Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut

Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut, Therapist, Strada Ipotesti no 23, Bucureşti Sectorul 4.

Life and Sistemic Coach, Certified NVC Trainer, Certified Practitioner in Compassionate Inquiry® , facilitator of IOPT (Identity-Oriented Psychotrauma Therapy) guide in inner transformation processes, with extensive training somatic therapy and addiction.

23/02/2026

De ce „Limbajele Iubirii” nu sunt de ajuns? 🤔💔

Cu toții am auzit de celebrele „5 limbaje ale iubirii”. Mulți dintre noi le-am folosit ca pe un test: „Eu am nevoie de cuvinte, tu de fapte”. Dar, de multe ori, deși știm teoria, relațiile noastre rămân blocate în aceleași neînțelegeri.

De ce? Pentru că limbajele iubirii nu sunt destinația finală. Ele sunt doar niște strategii.

Privind prin lentila Comunicării Nonviolente (NVC), descoperim că sub un „te rog să speli vasele” sau „spune-mi că mă iubești” se ascund nevoi universale mult mai adânci:

✨ Nevoia de a conta.
✨ Nevoia de siguranță.
✨ Nevoia de sprijin și conexiune reală.

Iubirea nu este statică, ea crește odată cu noi:

🌱 ÎN TRECUT: Poate aveam nevoie de confirmări exterioare constante pentru a ne simți „întregi”. Iubirea era un fel de hrană de care depindeam total.
🌿 ACUM: Învățăm să privim dincolo de gestul celuilalt. Nu mai vedem doar ce face partenerul, ci ce simte și de ce are nevoie. Iubirea devine un spațiu comun de creștere.
🌳 ÎN VIITOR: Iubirea devine o stare de spirit. O capacitate de a ne simți conectați și valoroși chiar și în liniște, fără să mai fim sclavi ai unor preferințe rigide.

Când încetăm să mai cerem partenerului să „ bifeze” o listă de comportamente și începem să ne întâlnim la nivelul nevoilor, iubirea devine mai flexibilă, mai liberă și — surprinzător — mult mai distractivă! 🥂

✨ Tu cm ai evoluat? Dacă te uiți la tine cel/cea de acum 5 sau 10 ani:

1️⃣ Cum voiai să primești iubire atunci?
2️⃣ De ce ai nevoie cu adevărat ACUM pentru a te simți conectat(ă)?
3️⃣ Cum vrei să arate iubirea ta în viitor?

Limbajele iubirii nu sunt reguli de fier, ci porți deschise către sufletul celuilalt. Hai să învățăm să le trecem pragul cu mai multă curiozitate.

👇 Scrie-mi în comentarii cm s-a schimbat „harta” iubirii tale.

Cel mai greu lucru este să găsești recunoștință fără să cauți motivul. Să fii recunoscător fără așteptări. Să fii recuno...
11/02/2026

Cel mai greu lucru este să găsești recunoștință fără să cauți motivul. Să fii recunoscător fără așteptări. Să fii recunoscător într-o zi în care te-au alergat cele mai urate gânduri, și doar pentru ca le-ai dat voie să afirme cu voce tare și tu doar să respiri cu ele. Să fii recunoscător intr-o zi în care ți-ai pierdut telefonul și ai avut câteva ore de libertate. Să fii recunoscător pentru albul pe care l-ai zărit dimineața pe cușmele caselor sau pe aleile care te-au condus la job, grădinița, școala. Sau te doare stomacul și te oprești să observi durerea, să te întinzi și să bei un ceai. Trăim vremuri în care fiecare caută o rezolvare la ceea ce îl doare. O rețetă. Un miracol care sa ne vindece de suferință. Și uite așa nu băgăm de seamă ca interiorul nostru stă un copac cu infinite ramuri.

Sunt în ultima săptămână a cursului de formare ca instructor de Kundalini Yoga, sub îndrumarea extraordinarei Sat Dharam...
08/02/2026

Sunt în ultima săptămână a cursului de formare ca instructor de Kundalini Yoga, sub îndrumarea extraordinarei Sat Dharam Kaur. Ea este omul, Învățătorul care transformă predarea într-o artă sublimă și creează un spațiu sacru în care fiecare suflet vibrează, inspiră și crește.

