GastroClinics

14/03/2023

Unele leziuni pe care le întâlnim în timpul endoscopiilor nu pot fi depistate nici de sistemele performante de inteligență artificială dacă endoscopistul nu examinează atent tubul digestiv.

În acest caz e vorba de o leziune plană discretă din cec, acoperită cu mucus aderent, aspect tipic pentru unii polipi colonici (leziuni sesile serate). După identificare și spălare am efectuat diagnosticul optic și rezecția mecanică a polipului conform recomandărilor ghidurilor. Acest abord scade riscul de complicații la distanță și nu compromite rezecția curativă.

Pentru ingrijirea optimă a pacienților, este importantă munca în echipă - de la consultul inițial, cu stabilirea indicației de colonoscopie, continuând cu o pregătire adecvată a colonului și terminând cu o examinare în condiții optime de confort și siguranță pentru pacient.

Echipa GastroClinics: Andrei și Theodor Voiosu, medici primari Gastroenterologi efectuează periodic consultații și proceduri endoscopice la Centrul Medical Esomed din Galați

26/10/2022

Posibilitățile tehnice endoscopice de care dispunem în a trata boli complexe sunt în continuă expansiune. Adoptarea lor nu este însă mereu ușoară sau accesibilă tuturor unităților sanitare. Doar pentru că poți face tehnic un lucru, nu înseamnă că e și indicat să îl faci indiferent de context.

Succesul unei tehnici noi presupune un echilibru între nevoia efectivă a populației de pacienți și fezabilitatea adoptării tehnicii în acel sistem medical.

Echipa GastroClinics prezintă câteva din reflecțiile noastre asupra acestei probleme într-un interviu de autor publicat de cea mai prestigioasă publicație de endoscopie digestivă: Gastrointestinal Endoscopy (revista Societății Americane pentru Endoscopie Gastrointestinală):

Dr Andrei Voiosu discusses his article, “Before you implement a new technique or technology in your unit: a strategic perspective of endoscopy” from the Nove...

27/09/2022

Online now in GIE’s Articles in Press: “Before you implement a new technique or technology in your unit: a strategic perspective of endoscopy” by Andrei Voiosu et al. Find it at https://www.giejournal.org/article/S0016-5107(22)01865-X/fulltext.

13/07/2022

Știm că activitatea umană în epoca industrială afectează sever și iremediabil mediul dar puțini din noi realizează cât din ceea ce facem zilnic are impact ecologic major. La GastroClinics ne bucurăm că am contribuit la apariția primei poziții oficiale despre impactul endoscopiei digestive asupra mediului înconjurător. (https://www.esge.com/esge-and-esgena-position-statement-on-reducing-environmental-footprint-of-gi-endoscopy/)

Documentul redactat de Societatea Europeană de Endoscopie Gastrointestinală (ESGE) atrage atenția asupra unor lucruri la care merită să reflectăm:

1. Îngrijirea medicală este o activitate cu amprentă ecologică importantă.

2. Prin natura invazivității sale, endoscopia digestivă este înalt consumatoare de energie și de materiale care necesită sterilizare/ distrugere controlată

3. Medicii, pacienții, instituțiile medicale și producătorii POT scădea efectul intervențiilor endoscopice asupra mediului prin conștientizarea problemei, identificarea de soluții și luarea de atitudine

Ce putem face?

1. Endoscopiștii trebuie să respecte indicațiile și protocoalele de diagnostic și tratament pentru scăderea numărului de investigații inutile/ dispensabile. Un pas ușor e fotodocumentarea procedurilor care scade nevoia de repetare a unei endoscopii din cauza unei exprimări neclare a examinatorului precedent...

2. Medicii care trimit pacienți către endoscopie trebuie să reflecteze atent asupra necesității unei astfel de investigații sau să refere pacientul la un consult gastroenterologic înainte de procedură.

3. Producătorii de materiale endoscopice trebuie să îmbunătățească raportarea asupra proceselor de fabricație și metodelor de reciclare. Orientarea către instrumente de unică folosință în loc de reutilizabile nu este neapărat justificată medical și are un impact detrimental asupra mediului.

4. Cu toții putem ajuta în diverse feluri: de la scăderea utilizării documentării pe hârtie la reducerea investigațiilor redundante, de la adoptarea consultului virtual în unele situații la economisirea resurselor și evitarea consumului inutil de carburanți sau electricitate...

