Cabinet Individual de Psihologie Simona Ioniță

06/11/2025

Rezultatele studiilor confirmă efectul terapeutic al muzicii asupra sănătății mintale: ascultarea muzicii nu doar reduce simptomele depresive, ci contribuie și la reglarea emoțională, la creșterea sentimentului de calm și la stimularea eliberării de dopamină – “hormonul plăcerii”. Terapia prin muzică devine astfel un instrument valoros în intervențiile psihologice, oferind o modalitate accesibilă, plăcută și eficientă de susținere a echilibrului emoțional.

Categorii Psihologie Efectele muzicii asupra creierului Autor articol De Admin Dată articol mai 1, 2023 Niciun comentariu la Efectele muzicii asupra creierului Mulți oameni ascultă muzică în timp ce lucrează, fac exerciții la sală sau pur și simplu se relaxează. Dar care sunt efectele muzi...

31/10/2025

✅️ CE SUNT TULBURĂRILE SPECIFICE DE ÎNVĂȚARE (TSI)?
TSI reprezintă un grup eterogen de tulburări ce afectează procesul tipic de achiziţie a abilităţilor şcolare (de citire, exprimare în scris şi matematice): dislexie, disgrafie (inclusiv disortografia), discalculia.

✅️CÂND TREBUIE SĂ NE ÎNTREBĂM DACĂ COPILUL ARE UN RISC DE TSI?
Diagnosticul de dislexie, respectiv diagnosticul de disgrafie, se stabilesc, de regulă, în clasa a II-a, după ce elevul a parcurs învăţarea tuturor literelor. Diagnosticul de discalculie se stabileşte, de regulă, în clasa a III-a. Nu se exclude diagnosticul nici în cazul elevilor mai mari!

27/10/2025

Cronotipul de „privighetoare” (matinal) + lumină devreme – chiar puțină lumină în zori (fără blackout) fixează trezirea la 4:30–5:30.

🐦 ⏰ „Privighetoarea” este persoana (adult/ copil) care funcționează natural mai devreme: adoarme ușor seara, se trezește devreme, are vârf de energie și atenție în primele ore ale dimineții și scade către după-amiază.

✅️ Cum îl recunoști

Se trezește spontan adesea între 5:00–7:00.
Adoarme ușor între 20:00–22:00.
Cele mai „bune” ore pentru sarcini dificile sunt dimineața.
După prânz, apare o cădere naturală a energiei; seara vrei activități liniștite.

✅️ De ce apare (pe scurt, biologia)

Ceasul circadian al privighetorii rulează puțin „înaintea” orei sociale.

Melatonina urcă mai devreme seara și coboară mai devreme dimineața.

Lumina are efect puternic: lumină dimineața → fixează trezirea devreme.

✅️ Puncte forte
Concentrare, disciplină și creativitate dimineața devreme.

Respectarea ușoară a rutinelor și a programelor „clasice” (școală/serviciu).

Somn, în general, mai stabil dacă mediul respectă ritmul.

✅️ Vulnerabilități frecvente
Treziri prea matinale (ex. 4:30–5:30) când camera e luminoasă sau culcarea e prea devreme.

Oboseală de după-amiază, iritabilitate seara.

„Jet-lag social” când mediul cere program târziu (evenimente, schimbarea orei).

✅️ Mini auto-check (5 întrebări)

1. Te trezești fără alarmă înainte de 7:00 chiar și în weekend?

2. Adormi natural înainte de 22:00?

3. Ești cel mai concentrat între 06:30–11:00?

4. Simți că după 17:00 eficiența scade vizibil?

5. Te obosește orice program care ține după 22:30?

4–5 „da” → ești o privighetoare.
2–3 „da” → ai doar o tendință matinală.

27/10/2025

Ce este cronotipul de ”BUFNIȚĂ”

Persoane cu fază circadiană întârziată: adorm târziu în mod natural și funcționează cel mai bine seara/noaptea. Diminețile sunt grele fără suficient somn.

✅️Cum este persoana (adult / copil)

Adult: productiv/creativ spre seară, „încălzire” lentă dimineața, preferă program flexibil; rezistă mai bine la sarcini monotone seara decât dimineața.

