Psiholog - psihoterapeut Marcel Nitan

Psiholog - psihoterapeut Marcel Nitan Consiliere și psihoterapie. Gestionarea stresului.

Evaluări psihologice copii și adulți Avize psihologice pentru angajare, voluntariat, admitere, permis de port-armă, pirotehncieni.

🧠 𝐀𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐮𝐥𝐬𝐢𝐯𝐚̆: 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐮𝐧 𝐫𝐞𝐟𝐮𝐠𝐢𝐮 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥Mulți oameni se confruntă, din când în când, cu ...
27/10/2025

🧠 𝐀𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐮𝐥𝐬𝐢𝐯𝐚̆: 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐮𝐧 𝐫𝐞𝐟𝐮𝐠𝐢𝐮 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥
Mulți oameni se confruntă, din când în când, cu episoade în care mănâncă fără să le fie cu adevărat foame. Însă atunci când aceste episoade devin frecvente și sunt însoțite de pierderea controlului, vinovăție sau rușine, vorbim despre alimentație compulsivă (sau binge eating).
👉 Cum o recunoaștem:
• mâncat rapid, până la disconfort;
• consum alimentar sporit, chiar și în absența foamei;
• tendința de a mânca pe ascuns;
• senzația de pierdere a controlului și vinovăție după episod.
🍽️ De ce apare:
Alimentația compulsivă nu ține doar de voință. Este adesea o formă de reglare emoțională – un mod prin care corpul și mintea încearcă să gestioneze stresul, anxietatea, tristețea sau plictiseala.
💬 Ce ajută:
• recunoașterea momentelor și emoțiilor care declanșează comportamentul;
• învățarea unor modalități alternative de reglare emoțională (respirație, mindfulness, mișcare ușoară, discuții de sprijin);
• consultarea unui psiholog specializat în tulburări de alimentație sau terapie cognitiv-comportamentală (CBT).
✨ Mâncarea nu este dușmanul nostru, ci un mesaj al corpului că are nevoie de altceva.
Înțelegerea acestui mesaj este primul pas către schimbare. Cu ajutorul unui dietetician și a unui psihoterapeut, 𝑫𝒆𝒎𝒊 𝑳𝒐𝒗𝒂𝒕𝒐 (𝒇𝒐𝒕𝒐) 𝒅𝒆𝒔𝒄𝒓𝒊𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒄𝒆𝒔𝒖𝒍 𝒗𝒊𝒏𝒅𝒆𝒄𝒂̆𝒓𝒊𝒊 𝒄𝒂 „𝒍𝒖𝒑𝒕𝒂̆, 𝒔𝒖𝒄𝒄𝒆𝒔, 𝒔𝒑𝒆𝒓𝒂𝒏𝒕̦𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒅𝒖𝒓𝒆𝒓𝒆”

🌀 Bulimia nervoasă – mai mult decât o „problemă cu mâncarea”Bulimia nu este despre poftă, voință sau dietă.Este o luptă ...
20/10/2025

🌀 Bulimia nervoasă – mai mult decât o „problemă cu mâncarea”
Bulimia nu este despre poftă, voință sau dietă.
Este o luptă interioară între control și pierderea lui, între rușine și dorința de a fi „în regulă”.
Persoanele care se confruntă cu bulimie trăiesc un ciclu dureros de mâncat compulsiv, urmat de vinovăție și comportamente de compensare (vărsături, exerciții excesive, post).
În spatele acestor comportamente se află adesea emoții intense: anxietate, perfecționism, nevoia de a face față stresului sau durerii.
💬 Semne posibile:
• variații frecvente de greutate
• preocupare constantă legată de mâncare sau aspectul corporal
• perioade de izolare după mese
• senzația de pierdere a controlului
🧠 Vestea bună: bulimia se poate trata.
𝑪𝒖 𝒔𝒑𝒓𝒊𝒋𝒊𝒏 𝒑𝒔𝒊𝒉𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕 𝒔̦𝒊 𝒐 𝒂𝒃𝒐𝒓𝒅𝒂𝒓𝒆 𝒃𝒂𝒛𝒂𝒕𝒂̆ 𝒑𝒆 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒂𝒔𝒊𝒖𝒏𝒆, 𝒓𝒆𝒄𝒖𝒑𝒆𝒓𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒑𝒐𝒔𝒊𝒃𝒊𝒍𝒂̆. 𝑳𝒂𝒅𝒚 𝑮𝒂𝒈𝒂 (𝒊̂𝒏 𝒊𝒎𝒂𝒈𝒊𝒏𝒆) 𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒔̦𝒕𝒊𝒆𝒏𝒕𝒊𝒛𝒂𝒕 𝒑𝒓𝒐𝒃𝒍𝒆𝒎𝒂 𝒃𝒖𝒍𝒊𝒎𝒊𝒆𝒊 𝒂𝒕𝒖𝒏𝒄𝒊 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒂𝒄𝒊𝒅𝒖𝒍 𝒈𝒂𝒔𝒕𝒓𝒊𝒄 𝒓𝒆𝒇𝒖𝒍𝒂𝒕 𝒊-𝒂 𝒂𝒇𝒆𝒄𝒕𝒂𝒕 𝒇𝒖𝒏𝒄𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒐𝒓𝒛𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒗𝒐𝒄𝒂𝒍𝒆 𝒔̦𝒊 𝒊-𝒂 𝒑𝒆𝒓𝒊𝒄𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕 𝒄𝒂𝒓𝒊𝒆𝒓𝒂.

