03/11/2025
✨ Terapie senzorială – texturi și mici-mari reușite ✨
Iustin este un copil hiperreactiv tactil. Asta înseamnă că atingerile sau anumite texturi pe care alți copii le tolerează cu ușurință, pentru el pot fi percepute ca foarte deranjante sau chiar dureroase. Practic, sistemul lui senzorial reacționează mai intens decât tipicul, iar asta îl poate face să evite haine, jucării, nisip, tacâmuri sau alte obiecte de zi cu zi.
🌟 De ce este o reușită uriașă faptul că Iustin atinge nisipul kinetic?
Pentru că, până nu demult, îi provoca un disconfort doar să stea în apropierea lui. Acum, faptul că a reușit să îl atingă și să se joace cu el este o dovadă că, prin expunere blândă și multă răbdare, corpul și creierul lui învață să tolereze mai bine aceste senzații.
O altă reușită recentă: atingerea tacâmurilor 🥄poate părea ceva mic pentru noi, dar pentru un copil hiperreactiv tactil e un pas uriaș spre independență și confort zilnic.
💡 De ce contează jocul? Pentru că prin joc, copilul are șansa să experimenteze într-un mod natural, relaxat și sigur. Jocul transformă ceea ce e dificil într-o aventură pe care o poate explora în ritmul lui.
👉🏼 Dacă recunoști aceste trăsături și la copilul tău, poți încerca:
• Cutii senzoriale cu materiale diferite (orez, paste, fasole, făină, plastilină). Începeți cu ceva ce îi e mai ușor de tolerat și creșteți treptat nivelul de dificultate.
• Pictură cu degetele sau folosirea pensulelor mari, bureților – pentru a explora treptat texturile lichide.
• Jocuri cu apă: spălat jucării mici, „pescuit” obiecte cu lingura sau clești de bucătărie.
• Construirea de trasee tactile (folosești pernuțe, bureți, pături pufoase, materiale mai aspre) – copilul alege unde calcă sau ce atinge.
• Implicarea treptată în viața de zi cu zi: spălat fructe, frământat aluat, atins tacâmurile prin joc de rol („restaurant”, „pizzerie”).
🌱 Reușitele mici de azi devin pașii mari de mâine. Cu răbdare, încurajare și joacă, orice progres merită sărbătorit.