31/01/2026
O ROMÂNCĂ ÎN ARHIVELE COSMOSULUI: PREZENȚA GABRIELEI RĂDULESCU ÎN ISTORIA CETI – CRISTIAN TAMAȘ
Într‑un domeniu dominat de nume sonore din SUA, Rusia, și Europa Occidentală, apare o surpriză intelectuală cu buletin românesc:
Gabriela Rădulescu, cercetătoare stabilită în S.U.A. (Guggenheim Postdoctoral Fellow, Smithsonian National Air and Space Museum, Washington, D.C., S.U.A.), reușește să rescrie — cu o rigoare aproape arheologică și o luciditate critică rară — istoria comunicării cu posibilele inteligențe extraterestre.
Într‑o epocă în care CETI (Communication with Extraterrestrial Intelligence) și SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) sunt adesea prezentate ca simple aventuri tehno‑științifice, Gabriela Rădulescu vine cu o perspectivă radical diferită:
CETI nu este doar radioastronomie, ci și geopolitică, cultură științifică, diplomație tehnologică și, mai ales, o poveste despre cm Estul și Vestul au colaborat în plin Război Rece.
Doctoratul ei, susținut la Technische Universität Berlin, și cercetările postdoctorale de la Smithsonian National Air and Space Museum (Washington D.C.), o plasează în prima linie a istoricilor care reinterpretează originile CETI.
Gabriela demonstreaza că „Metalaw” — conceptul juridic despre relațiile cu posibile civilizații extraterestre — a fost, de fapt, prima formă coerentă de preocupare CETI, înainte de antene, semnale și protocoale radio.
Totul a început în 1959.
În acel an, contactul cu posibile ființe inteligente din univers a devenit pentru prima dată o preocupare științifică legitimă, cu baze empirice solide, datorită fizicienilor Giuseppe Cocconi și Philip Morrison, odată cu publicarea celebrului articol din revista Nature („Searching for Interstellar Communications”, studiul clasic ce a inaugurat în mod oficial cercetarea științifică modernă privind comunicarea cu inteligențe extraterestre, Nature, vol. 184, nr. 4690, pp. 844–846, 19 septembrie 1959) — textul care avea să devină actul de naștere al cercetării moderne privind comunicarea cu inteligențe extraterestre.
În paginile acelui articol, cei doi oameni de știință au demonstrat teoretic că este posibilă comunicarea în spectrul electromagnetic între civilizații separate de distanțe interstelare uriașe. Ideea nu era doar speculativă, ci se sprijinea pe cunoștințele tehnice și astronomice ale epocii.
Accentul istoriografic pus pe articolul din Nature se explică în mare parte prin momentul în care a apărut.
Până în 1959, observațiile astronomice dincolo de spectrul vizibil — în special cele din domeniul undelor radio — ajunseseră la un nivel de maturitate care transforma radioastronomia într-un domeniu tehno‑științific revoluționar.
În acest context, propunerea lui Cocconi și Morrison nu doar că părea plauzibilă, ci deschidea o nouă eră în felul în care omenirea își imagina posibilitatea comunicării cu alte inteligențe din cosmos.
Colaborarea sovieto‑americană de la Observatorul astronomic Biurakan (Armenia, 1971) nu a fost o simplă conferință, ci un moment fondator al unei comunități științifice transfrontaliere, în care astronomi, lingviști, juriști și ingineri au încercat să imagineze un limbaj comun pentru inteligențe non‑umane.
Astronautica și radioastronomia au funcționat ca punți diplomatice între două sisteme opuse, între lumi politico-economice antagonice, iar CETI a fost un laborator al cooperării științifice globale.
Prin articolele și studiile ei publicate internațional, inclusiv analiza dedicată activităților astronomilor est-europeni implicați în comunicarea interstelară, Gabriela Rădulescu devine prima cercetătoare română care se afirmă în mod vizibil în istoriografia CETI.
Prezența ei în acest domeniu nu este doar o notă de subsol exotică, ci o dovadă că România are o voce în dezbaterea globală despre cm ne imaginăm inteligența extraterestră și cm ne raportăm la ea.
Într‑un peisaj științific în care marile puteri au dominat narațiunea, contribuția Gabrielei Rădulescu aduce o perspectivă critică, interdisciplinară și profund umanistă — o reamintire că istoria CETI nu este doar despre antene îndreptate spre cer, ci și despre oamenii care au îndrăznit să gândească dincolo de granițe, ideologii și specii.