🌿 𝐂𝐮𝐦 𝐧𝐞 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚̆𝐦 𝐥𝐚 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐧𝐨𝐢 🌿Știați că există mai multe stiluri alimentare care ne influențeaz...
23/09/2025

🌿 𝐂𝐮𝐦 𝐧𝐞 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚̆𝐦 𝐥𝐚 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐧𝐨𝐢 🌿

Știați că există mai multe stiluri alimentare care ne influențează zilnic deciziile și comportamentele legate de hrană?
🔹 Planificat – mănânc conștient, îmi fac reguli și le urmez
🔹 Hedonist – caut plăcerea gustului și experiența senzorială
🔹 Emoțional – folosesc mâncarea pentru a gestiona emoții neplăcute
🔹 Impulsiv – aleg rapid, fără să mă gândesc prea mult
🔹 Pofticios – nu rezist tentațiilor vizuale sau sociale
🔹 Mindful (conștient) – sunt atent(ă) la ce, cm și cât mănânc

🍴 Pe lângă aceste tipare, psihologia modernă descrie și tulburările de alimentație recunoscute clinic (DSM-5 / ICD-11), cm ar fi:

𝐴𝑛𝑜𝑟𝑒𝑥𝑖𝑎 𝑛𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑠𝑎̆ (𝐴𝑁) – control rigid asupra alimentației
Bulimia nervoasă (BN) – cicluri compulsive de mâncat și compensare
𝐵𝑢𝑙𝑖𝑚𝑖𝑎 𝑛𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑠𝑎̆ (𝐵𝑁) – pierderea controlului asupra alimentației
𝐴𝑅𝐹𝐼𝐷 – evitarea alimentelor din motive senzoriale sau restricții rigide
𝑂𝑟𝑡ℎ𝑜𝑟𝑒𝑥𝑖𝑎 𝑛𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑠𝑎̆ (𝑂𝑁) – obsesia pentru mâncarea „curată”
𝑁𝐸𝑆 – episoade de mâncat excesiv pe timpul nopții

💡 Veste bună!
𝑷𝒓𝒊𝒎𝒊𝒊 5 𝒄𝒊𝒕𝒊𝒕𝒐𝒓𝒊 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒏𝒆 𝒔𝒄𝒓𝒊𝒖 𝒊̂𝒏 𝒑𝒓𝒊𝒗𝒂𝒕 𝒗𝒐𝒓 𝒃𝒆𝒏𝒆𝒇𝒊𝒄𝒊𝒂 𝒈𝒓𝒂𝒕𝒖𝒊𝒕 𝒅𝒆 𝒂𝒅𝒎𝒊𝒏𝒊𝒔𝒕𝒓𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒔̦𝒊 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒑𝒓𝒆𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝑪𝒉𝒆𝒔𝒕𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑭𝑬𝑬𝑫 (𝑭𝒖𝒏𝒄𝒕𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍 𝑬𝒂𝒕𝒊𝒏𝒈 𝒂𝒏𝒅 𝑬𝒂𝒕𝒊𝒏𝒈 𝑫𝒊𝒔𝒐𝒓𝒅𝒆𝒓𝒔) – un instrument psihologic validat, care ajută la înțelegerea relației personale cu alimentația.

