04/12/2025
𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐥𝐞𝐠𝐞𝐦 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐫𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞? 𝐷𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑝𝑠𝑒𝑢𝑑𝑜𝑠̦𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑒𝑖 𝑠̦𝑖 𝑎𝑙 𝑠𝑓𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 „𝑙𝑎 𝑛𝑜𝑖 𝑎 𝑚𝑒𝑟𝑠”
Pentru tot mai multe familii, primul „consult” are loc pe telefon. Întrebările despre alergii, astm, alimentație sau imunitate ajung mai întâi pe grupuri de părinți și rețele sociale, unde, în câteva minute, apar zeci de răspunsuri. Printre ele, aproape inevitabil, apar și mesaje de tipul:
„𝐿𝑎 𝑛𝑜𝑖 𝑎 𝑚𝑒𝑟𝑠 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑐𝑜𝑎𝑡𝑒𝑚 𝑙𝑎𝑝𝑡𝑒𝑙𝑒.”
„𝑁𝑜𝑖 𝑎𝑚 𝑑𝑎𝑡 𝑠𝑢𝑝𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑋 𝑠̦𝑖 𝑛𝑢 𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑐𝑟𝑖𝑧𝑒.”
„𝑁𝑜𝑖 𝑎𝑚 𝑟𝑒𝑛𝑢𝑛𝑡̦𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑐𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒, 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑟𝑒𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑛𝑒-𝑎𝑢 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎𝑡.”
Experiențele acestor părinți sunt reale, emoțiile la fel. Dar „real” nu înseamnă automat „corect din punct de vedere medical” sau „sigur pentru toți copiii”. Știm deja din studii (le găsești în secțiunea de comentarii) că o parte importantă a informației medicale care circulă online este incompletă, scoasă din context sau pur și simplu greșită. Nu e o problemă de bunăvoință, ci de metodă: experiența unui singur copil nu poate ține loc de dovadă pentru toți.
𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭 „𝐥𝐚 𝐧𝐨𝐢 𝐚 𝐦𝐞𝐫𝐬”
O metaforă utilă este aceea a hainei care nu se potrivește tuturor. Sfatul „la noi a mers” este ca o haină care îi vine perfect copilului altcuiva. Poate fi exact mărimea lui, dar, pusă pe un alt copil, aceeași haină poate fi prea mare, prea mică sau poate strânge în zone sensibile. În medicină, această „mărime” înseamnă diagnosticul corect, severitatea bolii, tipul de alergii, alte afecțiuni asociate, tratamentele deja în curs.
Simptomele se pot modifica pentru că un copil a crescut, s-a schimbat anotimpul, a fost ajustat tratamentul sau rutina de viață. Toate aceste elemente se combină. Totuși, mintea umană tinde să lege două evenimente apropiate „am introdus X și de atunci e mai bine” chiar dacă nu există o legătură cauzală clară.
În alergii și astm, acest mod de gândire poate avea consecințe serioase: oprirea medicației de control în favoarea „remediilor naturale” poate duce la pierderea controlului bolii și la crize severe; dietele de excludere extinse, pornite doar după un sfat de pe internet, pot duce la carențe nutriționale și la afectarea creșterii, fără să rezolve cauza.
În acest peisaj, 𝐩𝐬𝐞𝐮𝐝𝐨𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐚 devine greu de deosebit de recomandările legitime. Prin pseudoștiință înțelegem idei, teste sau produse care se prezintă ca „științifice”, dar se bazează pe cazuri izolate, nu au studii serioase, nu pot fi replicate și ignoră datele care le contrazic. În paralel, Organizația Mondială a Sănătății descrie „infodemia”: excesul de informații (corecte și incorecte la un loc) care face dificilă identificarea surselor credibile și poate duce la decizii greșite.
𝐌𝐞𝐝𝐢𝐜𝐢𝐧𝐚 𝐛𝐚𝐳𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐝𝐨𝐯𝐞𝐳𝐢 vine să pună ordine în acest haos informațional. Când vorbim despre „date de calitate”, nu ne uităm la o singură „haină” și nu propunem aceeași soluție tuturor. În spatele recomandărilor există studii făcute pe mulți pacienți, cu reguli clare: cine este inclus, ce se măsoară, cât durează urmărirea, ce intervenție se compară cu alta. Rezultatele sunt analizate statistic, pentru a vedea dacă îmbunătățirea observată este reală și constantă, sau doar o coincidență.
Ulterior, alți specialiști, independenți, citesc aceste studii, le critică și decid dacă merită sau nu încredere. Ghidurile medicale sunt o sinteză a acestor decizii: o colecție de recomandări bazate pe ceea ce s-a dovedit, în mod repetat, a fi cel mai sigur și eficient pentru cei mai mulți pacienți, în momentul actual. Când un medic spune „așa recomandă ghidurile”, nu exprimă o preferință personală, ci se sprijină pe cea mai bună cunoaștere științifică disponibilă.
𝐅𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐭 𝐬̦𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐧𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐟𝐚𝐜𝐚̆ 𝐭𝐨𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬 𝐝𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆. Pot, însă, să își construiască un filtru critic minimal pentru ceea ce citesc:
- 𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐚̆ 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐚? Este medic, cercetător, dietetician acreditat, o organizație profesională sau o persoană fără pregătire medicală, dar cu un discurs foarte sigur pe sine și, uneori, comercial?
- 𝐄𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐝𝐨𝐯𝐞𝐳𝐢, 𝐝𝐢𝐧𝐜𝐨𝐥𝐨 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐢? Sunt menționate ghiduri, societăți medicale, studii care pot fi căutate și verificate? Sau argumentul se reduce la „mulți părinți spun că…”?
- 𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐬𝐞𝐚𝐦𝐚̆𝐧𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐠𝐫𝐚𝐛𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐨 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐮 𝐨 𝐫𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚̆? Promite „vindecare”, „soluții definitive”, fără niciun fel de risc, cu presiune de a cumpăra acum, cu coduri de reducere și fraze de tipul „am descoperit ce nu vor medicii să se afle”?
Un al doilea filtru esențial îl reprezintă dialogul cu 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭. Orice sfat găsit online, orice produs „revoluționar” sau dietă radicală poate fi salvată sub forma unei postări sau a unui link și discutată în consultație. Un profesionist serios nu respinge întrebările, ci preferă să explice și să ajute familia să ia decizii informate.
Rolul Asociației Române de Educație în Alergii (AREA) este să ofere o busolă într-o lume în care mesajele despre alergii și astm apar din toate direcțiile, cu o calitate foarte variabilă. Este firesc ca părinții să caute, să întrebe și să își dorească să încerce soluții noi pentru copiii lor; acest lucru arată grijă, nu neîncredere.
AREA încurajează însă ca deciziile legate de tratamente, oprirea medicamentelor sau introducerea unor diete restrictive să fie luate întotdeauna după un dublu filtru: 𝐠𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐫𝐞 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐚𝐬̦𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥, 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢.
Într-o lume în care un singur clic poate schimba direcția unui tratament, ne propunem să fim spațiul în care informația medicală despre alergii este verificată, explicată și așezată în context, astfel încât familiile să poată lua decizii în cunoștință de cauză, nu sub presiunea pseudoștiinței sau a promisiunilor „minune”, ci sprijinite pe dovezi, dialog și încredere