Cosmosul Europei Estice: povestea uitată a CETI și vocea care o reînvie
Există istorii care par să se fi scris singure, cu personaje relevante, instituții puternice și narațiuni care se repetă până devin dogmă.
Iar apoi există istorii care au nevoie de cineva care să le scuture de praf, să le reașeze în lumină și să arate că adevărul nu se află întotdeauna în centrele de putere, ci adesea la margini, în locuri unde nimeni nu se așteaptă să găsească începuturile unei revoluții intelectuale.
Așa este povestea CETI — comunicarea cu posibile/probabile inteligențe extraterestre — atunci când o privești prin ochii Gabrielei Rădulescu.
Cercetările ei despre conexiunile terestre și extraterestre din Armenia și Cehoslovacia, repezintă o demonstrație elegantă că istoria CETI nu este doar o poveste americană sau sovietică, ci una profund est‑europeană, cu rădăcini în observatoare astronomice, institute juridice și comunități științifice care au îndrăznit să gândească dincolo de granițe, ideologii și specii.
În centrul acestei istorii se află Observatorul Astrofizic Biurakan din Armenia, un loc care, în anii ’60 și ’70, a devenit epicentrul conceptual al comunicării interstelare.
Este o perspectivă densă, interdisciplinară și extrem de valoroasă pentru istoria CETI/SETI, pentru că aduce în prim‑plan o perspectivă rar explorată: rolul Europei de Est în imaginarul și practica comunicării cu inteligențe extraterestre.
Gabriela Rădulescu reușește să lege istoria științei, antropologia, geopolitica și cultura instituțională într‑un mod care reconfigurează complet narațiunea dominantă despre CETI.
Istoria CETI/SETI a fost mult timp spusă din perspectiva S.U.A. și, parțial, a U.R.S.S.
Gabriela Rădulescu demonstrează că această narațiune este incompletă și că Armenia (Biurakan) și Cehoslovacia au avut un rol mult mai important decât se credea.
Ea subliniază că observatorul astrofizic Biurakan a fost centrul conceptual al CETI global în anii ’60–’70, Cehoslovacia a fost un nod intelectual pentru discuțiile despre Metalaw și dreptul cosmic, și Europa de Est nu a fost doar un „sat periferic” al științei, ci un laborator de idei radicale.
Acolo, în 1971, la prima conferință sovieto‑americană dedicată inteligențelor extraterestre, s‑a născut CETI ca program global.
Nu ca un experiment izolat, nu ca o fantezie tehnologică, ci ca o disciplină în toată regula, în care astronomi, lingviști, matematicieni și filosofi au încercat să imagineze un limbaj universal.
Biurakan a fost, cm spune Gabriela Rădulescu, un spațiu liminal: suficient de aproape de Moscova pentru a primi resurse, suficient de departe pentru a respira intelectual.
Sub protecția lui Viktor Ambarțumian, o figură colosală a astronomiei sovietice, cercetătorii au putut discuta liber despre civilizații extraterestre, limbaje matematice și riscurile comunicării interstelare, cu o deschidere care sfida logica Războiului Rece.
Biurakan I (1971) – momentul fondator, locul unde CETI devine disciplină
Gabriela Rădulescu explică de ce Observatorul Astrofizic Biurakan (Armenia) a fost atât de important.
Pentru că acolo a avut loc prima conferință sovieto‑americană despre comunicarea cu posibile inteligențe extraterestre, pentru că acolo s-a definit CETI ca program global, nu doar ca experiment izolat și s-a discutat despre limbaje universale, matematică, semiotică, modele de civilizații.
Biurakan II (1975) – maturizarea conceptuală, momentul când s-au rafinat ideile despre comunicare interstelară, s-au discutat riscurile METI (Messaging to Extraterrestrial Intelligence) înainte ca termenul să existe și s-au conturează două direcții CETI (dialog) vs. SETI (detectare).
De ce Armenia?
Armenia era un spațiu „liminal” între U.R.S.S. și Orient.
Observatorul avea o autonomie intelectuală neobișnuită iar Nikolai Ambarțumian, directorul observatorului, era o figură științifică uriașă, capabilă să protejeze cercetarea de presiuni politice.