Povestea mea cu Kundalini a început în toamna anului 2023, într-o călătorie transformatoare în India, la programul de formare Beyond Addiction. Căutam instrumente noi pentru lucrul cu dependențele, dar ceea ce am găsit a fost o cale spre propria-mi regenerare.

Kundalini nu este doar yoga. Pentru mine, a devenit tehnologia prin care îmi recalibrez sistemul nervos, endocrin, imunitar și îmi regăsesc liniștea în mijlocul furtunii.

Kundalini Yoga este Conștiință. Este despre acel „acum și aici” care îți compune cel mai bun viitor sine (The Best Future Self). Această stare de unitate este esența conceptului Ek Ong Kaar — recunoașterea faptului că există o singură vibrație creatoare care pulsează în tot și în toate. Așa cm spunea Guru Nanak:

„Adevărul este cel mai înalt dintre toate virtuțile, dar mai înaltă decât Adevărul este trăirea veritabilă.”

Impactul în viața mea?

Claritate în loc de zgomot: Mă învață să ascult tăcerea dintre gânduri.

Prezență în loc de reacție: Imi oferă spațiul necesar pentru a nu mai reacționa la impuls, ci pentru a răspunde cu blândețe vieții.

Vitalitate și Flux: Este instrumentul care îmi reîncarcă bateriile atunci când "dăruiesc" prea mult, reamintindu-mi că, pentru a fi un „port sigur” pentru oamenii pe care ii iubesc, pentru cei pe care ii însoțesc, ghidez, trebuie să fiu mai întâi ancorată în mine însămi.

Această formare nu este doar despre a învăța să predau Kundalini Yoga, ci despre a învăța să trăiesc cu o conștiență trează. Este piesa de puzzle care completează viziunea mea despre desăvârșire personală, autocunoaștere, eliberare de conditonarile trecutului, educație, respectul față de corp, intarirea sistemului nervos si o minte clară și prezentă. Nu putem crește copii liberi, sănătoși, increzatori de sine, empatici dacă noi, adulții, nu suntem prezenți și vindecați.

Cum să evoluăm fără instrumentele cele mai potrivite pentru minte, corp și suflet?

Impactul real? Reziliența. Această practică îți reconstruiește sistemul nervos, transformându-te într-o fortăreață capabilă să gestioneze haosul cotidian fără să se dezechilibreze. Însă nu vin spre voi ca un om care a rezolvat totul, ci ca un om care a găsit un instrument ce funcționează. Kundalini m-a învățat că pot fi și fortăreață, și floare, în același timp.

Mulțumesc, Sat Dharam Kaur pentru că m-ai învățat că drumul spre ceilalți trece, inevitabil, prin cea mai profundă versiune a mea.

Curând voi incheia aceasta experiență cu inima plină și cu o dorință imensă de a împărtăși cu voi, în curând, aceste tehnici de autovindecare și echilibru.

Oricât aș scrie, cuvintele rămân doar concepte. Experiența ta este totul.

Voi reveni curând cu detalii despre cm ne putem întâlni în spațiul de practică fizic si virtual, pentru a simți împreună cm viața pulsează cu adevărat sub puterea lui Ek Ong Kaar.

Sat Nam. 🤍

26/01/2026

Cu ani în urmă, antropologul Margaret Mead a fost întrebată de o studentă despre ceea ce ea considera a fi primul semn al civilizației într- o cultură. Studenta se aștepta ca Mead să vorbească despre cârlige de pește sau vase de lut sau pietre de măcinat.

Dar nu, Mead a spus că primul semn al civilizației într- o cultură antică a fost un femur (coapsă) care fusese rupt și apoi vindecat.

Mead a explicat că în regnul animalelor, dacă îți rupi piciorul, vei muri. Nu poți fugi de pericol, să mergi la râu pentru a bea apă sau să cauți mâncare. Ești carne pentru fiarele rătăcitoare. Nici un animal nusupraviețuiește unui picior rupt suficient de mult pentru ca osul să se vindece.