Depinde de noi toți să răspundem azi în fața acestei probleme.

06/07/2022

Ce trebuie să știu despre durerea abdominală?

Durerea este una din cele mai importante și frecvente cauze de prezentare la medic. Caracteristicile sale pot fi foarte diferite (ex. intensitate, durată, localizare, modificări...) așa cm și interpretările pacienților (și medicilor) diferă deseori chiar dacă boala sau cauza durerii poate fi aceeași. Durerea este un simptom greu de exprimat de către pacient și dificil de interpretat de către medic. Durerea severă brusc apărută aduce de obicei pacientul la camera de gardă și are de multe ori o cauză gravă în timp ce disconfortul moderat, apărut cu ani în urmă și investigat intens fără rezultate nu prezintă de cele mai multe ori o situație amenințătoare pentru pacient.
Există puține dureri abdominale cu adevărat "tipice", există multe dureri "înșelătoare" dar întotdeauna discuția pe larg cu pacientul și examenul fizic corespunzător îndrumă pașii diagnostici. O simplă analiză sau investigație nu pot fi valorificate în afara unei judecăți clinice corecte...

În special când se confruntă cu durerea prelungită, evaluată în multiple ocazii în diferite specialități fără succes, atât pacientul cât și medicul își doresc o rezolvare definitivă - cunoașterea cauzei și, prin asta, alegerea leacului ideal. Drumul către înțelegerea durerii poate fi lung și frustrant, punctat de mai multe consulturi, investigații sau tentative de tratament. De cele mai multe ori doar parteneriatul medic-pacient bazat pe discuție liberă, încredere și profesionalism va duce la găsirea soluției optime și de durată.

20/05/2022

Motivați de o serie de cazuri recente de cancere gastrice avansate depistate la pacienți tineri, credem că orice efort de creștere a informării este binevenit!

1. Cancerul gastric este frecvent diagnosticat în stadii tardive în România, moment la care șansa la vindecare este mult redusă. Prevenirea și depistarea în stadiul incipient oferă cele mai bune rezultate pe termen lung.

2. Formele precoce sunt adesea subtile și silențioase așa că pentru identificarea lor este nevoie de endoscopie digestivă de înaltă calitate

3. Există anumiți factori care cresc riscul de apariție a cancerului gastric (bărbații peste 50 ani, obezitatea, infecția Helicobacter pylori, stomacul operat, unele forme de gastrită, unele sindroame genetice, excesul în consumarea unor anumite alimente).

4. Apariția de simptome digestive noi trebuie urmărită cu atenție de pacient și de medicul său. În unele cazuri investigarea timpurie duce la depistarea unor stări premaligne care pot fi ușor tratate.

5. Formele precoce trebuie evaluate de către un endoscopist cu experiență în tratamentul acestei boli. Colaborarea dintre pacient, medicul care depistează leziunea, un endoscopist specializat în tratament și echipa multidisciplinară oncologică reprezintă cheia succesului în aceste cazuri.

08/05/2022

Cercetarea clinică este o parte componentă vitală a unei practici de calitate. Dincolo de interesul științific, este evident în interesul pacienților pe care îi îngrijești să evaluezi constant ceea ce faci, verificând principiile care te ghidează și încercând tot timpul să îmbunătățești algoritmii de diagnostic și tehnica terapeutică. Suntem mândri că studiile conduse de cei 4 membri ai echipei GastroClinics au fost recent prezentate în cel mai prestigios congres european de Endoscopie Digestivă (ESGE Days 2022) ținut la Praga. A fost un eveniment deosebit prin care am reușit să interacționăm cu cercetători din centre celebre, să punem bazele unor noi colaborări și să devenim mai buni pentru pacienții noștri.

Days 2022

24/01/2022

Prima ediție a Cursului de "Abilități practice și interpretare clinică în endoscopia digestivă" a avut loc în 22 ianuarie 2022 la Spitalul Monza Oncologic. A fost o zi dominată de practică endoscopică pe simulator în care cursanții au beneficiat de îndrumarea echipei noastre în hemostază, bandare, marcare de leziuni și rezecții cu ajutorul electrocauterului! Experiența "hands-on" a fost completată de lecturi teoretice și discuții interactive asupra unor cazuri complexe. Echipa GastroClinics mulțumește tuturor participanților, colegilor și partenerilor care au făcut posibilă acest eveniment. Împreună am început ceva nou și privim cu optimism spre alte astfel de ocazii!