Adolescent/copil: apare frecvent întârzierea somnului; copilull pare „activ” seara, greu de dus la somn, somnoros dimineața, randament scăzut la primele ore de școală.

✅️Cum îl recunoști

Adoarme firesc după 23:00–01:00; fără alarmă, se trezește târziu.

Performanță, idei și chef de socializare cresc după-amiaza/seara.

Dimineți cu „ceață mentală”, nevoia de amânare a alarmei.

Weekend: recuperează somnul dormind mult mai târziu → „jet-lag social”.

Istoric: „a fost mereu mai vioi seara” (el sau părinții confirmă).

✅️De ce apare (biologia pe scurt)

Ceas intern (ritm circadian) mai lung/întârziat → vârful de melatonină vine mai târziu.

Gene ale ceasului biologic predispun la fază întârziată.

Adolescența aduce fiziologic o întârziere circadiană; se accentuează cu lumină artificială seara (ecrane, LED-uri albastre) și program neregulat.

✅️Puncte forte

Creativitate, insight și brainstorming mai bune seara.

Toleranță mai bună la lucrul târziu, proiecte „deep work” nocturne.

Flexibilitate socială, energie în evenimente de seară.

Uneori avantaj la sarcini ce cer gândire divergentă/off-hours.

✅️Vulnerabilități frecvente

Jet-lag social cronic (programul școlii/muncii ≠ ceasul intern) → oboseală, iritabilitate.

Risc crescut de insuficiență de somn.

Performanță slabă dimineața, întârzieri, procrastinare.

Asociere cu dispoziție scăzută/anxietate când somnul e fragmentat; apetit dereglat seara (ronțăit târziu).

✅️Mini-auto-check (5 întrebări rapide)

Bifează „DA” dacă se potrivește în mod obișnuit (≥4–5 zile/săptămână):

Fără alarmă, aș adormi după 23:30 și m-aș trezi după 9:00.

Mă simt în formă maximă după ora 18:00 (idei/eficiență/apetit social).

Dimineața am ceață mentală chiar și după cafea; am nevoie de timp lung să „pornesc”.

În weekend mă culc și mă trezesc cu ≥2 ore mai târziu decât în zilele de lucru.

Am dificultăți recurente să adorm devreme chiar când încerc.

→ Interpretare rapidă:
• 4–5 „DA” = probabil cronotip bufniță.
• 2–3 „DA” = tendință spre seară.

14/10/2025

Dragi părinți, știu cât de mult vă preocupați de dezvoltarea celor mici și cât de multe întrebări apar atunci când copilul vorbește mai greu, are frici, refuză grădinița sau trece prin schimbări.
Două dintre cele mai căutate servicii pentru copii sunt evaluarea psihologică și logopedia— și este important să știți ce presupune fiecare. 💛

💬 Evaluarea psihologică pentru copii

Evaluarea psihologică nu înseamnă „testare” în sensul clasic, ci o cunoaștere atentă a copilului:
cum gândește, cm se simte, cm relaționează cu ceilalți și cm se adaptează la grădiniță sau școală.

Prin discuții, jocuri, desene și chestionare pentru părinți, psihologul poate observa:

- nivelul emoțiilor (anxietate, frici, tristețe),
- comportamentele (timiditate, agitație, refuzuri),
- stilul de relaționare și modul în care copilul își exprimă nevoile.

❗️ La final, părinții primesc un feedback clar și blând, cu recomandări personalizate despre cm pot sprijini copilul acasă sau la grădiniță. 🌈

🗣️ Logopedia

Logopedia este „gimnastica vorbirii”.

Logopedul lucrează cu copilul pentru a-l ajuta:
- să pronunțe corect sunetele și cuvintele,
- să își dezvolte vocabularul,
- să vorbească fluent și cu încredere,
- să înțeleagă mai bine ce i se spune și să se exprime clar.

Se lucrează prin joc, cântece, povești și exerciții adaptate vârstei.

