Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut

Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut, Therapist, Strada Ipotesti no 23, Bucureşti Sectorul 4.

Life and Sistemic Coach, Certified NVC Trainer, Certified Practitioner in Compassionate Inquiry® , facilitator of IOPT (Identity-Oriented Psychotrauma Therapy) guide in inner transformation processes, with extensive training somatic therapy and addiction.

26/01/2026

Cu ani în urmă, antropologul Margaret Mead a fost întrebată de o studentă despre ceea ce ea considera a fi primul semn al civilizației într- o cultură. Studenta se aștepta ca Mead să vorbească despre cârlige de pește sau vase de lut sau pietre de măcinat.

Dar nu, Mead a spus că primul semn al civilizației într- o cultură antică a fost un femur (coapsă) care fusese rupt și apoi vindecat.

Mead a explicat că în regnul animalelor, dacă îți rupi piciorul, vei muri. Nu poți fugi de pericol, să mergi la râu pentru a bea apă sau să cauți mâncare. Ești carne pentru fiarele rătăcitoare. Nici un animal nusupraviețuiește unui picior rupt suficient de mult pentru ca osul să se vindece.

Un femur rupt care s- a vindecat este o dovadă că cineva și- a luat timp să rămână cu cel care acăzut, a legat rana, a transportat- o la un loc sigur și a acompaniat persoana spre recuperare.

A ajuta pe altcineva aflat în dificultate este locul unde începe civilizația ”, a spus Mead.

Suntem cei mai buni când îi slujim pe ceilalți.F ii civilizat. ”

CEA MAI MARE MINCIUNĂ pe care mi-am spus-o ani la rând!!. Nu am nimic, sunt bine…Duminică, ora 08:00 dimineața. Casa e î...
25/01/2026

CEA MAI MARE MINCIUNĂ pe care mi-am spus-o ani la rând!!.

Nu am nimic, sunt bine…

Duminică, ora 08:00 dimineața. Casa e încă în penumbră, cafeaua aburește pe masă, iar restul lumii pare să fi apăsat butonul de pauză. Te uiți pe fereastră și, pentru o secundă, ar trebui să te simți liniștită. Dar tu? Tu îți faci deja în minte lista pentru luni. Scanezi mental ce a rămas de călcat, ce e-mailuri au rămas în „draft” și de ce te simți atât de vinovată că stai, pur și simplu, pe scaun.

Te uiți în oglinda de la baie și vezi o femeie de succes. O femeie care „le duce”. Dar dacă privești mai atent, dincolo de rutina de îngrijire, vezi umerii ăia ridicați până la urechi și maxilarul încleștat, gata de un atac care nu mai vine.

Ani de zile ai crezut că perfecționismul tău e un atu. Că independența ta feroce e o medalie de onoare. „Eu pot singură”, „Mie nu-mi trebuie ajutor”. Ai învățat de mică, în tăcerea lăsată de un tată absent emoțional, că dragostea se câștigă prin performanță. Că dacă ești utilă și perfectă, ești în siguranță.

Dar corpul tău știa altceva.

Toată furia aia că „trebuie” să fii stâlpul tuturor, toată oboseala de a fi propriul tău salvator... s-au depus undeva. În șolduri înțepenite, în respirație scurtă, într-o iritare care explodează când copiii varsă un pahar cu lapte.

Și adevărul e că ne e groază să stăm.

Să stăm degeaba? Să plecăm de acasă? Ne simțim vinovate de parcă am părăsi un front de luptă. Dar adevărul e că fugim de noi. Fugim de ce s-ar întâmpla dacă am lăsa garda jos și am simți, în sfârșit, cât de obosite suntem.

Dar corpul tău a început să țină scorul.

Furia aia pe care nu ți-ai dat voie să o strigi niciodată — furia fetiței care voia doar să fie protejată, a femeii care s-a săturat să fie stâlpul tuturor — nu a dispărut. S-a mutat în chirie, fără să întrebe, în țesuturile tale.

