28/12/2025
Doi ani… doi ani plini de sentimente care au trecut cat ai scrie o carte. Sau 4( mă rog, sunt 5,doar ca una este pe rafturile celor de la Librărie editura Literagraf).
Astăzi, stând și privind în spate pot spune că a meritat. Ce? Timpul. Efortul. Chinul. Durerea. Tot. A meritat să-mi dau voie să fiu eu. Tristă. Temătoare. Neîncrezătoare. Și în final, puternică. Mai puternică decât orice.
La un moment dat, cineva mi-a spus că sunt marea. Marea?am întrebat eu. Nu știam la ce se referă și de ce m-a asemănat tocmai cu marea. Cu timpul, însă, am realizat. Marea este liniștită, calmă, frumoasă, albastră,însă poate fi rece, dură, distrugătoare și puternică. Puternică, ăsta e cuvântul.
Deci, revenind. Fiecare carte poartă o parte din mine. O parte care era tristă. O parte care era temătoare. O parte care era fericită că a scăpat. Și ultima, cea care m-a poarta și astăzi și care m-a făcut să fiu o simplă poezie. O poezie care te face să tresari, să speri, să iubești, să fii tu. Exact așa cm ești. Fără măști. Fără ocolișuri. Fără scenete incomplet scrise. Și da, am folosit verbul la trecut,”era”, pentru că acum nu mai sunt decât o poezie care simte și deține iubirea,nu perfectă,ci acea iubirea PENTRU EA. Da, iubirea nu este ceva universal, ci este ceva pentru fiecare. Ca o haină. Și asta o vedem toți, doar că nu știm să o explicăm. Dar stați calmi, nici nu trebuie.
Altcineva mi-a spus că este inutil ce fac. Ce fac? Adică citesc, scriu, citesc,scriu… Și nu mi-a spus-o doar o dată,ci la fiecare pas. Era inutil tot ceea ce făceam. Asta poate pentru că acel cineva vedea totul în cifre, rațional, matematic,iar eu eram boema( așa m-a numit). Probabil de asta. Sau nu. În fine, cert este că poate avea dreptate. Era inutil ce fac până când scrisul m-a făcut să devin eu. Un om simplu care iubește simplu, muncește simplu, vorbește simplu, citește simplu, se îmbracă simplu și ,cel mai important, scrie simplu. Un fel de… un fel de simplu în tot. Nu mă pot compara aici cu nicun scriitor. Nu ar fi corect. Ei au scris atât,iar eu deloc. Neah, prefer să fiu simplă în continuare. Am observat că simplitatea aduce iubirea, iubirea aceea vindecătoare, autentică și reală.
AMC
Străinul din fața mea
https://www.libris.ro/strainul-din-fata-mea-vol-1-ciobanu-ana-maria-BUC978-973-0-40847-8--p38406627.html
Valurile pasiunii
https://www.libris.ro/valurile-pasiunii-ciobanu-ana-maria-BUC978-973-0-40546-0--p38402707.html
Te-am iubit, Orgoliosule!
https://www.libris.ro/te-am-iubit-orgoliosule-ciobanu-ana-maria-BUC978-973-0-41382-3--p41582842.html
Poate că sunt poezie
https://www.libris.ro/poate-ca-sunt-poezie-ana-maria-ciobanu-BUC978-973-0-42161-3--p43574699.html