17/11/2021

Ce este un “protector” hepatic?

Din păcate de multe ori doar un mit sau o speranță neîndeplinită. Ficatul îndeplinește sau controlează multe funcții indispensabile vieții sănătoase și acționează ca un filtru pentru substanțele pe care le consumăm. Prin urmare ficatul este cel care ne protejează pe noi și nu invers deși a apărut o bogată industrie de suplimente dedicate "sprijinirii" ficatului. Echipa GastroClinics vă oferă câteva date științifice pe această temă:

1. Majoritatea așa-ziselor protectoare hepatice NU sunt medicamente ci suplimente nutritive. De multe ori procesul de fabricare și compoziția lor nu sunt riguros controlate iar presupusele efectele benefice nu au fost demonstrate în studii adecvate. Niciun ghid terapeutic pentru boli hepatice nu conține măcar o referință la aceste suplimente și, în cel mai bun caz, efectul lor e neglijabil.

2. Suplimentele nutritive (în care includem și produsele pentru slăbit sau de creștere a masei musculare) reprezintă, de altfel, o cauză frecventă a hepatitelor toxice. Multe remedii tradiționale sau exotice pot afecta de asemenea ficatul. Atunci când leacul cauzează boala este evident că există o problemă.

3. Mulți pacienți, în special vârstnici, sunt supratratați cu medicamente care pot interacționa, crescând riscul de afectare hepatică. Adăugarea încă unei pastile la o listă lungă nu duce la protejarea ficatului dar poate determina un pacient să nu ia un medicament de care avea nevoie pentru a face loc “protectorului”.

4. Apariția semnelor sau simptomelor de disfuncție hepatică (ex. colorația galbenă a pielii, oboseala excesivă, lipsa apetitului, dezorientarea) după începerea unui tratament nou sunt alarmante și trebuie să conducă pacientul la un consult de Gastroenterologie.

5.Cea mai bună protecție pentru ficat este oferită prin evitarea exceselor alimentare și a consumului de substanțe medicamentoase, toxice sau de suplimente fără indicație.

Echipa GastroClinics @ Spitalul de Oncologie Monza:
Dr. Andreea Benguș, Dr. Theodor Voiosu, Dr. Bianca Smarandache, Dr. Andrei Voiosu

(Programări: 0732562740)



NB: Câteva surse de informații medicale pe această temă:
Ghidul EASL de hepatotoxicitate:
https://easl.eu/wp-content/uploads/2019/04/EASL-CPG-Drug-induced-liver-injury-2019-04.pdf
Bază de date pentru substanțe hepatotoxice: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK547852/

12/11/2021

“Ar trebui să-mi fac o endoscopie ?”

Această întrebare devine cu atât mai importantă cu cât pandemia SARS COV-2 continuă să aibă un impact major asupra accesului pacienților cu boli cronice la serviciile medicale, rezultând într-o întarziere a diagnosticului pentru multi pacienți cu afecțiuni severe, așa cm reiese din datele recent raportate [1].
Pentru a veni în întâmpinarea pacienților noștri, echipa GastroClinics a compilat mai jos o scurtă listă a principalelor afecțiuni sau simptome care ar putea impune explorarea endoscopică a tubului digestiv prin endoscopie digestivă superioară (gastroscopie) sau inferioară (colonoscopie).

Indicații pentru endoscopia digestiva superioară:
1. Anemia cauzată de deficitul de fier (anemia feriprivă), în special la persoanele trecute de 45 de ani sau care au istoric familial de cancer al tubului digestiv.
2. Istoricul personal de hemoragie (sângerare) de la nivelul tractului digestiv
3. Istoricul de vărsături recurente, mai ales daca acestea se însoțesc de scădere în greutate inexplicabilă sau dificultăți la înghițit
4. Refluxul gastro-esofagian care nu (mai) răspunde la tratamentul antiacid, mai ales la pacienții aflați la risc crescut (pacienți vârstnici, pacienți cunoscuți cu esofag Barrett, fumătorii)
5. Istoricul familial de cancer gastric (la pacienții cu o rudă de gradul I cu cancer gastric diagnosticat înainte de vârsta de de 50 de ani) sau istoricul personal de boli ale stomacului, cm ar fi gastrită atrofică, stomacul operat, polipii gastrici.