O simți în fiecare dimineață și seară:

• În maxilarul încleștat: Te trezești obosită pentru că toată noaptea ai „scrâșnit” printre dinți toate cuvintele pe care le-ai înghițit ca să nu pari „prea mult”.
• În nodul din gât: Acolo stă blocată revolta de a fi mereu „cea care înțelege”, „cea care rabdă”, „cea care rezolvă”.
• În șoldurile înțepenite: Acolo unde corpul tău a depozitat, an după an, frica de a nu greși și furia de a fi, de fapt, atât de singură în tot acest succes.

Respirăm scurt, doar cât să supraviețuim, ținând „capacul” pe o oală sub presiune care stă să explodeze la cea mai mică greșeală a celor din jur. Iritarea aia care te cuprinde când cineva îți cere „încă ceva”?

De aceea am creat impreuna cu Ana Viorica Deaconu, instructor de fitness și menopause coach

🧘🏻‍♂️Retreat-ul „În Corpul Meu. In puterea mea.”

Am invitat-o si pe Ioana Chicet-Macoveiciuc și ea o super calificata pentru medalia de aur la Wonder Woman.

🍾De ziua femeii, vom celebra fragilitatea și puterea feminina. Intr-un cerc de femei, care culmea, sunt fix la fel ca tine, chiar dacă nu par. Chiar dacă pe ele le vezi mai bune decât tine.

Si in acelasi timp un spațiu sigur unde această furie nu mai este „periculoasă”.

Este locul unde învățăm să o descărcăm conștient — prin mișcare, prin sunet, prin tehnici somatice, prin cuvinte, scris și reflectari individuale si in grup — pentru ca în locul ei să poată intra, în sfârșit, relaxarea reală.

Ce se întâmplă când o femeie „hiper-independentă” își dă voie să simtă?

• Furia reprimată nu mai explodează în relații, ci este eliberată conștient prin mișcare și lucru corporal.
• Controlul ăla sufocant se transformă în încredere.
• Înveți că „nefăcutul” nu e lene, ci regenerare.
• Blocajele emoționale pe care le porți de la 7 ani încep să se topească, pentru că în sfârșit le oferi spațiu să existe.

Te invit să lași agenda, rolul de „mama perfectă” și „angajatul lunii” la poartă. Vino să înveți să locuiești din nou în tine, nu doar să te folosești de corpul tău ca de o mașinărie care trebuie să producă.

E timpul să nu mai fii doar „puternică”. E timpul să fii liberă. In corpul tău. Si să primești câte lalele vrei tu. Pentru că meriți!

📍 Locație: Olanda
📅 Perioada: 3-8 martie
🌿 Locuri limitate pentru un proces profund și intim. Doar 4 locuri mai sunt disponibile
Detalii si înscrieri in formularul din comentarii

CEA MAI MARE MINCIUNĂ pe care mi-am spus-o ani la rând!!. Nu am nimic, sunt bine…Duminică, ora 08:00 dimineața. Casa e î...
25/01/2026

CEA MAI MARE MINCIUNĂ pe care mi-am spus-o ani la rând!!.

Nu am nimic, sunt bine…

Duminică, ora 08:00 dimineața. Casa e încă în penumbră, cafeaua aburește pe masă, iar restul lumii pare să fi apăsat butonul de pauză. Te uiți pe fereastră și, pentru o secundă, ar trebui să te simți liniștită. Dar tu? Tu îți faci deja în minte lista pentru luni. Scanezi mental ce a rămas de călcat, ce e-mailuri au rămas în „draft” și de ce te simți atât de vinovată că stai, pur și simplu, pe scaun.

Te uiți în oglinda de la baie și vezi o femeie de succes. O femeie care „le duce”. Dar dacă privești mai atent, dincolo de rutina de îngrijire, vezi umerii ăia ridicați până la urechi și maxilarul încleștat, gata de un atac care nu mai vine.

Ani de zile ai crezut că perfecționismul tău e un atu. Că independența ta feroce e o medalie de onoare. „Eu pot singură”, „Mie nu-mi trebuie ajutor”. Ai învățat de mică, în tăcerea lăsată de un tată absent emoțional, că dragostea se câștigă prin performanță. Că dacă ești utilă și perfectă, ești în siguranță.

Dar corpul tău știa altceva.

Toată furia aia că „trebuie” să fii stâlpul tuturor, toată oboseala de a fi propriul tău salvator... s-au depus undeva. În șolduri înțepenite, în respirație scurtă, într-o iritare care explodează când copiii varsă un pahar cu lapte.

