10/12/2025
Dinamica alimentară la pacienții cu psoriazis și zona zoster este influențată simultan de biologia inflamației, durere, stres și obiceiurile gustative.
În articolul de față Radu Leca, psiholog clinician și psihoterapeut de familie cu drept de liberă practică, specializat si in psiho-nutritiè, creeaza profilul pacientului cu psoriazis si zona zoster, care preferă lactatele cu aromă intensă (brânză veche de oaie), mujdeiul, sarea “oricând”, evită dulciurile și iubește apa minerală. Articolul oferă indicii utile pentru o abordare corectă psiho-nutrițională.
Care este modalitatea în care transformăm preferințele în protecție, fără a forța interdicții nerealiste.
Ce stim despre psoriazis și zona zoster?
Psoriazisul este o afecțiune inflamatorie cronică, iar zona zoster rezultă din reactivarea virusului varicelo-zosterian pe fond de imunitate slăbită sau stres. Alimentația nu “vindecă” direct, însă modulează inflamația, statusul imun și confortul cutanat. Ritmul meselor, calitatea somnului și gestionarea stresului cântăresc la fel de mult ca alegerea fiecărui aliment, motiv pentru care intervenția nutrițională este, în esență, biopsihosocială.
Preferința pentru gusturi puternice, sărat, iute-usturoiat, sugerează că satisfacția vine din intensitate, nu din volum. Aici avem un avantaj! Porții mici, cu profil aromatic bogat, oferă sațietate și control. Evitarea dulce-ului reduce oscilațiile glicemice și limitează mâncatul emoțional.
Merită sprijinită prin rutine și mâncat conștient, ca să nu fie compensată involuntar prin exces de sare sau grăsimi.
Lactatele maturate, precum brânza veche de oaie, aduc proteine, calciu și vitamina A, dar sunt bogate în sare și amine biogene (de exemplu histamină), care la unele persoane, întrețin pruritul sau roșeața. Pentru mulți cu psoriazis, toleranța la lactate variază, datele științifice sunt mixte. O strategie echilibrată, păstrarea brânzeturilor maturate în porții mici, mai degrabă ca “condiment” culinar, alternând cu iaurt/kefir sau brânzeturi proaspete mai sărace în sare și observarea reacțiilor cutanate individuale.
Mujdeiul oferă compuși ai usturoiului (alicină) cu potențial antiinflamator și antimicrobian. Este util ca “vector” pentru a crește aportul de legume (de pildă, legume coapte stropite cu mujdei), însă provocă disconfort gastric la sensibilitate crescută. Ajustarea intensității (usturoi copt în loc de crud, adaos de iaurt) menține plăcerea gustului și toleranța digestivă.
Consumul “oricând” de sare merită calibrat. Aportul ridicat de sodiu este asociat, în unele studii, cu activarea căilor inflamatorii și cu agravarea tensiunii arteriale și a edemelor, factori nedoriți în bolile cutanate cronice. Optarea pentru sare iodată în cantități moderate, aromatizarea cu ierburi și citrice și alegerea conștientă a apelor minerale în funcție de conținutul de sodiu ajută la menținerea echilibrului.
Absența dulciurilor este un punct forte, reduce riscul de creștere ponderală și de rezistență la insulină, factori legați de severitatea psoriazisului. Carbohidrații complecși din surse integrale, alături de fibre, rămân importanți pentru microbiotă și tranzit. Fructele întregi, în porții rezonabile, furnizează antioxidanți fără a mima consumul de deserturi concentrate.
Iubirea pentru apa minerală susține hidratarea, esențială pentru confortul pielii și pentru recuperarea în zona zoster. Unele ape sunt bogate în bicarbonat, magneziu sau calciu, utile pentru echilibrul acid-bazic și muscular, altele au conținut crescut de sodiu. Verificarea etichetei și alternarea cu apă plată ajută la a beneficia de minerale fără a crește neintenționat aportul de sare.
O “placă de bază” antiinflamatorie rămâne utilă, multe legume și verdețuri, pește gras (somon, sardine) pentru omega-3, ulei de măsline extravirgin, leguminoase, cereale integrale și surse adecvate de zinc și vitamina D. Nucile și semințele aduc grăsimi bune; pentru mitul lizinei/argininei, dovezile sunt solide în herpes simplex, dar limitate pentru zona zoster, deci nu e justificată restricția generală. Greutatea stabilă și mișcarea blândă reduc încărcătura inflamatorie.