👩‍👦‍👦 Fie că este vorba de pronunție, de emoții sau de adaptare, logopedia și evaluarea psihologică sunt instrumente de sprijin.
Ele ajută copilul să crească echilibrat, iar părintele — să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în sufletul micuțului său. 💖

11/10/2025

Ești într-o etapă în care vrei mai mult sens, echilibru și claritate?

O evaluare psihologică a personalității și a calității vieții te poate ajuta să înțelegi mai bine:
✔️ cm reacționezi în fața stresului
✔️ ce te motivează și ce te blochează
✔️ ce valori îți definesc alegerile
✔️ cât de mulțumit ești, în profunzime, de propria viață

📍 Unde: Cabinet Individual de Psihologie Simona Ioniță (fizic – București- sector 5) sau online
✨ Ce obții: un profil personalizat al resurselor tale emoționale, profesionale și relaționale + recomandări de dezvoltare personală

📩 Programează o ședință de evaluare!

💸 Reducere specială pentru tinerii adulți (20–35 ani) pentru că în această perioadă se conturează identitatea, cariera și relațiile, iar sprijinul potrivit poate face diferența.

11/10/2025

Despre mine Sunt psiholog clinician (atestat de Colegiul Psihologilor din România), consilier pentru dezvoltare personală, formator, lucrător prin arte combinate, jurnalist cultural, scriitoare. Numele meu este Simona – Nicoleta Ioniță. Îmi place să acționez cu creativitate, imaginație, c...

02/10/2025

❗️ Recomandare de lectură

Volumul abordează un subiect foarte sensibil și important pentru părinți, educatori și psihologi: rolul viselor și al coșmarurilor în dezvoltarea emoțională a copiilor. Autorii explorează modul în care visele reflectă fricile, dorințele și experiențele celor mici, oferind explicații accesibile, dar și recomandări practice pentru adulți.

Câteva idei centrale ale cărții:

Visele copiilor sunt oglinzi ale lumii lor interioare – prin ele, copiii își procesează emoțiile, își exprimă dorințele și își confruntă fricile.

Coșmarurile pot fi semnale ale unor tensiuni emoționale sau ale unor schimbări importante din viața copilului (ex. începerea școlii, conflicte familiale, pierderi).

Rolul părinților nu este să minimalizeze sau să ignore visele copilului, ci să asculte, să valideze emoțiile și să creeze un spațiu de siguranță pentru dialog.

Cartea oferă și strategii de interpretare a viselor, dar într-o manieră adaptată nivelului de înțelegere al copiilor, fără simbolisme rigide.

Este o lectură utilă atât pentru specialiști (psihologi, consilieri, cadre didactice), cât și pentru părinți interesați să înțeleagă mai bine universul oniric al copilului și să își sprijine copilul atunci când acesta are vise tulburătoare.

"Visele copiilor. Înțelegerea celor mai importante vise și coșmaruri din copilărie" , de Kelly Bulkeley, Patricia M. Bulkley

30/09/2025

La vârsta preșcolară, copiii își formează treptat autonomia și deprinderile de autoîngrijire. În această etapă, ritmul propriu este esențial: unii copii se mișcă repede și cu siguranță, alții mai încet, căutând confirmarea că fac lucrurile corect. Când sunt grăbiți constant, cei mici pot resimți presiunea ca pe o critică, ceea ce le poate diminua încrederea în propriile abilități. În schimb, oferindu-le timp, răbdare și încurajare, adulții îi sprijină să capete siguranță, iar viteza vine de la sine odată cu exersarea și încrederea.

Plan zilnic – 10 minute pentru încredere la îmbrăcat (preșcolari)

Ziua 1–2: Familiarizare și joc

2 min: Alege împreună cu copilul hainele pentru a doua zi (2 variante). Se simte implicat.

3 min: Joacă-te cu o păpușă sau ursuleț – pune intenționat hainele greșit (șoseta pe mână, bluza pe dos) și roagă-l să „corecteze”.

5 min: Îmbrăcați împreună o haină ușoară (tricou). Lăudați-l pentru fiecare pas.
---

Ziua 3–4: Pași mici, autonomie ghidată

2 min: Arată-i pașii: întâi bluza, apoi pantalonii.