Și adevărul e că ne e groază să stăm.

Să stăm degeaba? Să plecăm de acasă? Ne simțim vinovate de parcă am părăsi un front de luptă. Dar adevărul e că fugim de noi. Fugim de ce s-ar întâmpla dacă am lăsa garda jos și am simți, în sfârșit, cât de obosite suntem.

Dar corpul tău a început să țină scorul.

Furia aia pe care nu ți-ai dat voie să o strigi niciodată — furia fetiței care voia doar să fie protejată, a femeii care s-a săturat să fie stâlpul tuturor — nu a dispărut. S-a mutat în chirie, fără să întrebe, în țesuturile tale.

O simți în fiecare dimineață și seară:

• În maxilarul încleștat: Te trezești obosită pentru că toată noaptea ai „scrâșnit” printre dinți toate cuvintele pe care le-ai înghițit ca să nu pari „prea mult”.
• În nodul din gât: Acolo stă blocată revolta de a fi mereu „cea care înțelege”, „cea care rabdă”, „cea care rezolvă”.
• În șoldurile înțepenite: Acolo unde corpul tău a depozitat, an după an, frica de a nu greși și furia de a fi, de fapt, atât de singură în tot acest succes.

Respirăm scurt, doar cât să supraviețuim, ținând „capacul” pe o oală sub presiune care stă să explodeze la cea mai mică greșeală a celor din jur. Iritarea aia care te cuprinde când cineva îți cere „încă ceva”?

De aceea am creat impreuna cu Ana Viorica Deaconu, instructor de fitness și menopause coach

🧘🏻‍♂️Retreat-ul „În Corpul Meu. In puterea mea.”

Am invitat-o si pe Ioana Chicet-Macoveiciucsi ea o super calificata pentru medalia de aur la Wonder Woman.

Nu este o vacanță cu masaj și poze frumoase. Cu toate ca mergem intr-un loc frumos, elegant, cu natură verde si canale, înconjurate de multe flori unde ne vom da voie sa simțim relaxarea si grija celor de lângă noi.

🍾De ziua femeii, vom celebra fragilitatea și puterea feminina. Intr-un cerc de femei, care culmea, sunt fix la fel ca tine, chiar dacă nu par. Chiar dacă pe ele le vezi mai bune decât tine.

Si in acelasi timp un spațiu sigur unde această furie nu mai este „periculoasă”.

Este locul unde învățăm să o descărcăm conștient — prin mișcare, prin sunet, prin tehnici somatice, prin cuvinte, scris și reflectari individuale si in grup — pentru ca în locul ei să poată intra, în sfârșit, relaxarea reală.

Ce se întâmplă când o femeie „hiper-independentă” își dă voie să simtă?

• Furia reprimată nu mai explodează în relații, ci este eliberată conștient prin mișcare și lucru corporal.
• Controlul ăla sufocant se transformă în încredere.
• Înveți că „nefăcutul” nu e lene, ci regenerare.
• Blocajele emoționale pe care le porți de la 7 ani încep să se topească, pentru că în sfârșit le oferi spațiu să existe.

Te invit să lași agenda, rolul de „mama perfectă” și „angajatul lunii” la poartă. Vino să înveți să locuiești din nou în tine, nu doar să te folosești de corpul tău ca de o mașinărie care trebuie să producă.

E timpul să nu mai fii doar „puternică”. E timpul să fii liberă. In corpul tău. Si să primești câte lalele vrei tu. Pentru că meriți!

📍 Locație: Olanda
📅 Perioada: 5-8 martie
🌿 Locuri limitate pentru un proces profund și intim. Doar 4 locuri mai sunt disponibile
Detalii si înscrieri in formularul din comentarii

Multe dintre femei au făcut din independență o virtute, iar asta le-a dat încredere și curaj să meargă mai departe. Și-a...
19/01/2026

Multe dintre femei au făcut din independență o virtute, iar asta le-a dat încredere și curaj să meargă mai departe. Și-au spus ca pot totul singure, și se vor descurca orice ar fi. După 40 de ani, multe dintre femei își dau seama ca independentă vine la pachet cu stress, cu oboseala, energie scăzută, cu anxietate, cu irascibilitate permanentă, cu copleșeala, cu neputința, iar greul răbufnește in furie inconștientă . Oare câte dintre noi știm ca independența feminină, acel eu pot și mă descurc, eu știu cel mai bine - este doar strategie de apărare atunci când în copilărie ne-a lipsit un mediu sigur și protector?

