța ce au vrut să ne transmită de la bun început.

03/11/2025

Tenderness and kindness are not signs of weakness and despair, but manifestations of strength and resolutions. ~Khalil Gibran