Indicații pentru endoscopie digestivă inferioară:
1. Rectoragia (emisia de sânge roșu ce tapetează scaunul sau scaun amestecat cu sânge proaspăt)
2. Tulburarile de tranzit (constipație recent instalată; alternanță diaree-constipație; diaree cronică de etiologie incertă).
3. Anemia cauzată de deficitul de fier (anemia feriprivă), în special la persoanele trecute de 45 de ani sau care au istoric familial de cancer al tubului digestiv
4. Istoricul familial de cancer colorectal
5. Supravegherea d**a rezecția unei tumori colorectale sau a anumitor tipuri de polipi colonici

Echipa GastroClinics @ Spitalul de Oncologie Monza: Dr. Bianca Smarandache, Dr. Andreea Benguș, Dr. Andrei Voiosu, Dr. Theodor Voiosu (Programări: 0732562740)



Referinte:
1 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8430515/

02/11/2021

01/11/2021

“Mă știu cu o gastrită veche”

Mulți pacienți folosesc această frază pentru a deschide discuția în consultațiile gastroenterologice pe care le oferim. De aceea echipa GastroClinics vă aduce câteva clarificări despre această problemă comună:

1. Termenul de „gastrită” este adesea folosit greșit (inclusiv de medici) în locul celui de „dispepsie”. Gastrită înseamnă inflamație în exces la nivelul straturilor stomacului. Anumite semne endoscopice sugerează prezența sa dar biopsia este necesară pentru punerea corectă a diagnosticului.

2. Nu orice disconfort abdominal sau senzație neplăcută legată de digestie înseamnă gastrită. De fapt, de cele mai multe ori gastrita nu asociază simptome. Disconfortul abdominal, sațietatea precoce, excesul de gaze, etc sunt adesea etichetate greșit drept gastrită, ducând la confuzii, tratament excesiv sau inadecvat.

3. Cea mai răspândită formă de gastrită este cea datorată infecției cu bacteria Helicobacter pylori. Această infecție poate duce la modificarea structurii stomacului, apariția ulcerului și cancerului gastric și trebuie tratată.

4. Tratamentul eficient al gastritei este complex și depinde de cauza acesteia. De cele mai multe ori folosirea îndelungată a unor medicamente simptomatice nu rezolvă probelma.

5. În cazul celor care suferă de mulți ani de aceleași simptome digestive endoscopia digestivă superioară este indicată dacă se agravează/ schimbă simptomele, dacă există un istoric familial de cancer gastric sau, în cazuri mai rare, ca urmărire pentru prevenirea complicațiilor.

Înțelegerea corectă a problemei medicale e întotdeauna primul pas către rezolvarea sa.

Echipa GastroClinics @ Spitalul de Oncologie Monza: Dr. Bianca Smarandache, Dr. Andreea Benguș, Dr. Theodor Voiosu, Dr. Andrei Voiosu
(Programări: 0732562740)

27/10/2021

Decembrie se apropie si avem placerea de a anunta o noua editie a Conferintei Gastro Marathon Colentina ...

Ca si in editiile anterioare asteptam participarea a cat mai multi medici Gastroenterologi dar si a colegilor din alte specialitati interesati de Endoscopia Digestiva si Bolile Inflamatorii Intestinale!

Puncte forte ale intalnirii:
-Lectori de renume din domeniu atat din tara cat si din strainatate
-Posibilitatea de prezentare a cazurilor proprii interesante (abstractele pot fi trimise pana pe 20 Noiembrie pentru selectie!)
-Interactiune crescuta intre participanti
-Credite EMC

Inscrieti-va acum! Va asteptam!

25/10/2021

Cum ar trebui să plec de la o consultație medicală?

1. Cu un diagnostic clar: În unele cazuri este dificil să se pună diagnosticul de certitudine al unei afecțiuni după o singură consultație (de obicei de doar 15-20 minute). Cu toate acestea, orice consultație se finalizează prin formularea unui diagnostic de etapă concis, pe baza căruia medicul împreună cu pacientul decid pașii următori.

2. Cu un bilet/ scrisoare medicală: Orice act sau opinie medicală trebuie documentate. E preferabil ca anumite intervenții medicale (cum ar fi endoscopia digestivă) să fie documentate și fotografic/ video pentru că identificarea, descrierea și localizarea unor leziuni pot diferi substanțial în timp și de la un observator la altul.