Componenta de psiho-nutriție implică autoobservare și autonomie. Un jurnal simplu al meselor și simptomelor (mâncărimi, plăci active, durere zosteriană, somn) pe 2–4 săptămâni clarifică ce declanșatori sunt personali (de exemplu, anumite brânzeturi maturate sau perioade de consum crescut de sare). Apoi se aplică micro-ajustări, controlul porțiilor de brânză veche, diluarea mujdeiului, alegerea apelor cu sodiu moderat, creșterea legumelor și a peștelui, fără a renunța la plăcerea gustului.
Schimbarea sustenabilă nu înseamnă interdicții, ci negocierea identității culinare cu nevoile pielii. Preferințele pentru sărat și umami coexistă cu o alimentație antiinflamatorie prin controlul porțiilor, diversificare și ritm. Colaborarea cu medicul dermatolog și cu un dietetician, mai ales în pusee sau în perioada acută a zonei zoster, optimizează personal intervențiile și menține calitatea vieții.
30 de posibile beneficii ale gustului umami, prin alegerile alimentare pe care le încurajează, pentru bărbații cu psoriazis. Sunt beneficii indirecte, orientate pe sațietate, controlul greutății și calitatea dietei, factori importanți în gestionarea psoriazisului.
- Sporește sațietatea, ajutând la controlul porțiilor și al greutății.
- Reduce pofta de dulce, stabilizând aportul de carbohidrați simpli.
- Permite reducerea sodiului fără a sacrifica gustul, util pentru tensiune arterială.
- Face legumele amare (broccoli, kale) mai plăcute, crescând aportul de antioxidanți.
- Crește acceptarea peștelui gras (somon, sardine) și aportul de omega-3.
- Susține un aport adecvat de proteine (pește, ouă, leguminoase, tofu), util pentru masa musculară.
- Încurajează gătitul acasă, cu control mai bun al ingredientelor și al caloriilor.
- Sprijină un tipar alimentar antiinflamator (ex. mediteranean) prin accent pe pește, legume, ulei de măsline.
- Oferă satisfacție în preparate cu densitate calorică mică (supe/consome bogate în umami).
- Poate reduce gustările impulsive prin senzația de „masă completă”.
- Îmbunătățește aderența pe termen lung la schimbări alimentare, reducând „derapajele”.
- Înlocuiește sosurile dulci cu alternative savuroase (roșii, ciuperci, miso), scăzând zahărul adăugat.
- Crește aportul de fibre când condimentează leguminoasele și cerealele integrale.
- Ajută la distribuirea proteinelor pe parcursul zilei, optimizând sinteza proteică.
- Alimentele fermentate umami (miso, tempeh) pot susține microbiota intestinală.
- Baze de supă/dashi bogate în umami contribuie la hidratare, utilă pentru confortul cutanat.
- Permite porții mai mici, dar satisfăcătoare, limitând excesul caloric.
- Scade nevoia de grăsimi adăugate pentru gust, îmbunătățind profilul lipidic.
- Facilitează trecerea de la mezeluri ultraprocesate la opțiuni gătite și mai curate.
- Potențează gustul cerealelor integrale și al salatelor, crescând diversitatea nutritivă.
- Ajută la controlul tensiunii arteriale când reduce sarea în exces (efect de „potențiator de aromă”).
- Susține recuperarea după efort prin mese bogate în proteine, mai ușor de consumat datorită gustului.
- Reduce senzația de restricție, scăzând stresul alimentar și mâncatul emoțional.
- Face atractive mesele sănătoase în contexte sociale (pește la grătar, legume la cuptor), crescând complianța.
- Sprijină obiectivele metabolice (IMC, lipide) relevante în psoriazis, prin alegeri mai sățioase și mai curate.
- Aduce polifenoli și antioxidanți din surse umami vegetale (ciuperci, roșii uscate, alge).
- Favorizează mâncatul conștient: aroma persistentă încurajează ritmul lent și porții adecvate.
- Este compatibil cu mai multe stiluri alimentare (mediteranean, pescetarian, flexitarian).
- Este accesibil și practic (roșii, ciuperci, pastă de roșii, drojdie inactivă), ușor de implementat.
- Permite personalizare (sodiu redus, usturoi copt, sosuri diluate), pentru toleranță mai bună.