Cehoslovacia și Metalaw: dreptul cosmic ca formă timpurie de CETI
Una dintre ideile centrale ale Gabrielei Rădulescu este că Metalaw a fost printre primele comunicări CETI reale.
Metalaw, comunicare juridică interspecii, a fost formulată de Andrew G. Haley în 1956 și dezvoltată în Europa Centrală și punând întrebarea fundamentală:
Ce reguli morale și juridice se aplică în contactul cu o altă inteligență?
Metalaw este o formă de comunicare conceptuală, înainte de semnalele radio.
Cehoslovacia ca spațiu intelectual fertil
Juristul cehoslovac Vladimir Mandl și alții au contribuit la primele discuții despre dreptul cosmic, Cehoslovacia devenind un centru al reflecției juridice despre spațiu, independent de marile puteri.
Est–Vest: colaborare, tensiune și schimb de idei
Gabriela Rădulescu arată că relațiile dintre Est și Vest în domeniul CETI au fost surprinzător de deschise, profund intelectuale și mai puțin ideologizate decât alte domenii științifice.
De ce a fost posibilă colaborarea?
CETI era perceput ca un domeniu „speculativ”, deci mai puțin sensibil politic, astronomii aveau tradiții de colaborare internațională încă din perioada interbelică, comunicarea cu posibilele civilizații extratereștrii reprezenta un subiect „neutru”, care permitea dialogul.
Rolul lui Carl Sagan și al lui Nikolai Kardașev
Gabriela Rădulescu subliniază un amănunt important, Carl Sagan a fost un mediator cultural între Est și Vest, Nikolai Kardașev a fost arhitectul conceptual al CETI sovietic, iar ambii au văzut CETI ca pe un proiect global, nu național.
Antropologia CETI: ce înseamnă să studiezi oamenii care vor să comunice cu extratereștrii
Gabriela introduce o perspectivă antropologică original, CETI ca fenomen cultural, nu este doar știință, ci și imaginar, speranță, anxietate, dar oamenii de știință proiectează asupra extratereștrilor propriile lor valori.
Observatorul Biurakan fost un spațiu social a fost un loc unde s-au întâlnit sovietici, americani, armeni, europeni, un laborator al dialogului, comunicării și colaborării oneste în plin Război Rece.
Cehoslovacia, aparent periferică în marile narațiuni ale științei spațiale, a devenit un laborator al reflecției juridice despre cosmos.
Acolo, în cercuri academice discrete, s‑a dezvoltat „Metalaw” — un set de principii etice și juridice care încerca să răspundă la întrebarea fundamentală: ce reguli se aplică atunci când două inteligențe, umană și non‑umană, intră în contact?
Gabriela Rădulescu demonstrează limpede că Metalaw a fost, de fapt, prima preocupare CETI adevărată.
Înainte de antene, înainte de semnale radio, înainte de protocoale tehnice, oamenii au încercat să imagineze un cod moral interstelar.
Cehoslovacia a fost un nod intelectual în această aventură, un loc unde dreptul cosmic a prins formă, independent de marile puteri.
Studiile Gabrielei Rădulescu scot la lumină și o altă dimensiune esențială: colaborarea Est–Vest în domeniul CETI a fost surprinzător de fluidă, chiar în momentele cele mai tensionate ale Războiului Rece.
Comunicarea cu extratereștrii era un subiect suficient de exotic pentru a scăpa de suspiciunile politice, iar astronomii — de la Carl Sagan la Nikolai Kardașev — au văzut în acest domeniu o șansă de a construi punți, nu ziduri.
Biurakan a devenit astfel un spațiu de dialog, un loc unde americanii și sovieticii puteau discuta despre civilizații extraterestre cu o libertate pe care nu o aveau în alte domenii.
Gabriela Rădulescu aduce în această poveste o perspectivă antropologică rară.
Pentru ea, CETI nu este doar tehnologie, ci și cultură, imaginar, anxietate și speranță.
Observatorul Biurakan nu a fost, nu este, doar o instituție științifică, ci un spațiu social, un loc unde oamenii au proiectat asupra posibililor extratereștri propriile lor valori, temeri și aspirații.
Comunicarea cu posibilele inteligențe extraterestre devine, în lectura Gabriela Rădulescu, un mod de a ne înțelege pe noi înșine, de a ne defini limitele și de a ne imagina viitorul.