3. Cu un plan: În urma consultației în care se iau în considerare preferințele și particularitățile pacientului, medicul propune un plan de tratament și de monitorizare care cuprinde recomandări despre: alimentație și stil de viață, investigații adecvate, medicamente sau intervenții necesare și programarea controlului, când acesta e necesar.

În unele cazuri o singură consultație nu este suficientă pentru formularea unui plan definitiv. Acest lucru se întâmplă de obicei în cazul unor boli îndelungate (cu istoric medical bogat și documente multiple), a bolilor rare sau complexe sau în absența documentelor medicale anterioare. De aceea relația medic-pacient se bazează pe încredere reciprocă și cooperare pe termen lung.

Colectivul GastroClinics vine în întâmpinarea pacienților cu deschidere în stabilirea relației terapeutice bazate pe aceste principii și cu proceduri conform standardelor de bună practică. Fiți informați și plecați lămuriți de la consultația medicală!

13/10/2021

Despre COVID și vaccinare: 5 greșeli și dezinformări regretabile

1. “COVID nu există.”
Oricine a îngrijit pe cineva cu COVID din familie sau cunoscuți a întâlnit și a înțeles ce înseamnă boala. Din păcate mulți au și murit din această cauză. Mai ales din personalul medical care a activat în ultimele 18 luni. Este o infamie și o jignire a memoriei lor să negi acest lucru.

2. „COVID e o simplă răceală.”
Deoarece majoritatea celor infectați depășesc cu bine boala, tragem concluzia greșită că ea nu este mai gravă ca altele. COVID este însă mai periculos pentru că se răspândește ușor, nu dă întotdeauna imunitate celor expuși și pentru că dă o boală GRAVĂ mai ales celor mai fragili dintre noi. Acum avem destule date care dovedesc un exces de mortalitate atribuit strict COVID în ultimul an. Și asta fără a număra morțile evitabile cauzate de paralizia sistemelor medicale suprasolicitate.

3. „Vaccinarea e un experiment.”
Vaccinarea a apărut cu Jenner în 1796 deși inoculări sunt documentate de peste 1000 de ani. Tehnica vaccinării a dus la dispariția unor boli (ex.variola), la scăderea numărului de infecții sau decese cauzate de bolile infecțioase. În spatele oricărui vaccin există acum studii cu o metodologie riguroasă grație descoperirilor și invențiilor epocii moderne. Înainte de aprobarea vaccinului antiCOVID, ca înainte de aprobarea oricărui tratament nou, zeci de mii de voluntari au ales să se vaccineze ca să dovedească siguranța și eficiența. Aceștia nu au beneficiat de încrederea pe care o avem acum, după experiența a miliarde de doze de vaccin, dar s-au vaccinat ca să își protejeze semenii. Unora nu li s-a părut moral să îi lase pe alții să riște pentru ei.

4. „Vaccinul anti-COVID e mai periculos decât boala.”
Studiile riguroase, experiența personală a medicilor și acum și evoluția diferită a pandemiei în funcție de gradul de vaccinare din fiecare țară, demonstrează cu prisosință că vaccinul scade semnificativ: numărul de infectări, formele grave, spitalizările și decesele. Contrastant, efectele adverse importante sunt extrem de rare și nu pot fi întotdeauna atribuite clar vaccinării.

5. „Dacă cei vaccinați se infectează înseamnă că vaccinul nu funcționează.”
Niciun tratament sau mijloc preventiv nu este 100% eficient. Oricine a luat vreodată un medicament pentru orice afecțiune știe acest lucru. Dar asta nu înseamnă că nu este folositor pentru marea majoritate și că nu reduce gravitatea bolii. Știm că dacă te infectezi când ești vaccinat, faci o formă mult mai ușoară, cu risc mult mai scăzut. Și, la fel de important, îi protejezi pe ceilalți.

Alegeți-vă cu atenție sursele de informare. Cereți medicilor care vă îngrijesc să vă explice acest lucruri. Gândiți-vă la cei din jur, fiți informați și alegeți să vă vaccinați!

Cateva resurse:
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2114255
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2110362
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8380115/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8221784/
https://covid19.who.int/measures
https://vaccinare-covid.gov.ro/

10/10/2021

Într-o perioadă în care sistemul medical este suprasolicitat, poate scădea accesul la opinia medicală în afara situațiilor urgente. Acesta este încă un motiv pentru a spori cunoașterea despre simptomele care impun prezentarea la medic. Iată câteva recomandări generale din punctul de vedere al medicului gastroenterolog:

1. Modificările nou apărute, de intensitate neobișnuită sau fără explicație evidentă pot fi primul semn al unor condiții avansate și, uneori, serioase. De exemplu: dificultățile neobișnuite sau durerea la înghițire, scăderea bruscă în greutate în absența regimului, schimbarea semnificativă a scaunelor sau apariția sângerărilor digestive necesită investigare suplimentară.