Adevărata independența feminină nu înseamnă ca trebuie să faci totul singură, înseamnă să ai puterea să alegi când și cm să primești sprijin!

10/01/2026

Indiferent cm te simți. Ridică-te. Îmbracă-te.Arată-te. Și nu renunța niciodată.

09/01/2026

Nu reacționa niciodată când simți furie. Nu face nicio promisiune când te simți fericit. Nu lua nicio decizie când simți tristețe.

Suntem meniți să trăim în bucurie”, a explicat Arhiepiscopul. „Asta nu înseamnă că viața va fi ușoară sau lipsită de dur...
02/01/2026

Suntem meniți să trăim în bucurie”, a explicat Arhiepiscopul. „Asta nu înseamnă că viața va fi ușoară sau lipsită de durere. Înseamnă că ne putem întoarce fața spre vânt și putem accepta că aceasta este furtuna prin care trebuie să trecem. Nu putem reuși negând ceea ce există. Acceptarea realității este singurul loc din care poate începe schimbarea.”

Arhiepiscopul spunea că atunci când cineva crește în viața spirituală, „devine capabil să accepte orice i se întâmplă. Acceptă frustrările și greutățile inevitabile ca parte din țesătura vieții. Întrebarea”, spunea el, „nu este: Cum scăpăm de ele? Întrebarea este: Cum putem folosi acest lucru ca pe ceva pozitiv? - The Book of Joy, Dalai Lama și Desmond Tutu

În 2026 vreau să trăiesc mai așezat în mine.Vreau să aleg cu mai multă blândețe.Vreau să mă ascult înainte să mă explic....
31/12/2025

În 2026 vreau să trăiesc mai așezat în mine.
Vreau să aleg cu mai multă blândețe.
Vreau să mă ascult înainte să mă explic.
Vreau să respir fără grabă.
Vreau să fiu curajoasă fără să fiu dură cu mine.

Vreau să râd în fiecare zi.
Chiar și puțin.
Chiar și când nu e perfect.

Vreau să iubesc mai mult.
Mai conștient.
Mai adevărat.
Mai fără frică.

Vreau să muncesc cu sens.
Să cresc frumos.
Să nu mă mai micșorez ca să încap în locuri care nu-mi sunt.

Vreau să călătoresc mai mult.
Să văd.
Să simt.
Să adun povești.

Vreau să scriu mai mult.
Nu pentru rezultate.
Ci pentru liniște.

Vreau oameni buni în jurul meu
și vreau să fiu un om bun pentru ei.

Vreau să primesc viața așa cm vine,
dar să o construiesc așa cm visez.

Iar dacă va fi greu,
să nu mă părăsesc.
Să-mi țin mâna.
Să continui.

Pentru 2026 îmi promit asta:
să nu uit cine sunt
și ce contează cu adevărat pentru mine.
Mulțumesc, 2025! Sunt pregătită sa te las acolo unde îți este locul, în ziua de ieri!

        Speranța este treapta dintre întuneric și lumină.Este șoapta care spune:„Chiar dacă astăzi nu găsesc bucurie,mâi...
28/12/2025



Speranța este treapta dintre întuneric și lumină.
Este șoapta care spune:
„Chiar dacă astăzi nu găsesc bucurie,
mâine ea mă va aștepta.
Și văzând bucuria de mâine,
învăț să primesc ziua de azi, cu acceptare, spune Thalia Hunter“

Nu e nevoie să trăiesc zi de zi bucuria pentru a mă simți fericită. Insă fiecare zi în care îmi dau voie să trăiesc viața așa cm vine, îmi relaxează înainte de toate mușchii feței, ai frunții și pot să zâmbesc, chiar și cu tristețea de mâna.

Address

Strada Ipotesti No 23
Bucureşti Sectorul 4

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category