Esența care se desprinde este, în fond, o reparație istoriografică.
CETI nu a fost doar tehnologie, este și istorie, cultură, drept, geopolitică și antropologie.
Europa de Est trebuie reintegrată în istoria CETI.
Armenia și Cehoslovacia au fost în acest domeniu inovatoare, influente, dar ignorate în narațiunea occidentală.
Comunicarea cu extratereștrii este un mod de a ne înțelege pe noi înșine, CETI este o oglindă a umanității, adresând niște întrebări fundamentale, cm definim inteligența, cm definim alteritatea, cm imaginăm viitorul.
Gabriela Rădulescu reconfigurează istoria CETI/SETI, demonstrând că Europa de Est — prin Armenia și Cehoslovacia — a fost un actor central în dezvoltarea ideilor despre comunicarea cu inteligențe extraterestre, iar Metalaw, nu radioastronomia, a fost primul limbaj al acestui dialog cosmic.
Europa de Est — Armenia, Cehoslovacia, cercetătorii lor, instituțiile lor — nu mai apar ca note de subsol în istoria CETI, ci ca actori centrali.
Iar vocea Gabrielei Rădulescu, limpede, critică și profund documentată, reușește să reînvie o poveste cosmică pe care lumea o uitase.
În final, rămâne ideea că CETI nu este doar despre extratereștri.
Este despre oameni.
Despre felul în care ne imaginăm alteritatea, despre cm construim punți în ciuda granițelor și despre cum, în momentele noastre cele mai îndrăznețe, îndrăznim să ridicăm privirea spre cer și să ne întrebăm cine ar putea fi acolo.
În această poveste, Europa de Est nu este periferie, ci centru.
Iar Gabriela Rădulescu este una dintre puținele voci care au avut curajul să o spună.
Pentru că există momente în istoria speciei umane în care, în loc să ne certăm pe resurse, teritorii, cine a inventat sarmaua sau mămăliga, ne ridicăm privirea spre cer și ne întrebăm, cu o candoare aproape indecentă: „Oare e cineva acolo ?”.
© 2026 Cristian Tamaș. Acest articol este un articol cu acces deschis, distribuit în conformitate cu termenii și condițiile licenței Creative Commons Attribution (CC BY).
GABRIELA RĂDULESCU a încheiat o bursă postdoctorală Guggenheim (2024–2025) la Smithsonian National Air and Space Museum, Washington D.C., S.U.A.
Gabriela deține un doctorat în istoria științei obținut la Universitatea Tehnică din Berlin.
Teza ei de doctorat, „O istorie a comunicării cu inteligența extraterestră (CETI): astronautică și radioastronomie dincolo de Cortina de Fier (1956–1976)”, reprezintă o intervenție istoriografică radicală asupra subiectului, demonstrând cm „Metalaw” (principiile juridice și etice care ar trebui să guverneze relațiile dintre omenire și o civilizație extraterestră, „drept internațional cosmic”) a fost primul concept CETI și cm relațiile din domeniul astronauticii dintre Est și Vest au constituit nucleul CETI‑ului din radioastronomie.
Metalaw : înainte de antene, semnale și protocoale radio, oamenii au încercat să formuleze reguli pentru o relație cu o inteligență necunoscută, dar fără a ști cine sunt ceilalți participanți, cm gândesc sau ce valori au.
Gabriela continuă să cerceteze istoria contactului cu inteligențe extraterestre, cu accent asupra istoriei timpurie a CETI/SETI, dreptul spațial și Metalaw, colaborarea Est–Vest în radioastronomie, istoria științei în U.R.S.S., Armenia și Europa Central‑Estică.
https://si.academia.edu/GabrielaRadulescu
„Soviet Russian and Armenian Radio Astronomers in Communication with (Extra)Terrestrial Intelligence” – Gabriela Rădulescu:
https://allegralaboratory.net/soviet-russian-and-armenian-radio-astronomers-in-communication-with-extra-terrestrial-intelligence/
„Making Outer Space Legal: The ‘Appearance’ of Extraterrestrial Intelligence at the Dawn of the Space Age” Gabriela Rădulescu:
https://www.mdpi.com/2409-9252/6/1/12
ANTROPOLOGIE INTERSTELARĂ (Podcast): https://creators.spotify.com/pod/profile/gabriela-radulescu/