👉 Dacă simțiți că uneori mâncarea devine mai mult decât „hrană”, un prim pas este să înțelegeți tiparul care vi se potrivește.

📩 Scrieți-ne în privat pentru detalii!

🌀 Știați că…?Până la 1 din 7 persoane perfect sănătoase trăiește de-a lungul vieții cel puțin un atac de panică.De cele ...
01/09/2025

🌀 Știați că…?
Până la 1 din 7 persoane perfect sănătoase trăiește de-a lungul vieții cel puțin un atac de panică.
De cele mai multe ori, este un episod unic, legat de stres intens, și nu înseamnă automat o tulburare psihică.
Diferența apare atunci când atacurile se repetă și încep să fie însoțite de frica permanentă că vor reveni – atunci putem vorbi despre o tulburare de panică, care are nevoie de atenție și sprijin specializat.
Aflați de mai jos cm se simte un atac de panică📝

⛈ 𝐀𝐭𝐚𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚̆ – 𝐟𝐮𝐫𝐭𝐮𝐧𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐝𝐚̆𝐫𝐚̂𝐦𝐚̆ 𝐜𝐚𝐬𝐚💀 Întrebare clasică: „𝑺𝒆 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒎𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓-𝒖𝒏 𝒂𝒕𝒂𝒄 𝒅𝒆 𝒑𝒂𝒏𝒊𝒄𝒂̆?”❌Răspu...
25/08/2025

⛈ 𝐀𝐭𝐚𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚̆ – 𝐟𝐮𝐫𝐭𝐮𝐧𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐝𝐚̆𝐫𝐚̂𝐦𝐚̆ 𝐜𝐚𝐬𝐚
💀 Întrebare clasică: „𝑺𝒆 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒎𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓-𝒖𝒏 𝒂𝒕𝒂𝒄 𝒅𝒆 𝒑𝒂𝒏𝒊𝒄𝒂̆?”
❌Răspuns scurt: 𝑵𝑼.
Atacul de panică seamănă cu o alarmă de incendiu 🔥care se declanșează fără să fie foc. 💓Inima bate mai repede, 🫁respirația devine scurtă, 🧠creierul îți șoptește „gata, îți crapă inima” 💣.
Dar realitatea? Inima este un mușchi extrem de puternic💪, construit să reziste la mult mai mult decât un val de adrenalină🪨. Un atac de panică nu provoacă infarct și nu „rupe” inima, chiar dacă senzațiile seamănă🦺.
⚠Singura excepție: dacă există deja o boală cardiacă gravă❤️‍🩹, stresul intens poate fi un factor de risc. Dar pentru cineva sănătos, atacul de panică e doar o alarmă falsă🔕 — neplăcută, dar inofensivă.
🪷Concluzia: atacul de panică e furtuna care zguduie casa, dar nu o dărâmă. Și cu sprijinul potrivit🔩, putem învăța chiar să ne liniștim înainte să treacă furtuna🧠 + 🤝.

🤖 𝐎𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐀𝐈-𝐮𝐥: 𝐨 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐚𝐠𝐨𝐬𝐭𝐞… 𝐧𝐞𝐢̂𝐦𝐩𝐚̆𝐫𝐭𝐚̆𝐬̦𝐢𝐭𝐚̆Avem un obicei simpatic (și ușor comic): să atribuim inten...
22/08/2025

