02/06/2025
Săptămâna trecută am avut bucuria să particip la o întâlnire organizată de SOS Satele Copiilor Romania unde am susținut alături de Embassy of the Netherlands in Romania, Centrul de Excelență pentru Resurse Educaționale Agro-Alimentare și Asociația Parcul Natural Văcărești, importanța integrării proiectelor de biodiversitate în inițiativele comunitare și educaționale din perspectiva sănătății mintale.
Mai jos sintetizez câteva dintre principalele argumente psihoterapeutice pe care le-am expus pentru a sublinia relevanța și necesitatea implementării unor astfel de inițiative si proiecte în care „verdele contează”:
1. Reconectarea cu natura ca factor de autoreglare
Grija față de mediu și interacțiunea cu spațiile verzi contribuie la calmarea sistemului nervos autonom, reducerea nivelului de stres și refacerea încrederii în relații. Dincolo de importanța sa ecologică, biodiversitatea urbană joacă un rol esențial în susținerea echilibrului emoțional al copiilor și al oamenilor, în general.
2. „Sămânța relațiilor sigure”
Copiii cu traumă de dezvoltare au adesea un simț de sine fragil și dificultăți în a construi relații de încredere. Îngrijirea unei plante devine o intervenție terapeutică valoroasă:
-Practică grijă conștientă – copilul observă, oferă apă, dezvoltă calmul și încetinește ritmul.
-Devine parte dintr-un ciclu natural – vede cm lucrurile cresc cu timp și consecvență, lecție esențială pentru propria dezvoltare emoțională.
-Își proiectează nevoile proprii asupra plantei – „uite, era tristă, i-am dat apă și acum e mai bine”, spun uneori copiii, vorbind de fapt despre ei înșiși.
-Învață grija față de „ceva mai mic decât el” – ceea ce deschide poarta către empatie, responsabilitate și atașament sănătos.
3. Modelul neurosecvențial al lui Dr. Bruce Perry
Expert în neurodezvoltare și traume, Dr. Bruce Perry a dezvoltat Modelul Neurosecvențial de Dezvoltare a Creierului, în care natura și biodiversitatea sunt considerați factori terapeutici importanți. Acesta subliniază că reglarea vine înaintea relației, iar relația vine înaintea învățării. Pentru un copil cu traumă, este esențial să-i oferim un spațiu în care sistemul nervos să se poată calma.
O zonă verde cu elemente de biodiversitate îndeplinește exact acest rol:
-mișcarea blândă a vântului stimulează receptorii tactili din piele;
-texturi variate (iarbă, scoarță, apă) oferă contact senzorial reglator;
-sunete naturale ritmice reglează sistemul auditiv și induce calm;
-prezența vieții (insecte, plante, apă în mișcare) stimulează curiozitatea și explorarea.
Toate acestea transmit creierului mesajul „ești într-un mediu sigur, poți ieși din supraviețuire, poți simți, poți respira!”
Ca psihoterapeut, văd în natură un co-terapeut. Pentru copiii care nu au avut stabilitate relațională, relația cu natura poate deveni prima formă de stabilitate care le conferă sentimentul de siguranță.
Vă mulțumesc pentru invitație! Felicitări SOS Satele Copiilor Romania și echipei de leadership pentru lansarea unui nou proiect dedicat sprijinirii copiilor și adolescenților în lucru cu Sinele și în dezvoltarea stării lor de bine emoțional! Premisa de „trauma informed care” pe care o urmați aduce un număr crescut de experiențe de reglare și continere atât pentru copii, cât și pentru mamele sociale.
🌱 Programul SOS Children’s Urban Green Hub poate oferi un spațiu verde și sigur din punct de vedere emoțional – un context în care copiii cresc cu rădăcini, ritm și relații.
