19/10/2025
☝️„VREI SĂ DAI LA PSIHOLOGIE? ATUNCI TREBUIE SĂ ȘTII EXACT ÎN CE TE BAGI.”
„În ultimii ani, psihologia a devenit o alegere „modernă”. Mulți spun că vor să dea la psihologie pentru că „le place să asculte oameni”, „vor să se vindece” sau „vor să ajute”.
Dar, dincolo de imaginea romantică, e o profesie extrem de complexă, lungă și solicitantă, în care nu intri doar cu empatie, ci cu o structură solidă, răbdare și o motivație clară.
1️⃣ DACĂ VREI SĂ O FACI CA SĂ-ȚI REZOLVI PROBLEMELE PERSONALE — OPREȘTE-TE.
Facultatea de psihologie NU ESTE TERAPIE PERSONALĂ.
Acolo se învață TEORIE, PSIHODIAGNOSTIC, STATISTICĂ, METODOLOGIE, PSIHOLOGIE GENERALĂ, SOCIALĂ, COGNITIVĂ, CLINICĂ.
NU se lucrează pe propriile traume, nici pe dezvoltare personală.
Dacă ai suferințe nerezolvate, ai nevoie de TERAPIE INDIVIDUALĂ, nu de studiu academic.
Altfel, riști să proiectezi propriile conflicte asupra clienților, ceea ce în practică este o formă de ABUZ PROFESIONAL.
2️⃣ DACĂ VREI SĂ AJUȚI PE ALȚII DIN IMPULSUL DE A SALVA — NU E SUFICIENT.
Toți avem o parte de salvator, dar în meseria asta, EA TREBUIE CONTROLATĂ, NU ALIMENTATĂ.
Dacă intri în profesie ca să compensezi durerea proprie, te va epuiza complet.
Relațiile terapeutice nu se bazează pe „A SALVA”, ci pe A CONȚINE, A ÎNȚELEGE și A MENȚINE LIMITE.
Un terapeut neantrenat să facă asta riscă BURNOUT SEVER, confuzii de rol și erori profesionale grave.
3️⃣ DACĂ O ALEGI PENTRU BANI — TREBUIE SĂ ȘTII CÂT DUREAZĂ PÂNĂ AJUNGI ACOLO.
Da, se pot câștiga bani, dar NU LA ÎNCEPUT.
Este O PROFESIE LIBERALĂ, adică nu ești angajatul nimănui, nu primești salariu fix, îți construiești totul singur: clienții, imaginea, spațiul de lucru, contabilitatea, promovarea, taxele, supravegherea profesională.
Până la stabilitate financiară pot trece ANI ÎNTREGI.
Există luni fără clienți, perioade de incertitudine și costuri continue de formare.
Câștigul vine doar odată cu REPUTAȚIA, EXPERIENȚA și SERIOZITATEA.
4️⃣ DURATA TOTALĂ: APROXIMATIV 9 ANI DE FORMARE.
✔️ 3 ANI – FACULTATEA DE PSIHOLOGIE.
Este baza teoretică. După ea, NU poți profesa încă.
Nu te califică să lucrezi cu oameni, ci doar îți oferă cunoștințe generale.
✔️ 2 ANI – MASTERAT (ÎN PSIHOLOGIE CLINICĂ, CONSILIERE SAU PSIHOTERAPIE).
După licență te poți înscrie la COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA și obții dreptul de practică sub supervizare, inclusiv în psihologie clinică.
În paralel, ești obligat să finalizezi masterul corespunzător pentru a-ți menține și extinde dreptul de practică.
Dacă alegi un master pe altă specializare (organizațională, educațională etc.), nu vei putea profesa în zona clinică.
✔️ 3–4 ANI – FORMARE ÎN PSIHOTERAPIE ACREDITATĂ DE COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA.
Aici începe partea aplicată. Fiecare formare are o durată medie de 900–1200 ORE de teorie, practică și supervizare, împărțite pe cel puțin trei ani.
Costurile pot depăși 10.000–15.000 €, în funcție de școală.
Formările acreditate în România includ (dintre cele principale):
• PSIHOTERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ (TCC);
• PSIHOTERAPIE INTEGRATIVĂ;
• ANALIZĂ TRANZACȚIONALĂ;
• PSIHOTERAPIE POZITIVĂ;
• PSIHANALIZĂ / PSIHODINAMICĂ;
• ADLERIANĂ;
• CENTRATĂ PE PERSOANĂ;
• SISTEMICĂ / DE FAMILIE;
• EXPERIENȚIALĂ UNIFICATOARE.
Toate sunt avizate de COLEGIUL PSIHOLOGILOR și au regim de formare lungă, cu supervizare obligatorie și dezvoltare personală consistentă.
5️⃣ ACREDITARE ȘI EXAMENE.
Te poți înscrie la Colegiul Psihologilor din România imediat după licență, dacă ai început masterul sau formarea acreditată corespunzătoare specializării pentru care soliciți atestarea.
Așadar, înscrierea se poate face în paralel cu masterul sau formarea, nu neapărat după finalizarea lor.
Inițial primești statutul de PSIHOLOG PRACTICANT SUB SUPERVIZARE, adică poți lucra doar sub coordonarea unui supervizor acreditat.