Un femur rupt care s- a vindecat este o dovadă că cineva și- a luat timp să rămână cu cel care acăzut, a legat rana, a transportat- o la un loc sigur și a acompaniat persoana spre recuperare.

A ajuta pe altcineva aflat în dificultate este locul unde începe civilizația ”, a spus Mead.

Suntem cei mai buni când îi slujim pe ceilalți.F ii civilizat. ”

CEA MAI MARE MINCIUNĂ pe care mi-am spus-o ani la rând!!. Nu am nimic, sunt bine…Duminică, ora 08:00 dimineața. Casa e î...
25/01/2026

CEA MAI MARE MINCIUNĂ pe care mi-am spus-o ani la rând!!.

Nu am nimic, sunt bine…

Duminică, ora 08:00 dimineața. Casa e încă în penumbră, cafeaua aburește pe masă, iar restul lumii pare să fi apăsat butonul de pauză. Te uiți pe fereastră și, pentru o secundă, ar trebui să te simți liniștită. Dar tu? Tu îți faci deja în minte lista pentru luni. Scanezi mental ce a rămas de călcat, ce e-mailuri au rămas în „draft” și de ce te simți atât de vinovată că stai, pur și simplu, pe scaun.

Te uiți în oglinda de la baie și vezi o femeie de succes. O femeie care „le duce”. Dar dacă privești mai atent, dincolo de rutina de îngrijire, vezi umerii ăia ridicați până la urechi și maxilarul încleștat, gata de un atac care nu mai vine.

Ani de zile ai crezut că perfecționismul tău e un atu. Că independența ta feroce e o medalie de onoare. „Eu pot singură”, „Mie nu-mi trebuie ajutor”. Ai învățat de mică, în tăcerea lăsată de un tată absent emoțional, că dragostea se câștigă prin performanță. Că dacă ești utilă și perfectă, ești în siguranță.

Dar corpul tău știa altceva.

Toată furia aia că „trebuie” să fii stâlpul tuturor, toată oboseala de a fi propriul tău salvator... s-au depus undeva. În șolduri înțepenite, în respirație scurtă, într-o iritare care explodează când copiii varsă un pahar cu lapte.

Și adevărul e că ne e groază să stăm.

Să stăm degeaba? Să plecăm de acasă? Ne simțim vinovate de parcă am părăsi un front de luptă. Dar adevărul e că fugim de noi. Fugim de ce s-ar întâmpla dacă am lăsa garda jos și am simți, în sfârșit, cât de obosite suntem.

Dar corpul tău a început să țină scorul.

Furia aia pe care nu ți-ai dat voie să o strigi niciodată — furia fetiței care voia doar să fie protejată, a femeii care s-a săturat să fie stâlpul tuturor — nu a dispărut. S-a mutat în chirie, fără să întrebe, în țesuturile tale.

O simți în fiecare dimineață și seară:

• În maxilarul încleștat: Te trezești obosită pentru că toată noaptea ai „scrâșnit” printre dinți toate cuvintele pe care le-ai înghițit ca să nu pari „prea mult”.
• În nodul din gât: Acolo stă blocată revolta de a fi mereu „cea care înțelege”, „cea care rabdă”, „cea care rezolvă”.
• În șoldurile înțepenite: Acolo unde corpul tău a depozitat, an după an, frica de a nu greși și furia de a fi, de fapt, atât de singură în tot acest succes.

Respirăm scurt, doar cât să supraviețuim, ținând „capacul” pe o oală sub presiune care stă să explodeze la cea mai mică greșeală a celor din jur. Iritarea aia care te cuprinde când cineva îți cere „încă ceva”?

De aceea am creat impreuna cu Ana Viorica Deaconu, instructor de fitness și menopause coach

🧘🏻‍♂️Retreat-ul „În Corpul Meu. In puterea mea.”

Am invitat-o si pe Ioana Chicet-Macoveiciuc și ea o super calificata pentru medalia de aur la Wonder Woman.

🍾De ziua femeii, vom celebra fragilitatea și puterea feminina. Intr-un cerc de femei, care culmea, sunt fix la fel ca tine, chiar dacă nu par. Chiar dacă pe ele le vezi mai bune decât tine.

