10/02/2026
Sunt perioade în care oamenii nu se simt neapărat triști. Nu plâng. Nu au o dramă evidentă. Funcționează. Se trezesc, merg la muncă, răspund la mesaje, își fac responsabilitățile, își văd de viață. Din afară, totul pare relativ în regulă. Din interior, însă, apare o senzație greu de descris, ca și cm bucuria s-a retras discret din corp, ca și cm nimic nu mai atinge cu adevărat ceva viu.
Anhedonia nu arată spectaculos, dar este una dintre cele mai obositoare stări psihice, pentru că te face să te simți ca un spectator al propriei vieți. Și poate cel mai frustrant lucru este că oamenii care o trăiesc continuă să își îndeplinească responsabilitățile, continuă să fie funcționali, continuă să fie prezenți pentru ceilalți, iar în interior apare senzația că ceva esențial lipsește, ca și cm ai fi conectat la priză, dar bateria nu se mai încarcă.
Anhedonia este un fel de tăcere interioară. Nu e dramatică, dar e serioasă. Și uneori este primul semn că ai nevoie să îți recuperezi viața emoțională înainte ca mintea ta să decidă că nu mai are de unde să scoată energie.
Când nu mai simți bucurie, nu ai nevoie să îți spui că „trebuie să fii pozitiv”. Ai nevoie să te întrebi, cu sinceritate și fără rușine, cât timp ai trăit în suprasolicitare, cât timp ai trăit pe pilot automat, cât timp ai fost puternic în loc să fii bine, cât timp ai ignorat semnalele fine ale corpului și ale psihicului, până când ele au încetat să mai strige și au început să tacă.
❤️🩹Și poate e nevoie să accepti că merita să ceri ajutor. Sunt aici pentru tine, la un mesaj distanță. Scrie-mi înainte ca bateria ta să ajungă la ultima liniuță.
DM pe Instagram
contact@florinabadea.ro
WhatsApp: 0723 656 503