🤖 𝐎𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐀𝐈-𝐮𝐥: 𝐨 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐚𝐠𝐨𝐬𝐭𝐞… 𝐧𝐞𝐢̂𝐦𝐩𝐚̆𝐫𝐭𝐚̆𝐬̦𝐢𝐭𝐚̆
Avem un obicei simpatic (și ușor comic): să atribuim intenții unor obiecte și tehnologii.
🎰”𝐴𝑝𝑎𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑗𝑜𝑐 𝑚-𝑎 𝑝𝑎̆𝑐𝑎̆𝑙𝑖𝑡 𝑠̦𝑖 𝑛𝑢 𝑚𝑖-𝑎 𝑑𝑎𝑡 𝑏𝑎𝑛𝑖𝑖.”
🛻„𝑀𝑎𝑠̦𝑖𝑛𝑎 𝑛𝑢 𝑎 𝑣𝑟𝑢𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑜𝑟𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑑𝑖𝑚𝑖𝑛𝑒𝑎𝑡̦𝑎̆.”
📱„𝑇𝑒𝑙𝑒𝑓𝑜𝑛𝑢𝑙 𝑠𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑠𝑒 𝑏𝑙𝑜𝑐ℎ𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑓𝑖𝑥 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑎𝑚 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖𝑒.”
Iar acum… 🧠„𝐼𝑛𝑡𝑒𝑙𝑖𝑔𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝐴𝑟𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑚𝑖-𝑎 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠 𝑝𝑒 𝑢𝑛 𝑡𝑜𝑛 𝑝𝑙𝑖𝑐𝑡𝑖𝑠𝑖𝑡.”
De fapt, tehnologia nu are suflet, voință sau planuri secrete (nici măcar când o bănuim că „𝑠𝑝𝑖𝑜𝑛𝑒𝑎𝑧𝑎̆”). Important nu este ce face ea, ci cm reacționăm noi la ceea ce face.
Antropomorfizarea e o scurtătură cognitivă – ne ajută să dăm sens lumii. Dar dacă nu rămânem conștienți, riscăm să negociem cu un motor de căutare sau să certăm un aspirator robot.

👉 În concluzie, data viitoare când AI-ul „pare” să vă contrazică, amintiți-vă: nu e un coleg încăpățânat, ci doar un algoritm. Și, nu are o simpatie față de noi când ne spune ce vrem să auzim (citim).
Adevărata întrebare este: 𝑛𝑜𝑖 𝑐𝑒 𝑓𝑎𝑐𝑒𝑚 𝑐𝑢 𝑒𝑚𝑜𝑡̦𝑖𝑎 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑒-𝑜 𝑡𝑟𝑒𝑧𝑒𝑠̦𝑡𝑒?

🕵️‍♂️ 𝐒̦𝐭𝐢𝐚𝐭̦𝐢 𝐜𝐚̆ 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐜𝐥𝐢𝐩𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝟕 𝐨𝐫𝐢 𝐢̂𝐧 𝟑 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐞, 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐜𝐚̆… 𝐢-𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐨 𝐠𝐞𝐚𝐧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐨𝐜𝐡𝐢?De câte o...
20/08/2025

🕵️‍♂️ 𝐒̦𝐭𝐢𝐚𝐭̦𝐢 𝐜𝐚̆ 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐜𝐥𝐢𝐩𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝟕 𝐨𝐫𝐢 𝐢̂𝐧 𝟑 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐞, 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐜𝐚̆… 𝐢-𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐨 𝐠𝐞𝐚𝐧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐨𝐜𝐡𝐢?

De câte ori nu ați văzut analize de tipul: „politicianul X și-a încrucișat brațele, deci sigur ascunde ceva”?
Serios acum, dacă ar fi așa simplu, am avea toți diplome de detectivi după o oră de Netflix.

✨ De ce ne atrag aceste analize?
Pentru că sună a super-putere. Cine n-ar vrea să „citească oamenii” doar uitând-se la cm dau din sprâncene?

🚫 Miturile clasice:

Brațele încrucișate = minciună (sau, poate, 𝑓𝑟𝑖𝑔).

Nu se uită în ochii tăi = ascunde ceva (sau e doar 𝑡𝑖𝑚𝑖𝑑 / 𝑜𝑏𝑜𝑠𝑖𝑡 / 𝑣𝑒𝑑𝑒 𝑜 𝑚𝑢𝑠𝑐𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑎𝑛𝑡𝑎̆).

Micro-expresiile trădează adevărul absolut (indiciu: nu, nu suntem personaje din „Lie to Me”).

⚖️ Limitele?
Comunicarea non-verbală chiar contează, dar nu e un detector de minciuni portabil. E mai mult ca o coloană sonoră într-un film: adaugă atmosferă, dar nu îți spune singură toată povestea.

👉 Așa că, data viitoare când vedeți o „super-analiză” despre cm cineva își ținea mâinile pe masă, folosiți și un strop de scepticism.

📚 Limbajul non-verbal e important, dar se interpretează corect doar în context și împreună cu ce spune omul, nu separat. Nu e despre „ghicit minciuni”, ci despre a înțelege mai bine emoțiile și relațiile.

Address

1 Decembrie 1918 Nr. 14
Câmpia Turzi
405100

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psiholog - psihoterapeut Marcel Nitan posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category