Si in acelasi timp un spațiu sigur unde această furie nu mai este „periculoasă”.

Este locul unde învățăm să o descărcăm conștient — prin mișcare, prin sunet, prin tehnici somatice, prin cuvinte, scris și reflectari individuale si in grup — pentru ca în locul ei să poată intra, în sfârșit, relaxarea reală.

Ce se întâmplă când o femeie „hiper-independentă” își dă voie să simtă?

• Furia reprimată nu mai explodează în relații, ci este eliberată conștient prin mișcare și lucru corporal.
• Controlul ăla sufocant se transformă în încredere.
• Înveți că „nefăcutul” nu e lene, ci regenerare.
• Blocajele emoționale pe care le porți de la 7 ani încep să se topească, pentru că în sfârșit le oferi spațiu să existe.

Te invit să lași agenda, rolul de „mama perfectă” și „angajatul lunii” la poartă. Vino să înveți să locuiești din nou în tine, nu doar să te folosești de corpul tău ca de o mașinărie care trebuie să producă.

E timpul să nu mai fii doar „puternică”. E timpul să fii liberă. In corpul tău. Si să primești câte lalele vrei tu. Pentru că meriți!

📍 Locație: Olanda
📅 Perioada: 3-8 martie
🌿 Locuri limitate pentru un proces profund și intim. Doar 4 locuri mai sunt disponibile
Detalii si înscrieri in formularul din comentarii

CEA MAI MARE MINCIUNĂ pe care mi-am spus-o ani la rând!!. Nu am nimic, sunt bine…Duminică, ora 08:00 dimineața. Casa e î...
25/01/2026

CEA MAI MARE MINCIUNĂ pe care mi-am spus-o ani la rând!!.

Nu am nimic, sunt bine…

Duminică, ora 08:00 dimineața. Casa e încă în penumbră, cafeaua aburește pe masă, iar restul lumii pare să fi apăsat butonul de pauză. Te uiți pe fereastră și, pentru o secundă, ar trebui să te simți liniștită. Dar tu? Tu îți faci deja în minte lista pentru luni. Scanezi mental ce a rămas de călcat, ce e-mailuri au rămas în „draft” și de ce te simți atât de vinovată că stai, pur și simplu, pe scaun.

Te uiți în oglinda de la baie și vezi o femeie de succes. O femeie care „le duce”. Dar dacă privești mai atent, dincolo de rutina de îngrijire, vezi umerii ăia ridicați până la urechi și maxilarul încleștat, gata de un atac care nu mai vine.

Ani de zile ai crezut că perfecționismul tău e un atu. Că independența ta feroce e o medalie de onoare. „Eu pot singură”, „Mie nu-mi trebuie ajutor”. Ai învățat de mică, în tăcerea lăsată de un tată absent emoțional, că dragostea se câștigă prin performanță. Că dacă ești utilă și perfectă, ești în siguranță.

Dar corpul tău știa altceva.

Toată furia aia că „trebuie” să fii stâlpul tuturor, toată oboseala de a fi propriul tău salvator... s-au depus undeva. În șolduri înțepenite, în respirație scurtă, într-o iritare care explodează când copiii varsă un pahar cu lapte.

Și adevărul e că ne e groază să stăm.

Să stăm degeaba? Să plecăm de acasă? Ne simțim vinovate de parcă am părăsi un front de luptă. Dar adevărul e că fugim de noi. Fugim de ce s-ar întâmpla dacă am lăsa garda jos și am simți, în sfârșit, cât de obosite suntem.

Dar corpul tău a început să țină scorul.

Furia aia pe care nu ți-ai dat voie să o strigi niciodată — furia fetiței care voia doar să fie protejată, a femeii care s-a săturat să fie stâlpul tuturor — nu a dispărut. S-a mutat în chirie, fără să întrebe, în țesuturile tale.