După minimum 2 ANI DE PRACTICĂ ȘI SUPERVIZARE (cu documente și rapoarte), poți susține examenul pentru GRADUL DE PSIHOLOG AUTONOM.
Mai departe, în timp, se pot obține gradele de SPECIALIST și PRINCIPAL, fiecare necesitând ani de experiență și număr minim de ore de FORMARE CONTINUĂ (CREDITE PROFESIONALE).
Dacă alegi ramura PSIHOLOGIEI CLINICE, e important să ai fie master pe clinică, fie formare clinică acreditată.
Dacă alegi ramura PSIHOTERAPIEI, e nevoie de formare completă într-o metodă acreditată.
Există și alte ramuri: PSIHOLOGIE ORGANIZAȚIONALĂ, A MUNCII, A TRANSPORTURILOR, A APĂRĂRII, EDUCAȚIONALĂ, APLICATIVĂ — fiecare cu propriile cerințe de acreditare și plată.
6️⃣ COSTURI ȘI ÎNTREȚINERE PROFESIONALĂ.
Pe lângă taxa de înscriere la Colegiu, fiecare psiholog plătește TAXĂ ANUALĂ (în prezent între 150 și 250 LEI, în funcție de categorie).
Sunt obligatorii CREDITE ANUALE DE FORMARE PROFESIONALĂ, obținute prin participare la conferințe, workshopuri, supervizări sau cursuri aprobate.
Fără aceste credite, nu poți urca în grad și riști să pierzi dreptul de liberă practică.
7️⃣ UZURA PSIHICĂ – PARTEA PE CARE NU ȚI-O SPUNE NIMENI.
Meseria de psiholog este una dintre cele mai solicitante emoțional.
În cabinet ajung oameni cu TULBURĂRI DEPRESIVE, ANXIOASE, OBSESIV-COMPULSIVE, DEPENDENTE, TULBURĂRI DE PERSONALITATE sau cazuri acute, uneori cu risc suicidar.
Sunt situații care cer JUDECATĂ CLINICĂ, nu doar empatie.
E nevoie să știi CÂND TRIMIȚI CAZUL LA PSIHIATRU, cm colaborezi interdisciplinar, cm pui un DIAGNOSTIC PREZUMTIV și cm delimitezi competența ta.
Fiecare zi presupune o încărcătură emoțională enormă.
Dacă nu ai o structură echilibrată, supervizare constantă și dezvoltare personală reală, ajungi rapid la UZURĂ PSIHiCĂ, ANXIETATE, EPUIZARE, DEPERSONALIZARE.
E o meserie care cere o MINTE LIMPEDE ȘI UN SISTEM NERVOS ANTRENAT.
8️⃣ DE CE „DOAR PSIHOTERAPIA” NU E SUFICIENTĂ.
La cabinet nu vin doar oameni „care vor să se dezvolte”.
Vin oameni cu SUFERINȚĂ PSIHICĂ, uneori severă, cu medicație, cu comorbidități, cu traume complexe.
Dacă nu ai FORMARE CLINICĂ, nu știi ce tratezi.
Psihoterapia fără cunoaștere clinică riscă să devină SUPERFICIALĂ SAU PERICULOASĂ.
De aceea, PSIHOLOGIA CLINICĂ ȘI PSIHOTERAPIA trebuie să meargă împreună.
9️⃣ DIFERENȚA ÎNTRE „TERAPEUT” ȘI PSIHOLOG CLINICIAN / PSIHOTERAPEUT.
În România există multe cursuri scurte de „terapie” (de 6–12 luni).
Acestea NU TE FAC PSIHOTERAPEUT.
Doar formările acreditate de COLEGIUL PSIHOLOGILOR și FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE PSIHOTERAPIE conferă dreptul de liberă practică.
Un „terapeut” care face cursuri scurte fără bază universitară NU are drept legal să trateze tulburări psihice.
Un PSIHOTERAPEUT este, prin lege, psiholog (sau medic) cu formare acreditată, supervizare, dezvoltare personală și ani de studiu clinic.
10️⃣ REALITATEA DE DUPĂ TOATE STUDIILE.
După aproximativ 9 ANI, ajungi să poți lucra independent.
Dar chiar și atunci, procesul nu se termină: trebuie să faci FORMARE CONTINUĂ, SUPERVIZARE, TAXE, să te adaptezi mereu la noile protocoale și cercetări.
Dacă lucrezi în privat, înveți să construiești UN BRAND PERSONAL, să faci promovare etică și să menții o REPUTAȚIE BAZATĂ PE CALITATE.
Dacă lucrezi la stat, te supui grilelor salariale și regulilor instituționale.
DECI…CONCLUZIA:
PSIHOLOGIA NU E O ALEGERE ROMANTICĂ.
E o profesie care cere ȘTIINȚĂ, RIGOARE, ECHILIBRU ȘI ANI ÎNTREGI DE FORMARE.
Cere să te cunoști, dar și să știi unde se termină competența ta.
E un drum de aproape un deceniu, costisitor, dar valoros — dacă îl alegi conștient.
Nu o face pentru MODĂ, nici pentru BANI, nici pentru VALIDARE.
Fă-o doar dacă ești pregătit să duci REALITATEA ACESTEI PROFESII — ZI DE ZI, CU ECHILIBRU, RĂSPUNDERE ȘI REZISTENȚĂ LA UZURĂ.”
text preluat