2. Un istoric de modificări frecvente, de intensitate și durată scăzută, fără semne noi, a unor probleme digestive cunoscute de ani de zile nu semnalizează de obicei procese noi sau agravarea bolii de fond.

3. Schimbările recente în mediu, alimentație și stil de viață pot avea un răsunet important în senzațiile legate de digestie. De exemplu: apariția constipației este frecvent întâlnită în primele zile după deplasarea într-un loc nou, în timp ce persoanele cu disconfort abdominal frecvent pot simți o ameliorare rapidă pe durata vacanțelor.

4. Deși examenul fizic aduce informații esențiale diagnosticului medical în cele mai multe cazuri, există multe situații în care tele-medicina (consultul la distanță, prin telefon/internet/ conferință video) oferă răspunsuri suficiente sau adecvate unui prim consult.

18/08/2021

Ce trebuie să știu despre investigațiile de laborator care îmi sunt cerute?

1. Astăzi se pot face o mulțime de analize, fiecare cu valoarea dar și cu și limitele ei. Majoritatea analizelor cerute de medici, în special în primele etape ale diagnosticului, sunt analize de “rutină”, standardizate, cu rezultate reproductibile, efectuate în majoritatea laboratoarelor și ușor accesibile.

2. Nu există analiză perfectă, care să dea răspunsul căutat în 100% din cazuri. Există erori de colectare, erori de măsurare, erori de interpretare și variații ale “normalului” care depind de mulți factori.

3. Faptul că un rezultat este ușor în afara limitelor normalului definite de laborator nu are întotdeauna semnificație clinică dar modificările atrag atenția și ar trebui să ne îndrume către un consult de specialitate.

4. Nicio analiză nu poate fi înțeleasă corect în afara contextului și nu pune diagnosticul de una singură. Motivul pentru care se efectuează un test (și nu altul), caracteristicile testului și ale pacientului, sunt esențiale în interpretarea pe care medicul o dă unui rezultat.

01/08/2021

Pe scurt despre bolile inflamatorii intestinale: boala Crohn și colita ulcerativă.

Bolile inflamatorii intestinale reprezintă afecțiuni ale tubului digestiv cu mecanism încă incomplet elucidat, care afectează preponderent pacienții tineri, cu vârsta sub 40 de ani la debutul simptomatologiei.
Simptomele cele mai frecvent raportate de pacienți sunt diareea cronică, caracterizată printr-un număr crescut de scaune de consistență scăzută, amestecate uneori cu mucus și sânge. Modificarea de tranzit poate fi însoțită de durere abdominală, pierderea involuntară în greutate precum și de o serie de manifestări extradigestive foarte variate. Deseori confirmarea diagnosticului se face la câteva luni sau chiar ani de la debutul simptomelor, fapt care întârzie instituirea unui tratament adecvat și poate complica evoluția ulterioară a bolii. Unul dintre factorii importanți care contribuie la această întârziere este reticența pacientului de a se adresa medicului gastroenterolog în vederea unui consult de specialitate și a unei evaluări colonoscopice, principala modalitate de a diagnostica și evalua severitatea unei boli inflamatorii.
Echipa GastroClinics are o experiență bogată în diagnosticul și tratamentul pacienților cu boli inflamatorii intestinale. Abordarea terapeutică este centrată pe nevoile fiecărui pacient în parte, urmărind stabilirea unor ținte terapeutice individualizate care să permită tratamentul eficient al simptomelor, recuperarea cât mai rapidă și un prognostic cât mai bun pe termen lung.
În cazul pacienților cu boală Crohn sau colită ulcerativă, managementul modern al afecțiunii se bazează pe colaborarea dintre gastroenterolog, chirurg, radiolog și nutriționist, cu implicarea activă a pacientului și a aparatului său de suport: familie, prieteni și grupuri de sprijin pentru pacienții cu boli inflamatorii intestinale. Ca în bolile cronice, și în cazul bolilor inflamatorii intestinale munca în echipă constituie cheia succesului terapeutic.