O simți în fiecare dimineață și seară:

• În maxilarul încleștat: Te trezești obosită pentru că toată noaptea ai „scrâșnit” printre dinți toate cuvintele pe care le-ai înghițit ca să nu pari „prea mult”.
• În nodul din gât: Acolo stă blocată revolta de a fi mereu „cea care înțelege”, „cea care rabdă”, „cea care rezolvă”.
• În șoldurile înțepenite: Acolo unde corpul tău a depozitat, an după an, frica de a nu greși și furia de a fi, de fapt, atât de singură în tot acest succes.

Respirăm scurt, doar cât să supraviețuim, ținând „capacul” pe o oală sub presiune care stă să explodeze la cea mai mică greșeală a celor din jur. Iritarea aia care te cuprinde când cineva îți cere „încă ceva”?

De aceea am creat impreuna cu Ana Viorica Deaconu, instructor de fitness și menopause coach

🧘🏻‍♂️Retreat-ul „În Corpul Meu. In puterea mea.”

Am invitat-o si pe Ioana Chicet-Macoveiciucsi ea o super calificata pentru medalia de aur la Wonder Woman.

Nu este o vacanță cu masaj și poze frumoase. Cu toate ca mergem intr-un loc frumos, elegant, cu natură verde si canale, înconjurate de multe flori unde ne vom da voie sa simțim relaxarea si grija celor de lângă noi.

🍾De ziua femeii, vom celebra fragilitatea și puterea feminina. Intr-un cerc de femei, care culmea, sunt fix la fel ca tine, chiar dacă nu par. Chiar dacă pe ele le vezi mai bune decât tine.

Si in acelasi timp un spațiu sigur unde această furie nu mai este „periculoasă”.

Este locul unde învățăm să o descărcăm conștient — prin mișcare, prin sunet, prin tehnici somatice, prin cuvinte, scris și reflectari individuale si in grup — pentru ca în locul ei să poată intra, în sfârșit, relaxarea reală.

Ce se întâmplă când o femeie „hiper-independentă” își dă voie să simtă?

• Furia reprimată nu mai explodează în relații, ci este eliberată conștient prin mișcare și lucru corporal.
• Controlul ăla sufocant se transformă în încredere.
• Înveți că „nefăcutul” nu e lene, ci regenerare.
• Blocajele emoționale pe care le porți de la 7 ani încep să se topească, pentru că în sfârșit le oferi spațiu să existe.

Te invit să lași agenda, rolul de „mama perfectă” și „angajatul lunii” la poartă. Vino să înveți să locuiești din nou în tine, nu doar să te folosești de corpul tău ca de o mașinărie care trebuie să producă.

E timpul să nu mai fii doar „puternică”. E timpul să fii liberă. In corpul tău. Si să primești câte lalele vrei tu. Pentru că meriți!

📍 Locație: Olanda
📅 Perioada: 5-8 martie
🌿 Locuri limitate pentru un proces profund și intim. Doar 4 locuri mai sunt disponibile
Detalii si înscrieri in formularul din comentarii

Multe dintre femei au făcut din independență o virtute, iar asta le-a dat încredere și curaj să meargă mai departe. Și-a...
19/01/2026

Multe dintre femei au făcut din independență o virtute, iar asta le-a dat încredere și curaj să meargă mai departe. Și-au spus ca pot totul singure, și se vor descurca orice ar fi. După 40 de ani, multe dintre femei își dau seama ca independentă vine la pachet cu stress, cu oboseala, energie scăzută, cu anxietate, cu irascibilitate permanentă, cu copleșeala, cu neputința, iar greul răbufnește in furie inconștientă . Oare câte dintre noi știm ca independența feminină, acel eu pot și mă descurc, eu știu cel mai bine - este doar strategie de apărare atunci când în copilărie ne-a lipsit un mediu sigur și protector?

Adevărata independența feminină nu înseamnă ca trebuie să faci totul singură, înseamnă să ai puterea să alegi când și cm să primești sprijin!

10/01/2026

Indiferent cm te simți. Ridică-te. Îmbracă-te.Arată-te. Și nu renunța niciodată.

09/01/2026

Nu reacționa niciodată când simți furie. Nu face nicio promisiune când te simți fericit. Nu lua nicio decizie când simți tristețe.

Address

Strada Ipotesti No 23
Bucureşti Sectorul 4

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Mira Loghin - Coach, Trainer & Terapeut:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category