15/02/2026
Săptămâna trecută am fost plecată la Școala de Iarnă , unde am facilitat workshopul de traumă. Contribuția este una din valorile mele, așa că atunci când mi s-a propus, am zis Da cu toată inima.
Recunosc că am plecat de acasă cu multe gânduri, după un început de an extrem de imprevizibil, cu proiecte și planuri amânate, reprogramate sau anulate de-a dreptul. Cu excepția a trei colege din echipa de facilitatori, nu cunoșteam pe nimeni și, fiind la prima participare, nu aveam repere, nu știam la ce sa mă aștept.
A fost mi-nu-nat!
🩷În general cred despre mine că sunt bogată în oameni, iar asta s-a dovedit adevarat și acum. Am avut privilegiul să lucrez cu oameni calzi, deschiși, foarte curajoși, perseverenți, care au făcut pași uriași înspre ei înșiși. Chapeau!
🩷Am trăit ceea ce Ruppert numește ”a fi primit cu bucurie” și am simțit, live, susținerea și suportul colegilor mei; ceea ce este foarte valoros și rar, mai ales în această perioadă în care profesia noastră se scaldă în ape tulburi.
🩷Am găsit acel sweet spot între rolul de trainer și cel de facilitator de procese de lucru al intenției (prin IoPT). Mult timp am crezut că cele două sunt, cumva, mutual exclusive, uitasem cât de mult îmi place să fiu în fața oamenilor și așa. Ce bine că mi-am reamintit, ce bine că am avut libertatea să le îmbin și exprim, în felul meu!
🩷Am văzut, iar și iar, cât de rezilienți putem fi și cât potențial de creștere există în fiecare dintre noi, în ciuda traumei, nu datorită ei.
🩷Am râs, mult, și m-am ancorat în resursele mele preferate: muzică, dans, natură, oamenii buni. Ceea ce vă doresc și vouă!