11/11/2025
Erau identici, dar nu se cunoșteau. Născuți în 1961, cei trei frați gemeni au fost dați spre adopție la trei familii diferite, fără ca părinții adoptivi să știe că mai există și alți copii.
Crescuți în lumi complet distincte — unul într-o familie modestă, altul într-una din clasa mijlocie, iar al treilea într-un cămin înstărit —, soarta i-a adus din nou împreună abia în adolescență.
Întâlnirea lor a devenit rapid o senzație mondială. Aveau aceleași trăsături, aceleași gesturi, același ton al vocii. Fumau aceeași marcă de țigări, practicaseră wrestling în liceu și preferau aceleași mâncăruri. Erau ca trei oglinzi ale aceleiași vieți trăite în locuri diferite. Dar în spatele acestei reuniuni spectaculoase se ascundea o poveste tulburătoare.
Cei trei nu fuseseră separați întâmplător. În realitate, făceau parte dintr-un experiment secret, derulat de un grup de psihologi și cercetători care voiau să studieze influența mediului asupra dezvoltării personalității. Fiecare copil fusese repartizat deliberat într-un context social diferit, iar evoluția lor era atent monitorizată de-a lungul anilor. Cercetătorii îi vizitau periodic sub pretextul unor „evaluări de rutină” legate de adopție. Nimeni nu le-a spus vreodată adevărul.
Când detaliile experimentului au ieșit la iveală, reacția publicului a fost de șoc. Frații — și lumea întreagă — au aflat că fuseseră subiecți într-o cercetare lipsită de etică, derulată fără consimțământul lor sau al familiilor. Studiul a fost ascuns zeci de ani, iar multe dintre documente rămân clasificate până în 2065.
Povestea lor a făcut înconjurul lumii și a stat la baza documentarului premiat “Three Identical Strangers” (2018), care a ridicat întrebări profunde despre limitele științei și despre ce se întâmplă când oamenii devin simple numere într-un laborator.
După valul mediatic din anii ’80, viețile celor trei au luat direcții diferite. Robert Shafran s-a retras din lumina reflectoarelor, a întemeiat o familie și a lucrat în domeniul juridic, până când un accident de motocicletă l-a obligat să-și încetinească ritmul. David Kellman a rămas în New Jersey, activ în comunitate și dedicat misiunii de a vorbi public despre lipsa de etică a studiului.
Cel de-al treilea frate, Edward “Eddy” Galland, a fost cel mai afectat de adevăr. În 1995, la doar 33 de ani, s-a sinucis, copleșit de tulburările emoționale și sentimentul de trădare.
Astăzi, Robert și David continuă să lupte pentru ca întreaga documentație a experimentului să fie făcută publică. În aparițiile lor rare, vorbesc despre fratele pierdut și despre legătura care i-a unit dincolo de orice test științific.