3 min: Lasă-l să facă primul pas singur (ex. doar bluza).

5 min: În oglindă: arată-i cm arată îmbrăcat și întreabă-l „Cum ți se pare? Ai făcut bine?”.
---

Ziua 5–6: Exersare distractivă

2 min: Concurs jucăuș: cine trage mai repede șoseta pe un picior (părintele vs copil).

3 min: „Ochelari magici” – pune-i ochelari de jucărie și spune-i că ei sunt „Verificatorul de haine corecte”.

5 min: El se îmbracă complet, dar cu timp relaxat. Încurajează: „Ai timp, important e să reușești singur”.
---

Ziua 7: Încredere și autonomie

10 min: Lasă-l să se îmbrace singur, dar fără grabă. Intervii doar dacă cere ajutor.

La final: o laudă clară: „Ai reușit singur de la început până la sfârșit. Bravo, ai fost atent și ai încredere!”
---

🔄 După o săptămână, rutina se poate relua cu haine mai complicate (hanorac cu fermoar, bluză cu nasturi etc.).

✨ Secretul este răbdarea + jocul. În timp, viteza va crește singură, pe măsură ce se simte competent.

29/09/2025

24/09/2025

Pofta intensă de pâine, covrigi, produse de patiserie sau alte alimente bogate în gluten poate avea mai multe explicații, atât fiziologice, cât și psihologice:

1. Explicații fiziologice / nutriționale

Nevoia de energie rapidă – pâinea și produsele de patiserie au mulți carbohidrați simpli, care cresc glicemia și oferă energie pe termen scurt. Creierul caută această „recompensă” atunci când ești obosit sau stresat.

Deficit de nutrienți – uneori pofta de carbohidrați e legată de lipsa de triptofan, magneziu sau vitamine din grupa B, nutrienți implicați în producția de serotonină și dopamină.

Dezechilibre hormonale – în anumite faze ale ciclului menstrual sau în situații de stres cronic, crește nevoia de carbohidrați pentru reglarea dispoziției.

Sensibilitate la gluten – paradoxal, unele persoane cu intoleranță sau sensibilitate ușoară pot dezvolta poftă de alimente cu gluten, pentru că acestea declanșează o reacție asemănătoare cu dependența (prin opioide derivate din gluten – „exorfine”).

2. Explicații psihologice / emoționale

Mâncare de confort – pâinea caldă, covrigii, produsele de patiserie sunt asociate cu senzația de siguranță, copilărie, „acasă”. În perioade de anxietate sau tristețe, creierul caută această alinare.

Mecanism de recompensă – alimentele cu gluten și mult amidon stimulează sistemul dopaminergic, dând o senzație de plăcere și calmare temporară.

3. Aspecte legate de stilul de viață

Oboseala – când dormim puțin, crește nivelul de grelină („hormonul foamei”), iar creierul cere carbohidrați rapizi.

Obiceiuri alimentare – dacă pâinea sau covrigii fac parte din rutina zilnică, corpul se obișnuiește să-i ceară.

Consumul redus de proteine și fibre – o dietă săracă în proteine duce la foame rapidă și poftă de carbohidrați.

📌 Pe scurt: Pofta de pâine, covrigi și produse de patiserie poate semnala oboseală, stres, deficit de nutrienți (mai ales magneziu și vitamine B), dezechilibre hormonale sau pur și simplu o nevoie emoțională de confort.

24/09/2025

🌈 Ce simte cu adevărat copilul tău?
Uneori, cei mici nu pot pune în cuvinte emoțiile lor. Prin teste proiective (desene, povești, jocuri), copilul se exprimă natural, iar părinții primesc o imagine clară asupra lumii lui interioare.

💡 De ce este util?
✔ înțelegi mai bine emoțiile și nevoile copilului
✔ afli cm se raportează la familie și prieteni
✔ descoperi resurse ascunse și posibile dificultăți

✨ O evaluare proiectivă nu e un test cu note, ci o călătorie de cunoaștere – pentru copil și pentru tine!