Neurovia - Neuroscience & Trauma Clinic

05/02/2026

🧠 Creierul cooperării. De ce oamenii pot construi reguli, relații și comunități și de ce uneori nu reușesc.
De-a lungul evoluției umane, cortexul prefrontal (zona din fața creierului) s-a dezvoltat spectaculos. Odată cu el, a crescut și capacitatea noastră de cooperare: de a respecta reguli morale, de a lucra pentru scopuri comune și de a ne autoregla comportamentul chiar și atunci când nu există pedepse sau recompense imediate.

Spre deosebire de alte primate, oamenii pot:
✔️ reprezenta scopuri comune
✔️ respecta norme sociale complexe
✔️ reflecta asupra propriului comportament
✔️ menține cooperarea în grupuri mari și diverse

🔬 Cercetările recente arată că trei rețele prefrontale sunt esențiale pentru acest tip de funcționare:
🔹 Rețeaua prefrontală medială
Este implicată în evaluarea rezultatelor pentru sine și pentru ceilalți. Ne ajută să simțim empatie și să ținem cont de impactul acțiunilor noastre.
🔹 Rețeaua prefrontală laterală
Ghidează urmărirea scopurilor cooperative, ținând cont de regulile și normele locale. Este cheia controlului impulsurilor și a adaptării comportamentului la context.
🔹 Rețeaua prefrontală anterioară (specific umană)
Ne permite să reflectăm asupra propriei conduite, să ne asumăm angajamente sociale, să respectăm „contracte” relaționale și să navigăm între reguli diferite, în contexte sociale diferite.

🧩 Ce se întâmplă când aceste rețele nu funcționează optim?
Apar dificultăți de: – autoreglare emoțională
– cooperare
– respectare a limitelor
– empatie funcțională
– adaptare socială
Acest lucru este frecvent întâlnit în traumă, ADHD, TSA, anxietate cronică sau stres prelungit.

🔁 Cum poate ajuta neurofeedbackul (NFB)?
Neurofeedbackul lucrează direct cu autoreglarea acestor rețele prefrontale, ajutând creierul să:
✔️ își stabilizeze activitatea
✔️ îmbunătățească controlul impulsurilor
✔️ crească flexibilitatea cognitivă
✔️ susțină cooperarea și funcționarea socială
✔️ reducă reactivitatea emoțională excesivă

Nu „învață” reguli sau comportamente din exterior, ci ajută creierul să-și recâștige capacitatea internă de reglaj, pe baza căreia relațiile și cooperarea devin posibile.

🧠➡️🤝 Cooperarea nu este doar o valoare morală. Este o funcție neurologică.

📚 Sursă: Zoh et al., The prefrontal cortex and (uniquely) human cooperation, Neuropsychopharmacology, 2022

29/01/2026

🧠💙 De ce nu recomandăm brain mapping-ul (QEEG) ca evaluare de rutină la copii

Mulți părinți ne întreabă dacă „o hartă a creierului” nu ar oferi răspunsuri mai clare despre ce se întâmplă cu copilul lor. Întrebarea este firească. Dorința de a înțelege și de a ajuta este una profund umană.

Creierul copilului însă este într-un proces continuu de creștere și maturizare. Activitatea cerebrală se schimbă natural odată cu vârsta, iar ceea ce la un adult ar putea părea o dificultate, la copil poate fi doar o etapă normală de dezvoltare.

Deși există instrumente de tip brain mapping pentru copii, ele trebuie interpretate cu multă prudență. Creierul nu funcționează izolat, ci în strânsă legătură cu emoțiile, relațiile și mediul în care copilul trăiește. Stresul, anxietatea sau experiențele dificile pot influența temporar activitatea cerebrală, fără să însemne că „este ceva în neregulă” cu copilul.

Este important să știm că brain mapping-ul nu pune un diagnostic. Nu există o „hartă” unică pentru ADHD, Autusm, anxietate sau traumă. Uneori, etichetele puse prea devreme pot aduce mai multă teamă decât claritate.

În plus, procedura presupune ca cel mic să poată sta relativ nemișcat și să urmeze instrucțiuni, lucru care nu este ușor pentru mulți copii sensibili, activi sau anxioși. În aceste cazuri, informațiile obținute pot fi mai puțin relevante decât pare la prima vedere.

De aceea, atunci când lucrăm cu copii, alegem să îi privim în ansamblu: cm se simt, cm relaționează, cm se dezvoltă și ce nevoi au.

Evaluarea clinică, observația atentă și relația cu copilul sunt esențiale. Brain mapping-ul poate fi folosit doar în situații bine justificate, ca instrument complementar, nu ca etichetă.

🌱 Pentru noi, fiecare copil este mai mult decât o hartă cerebrală. Este o ființă în dezvoltare, cu un ritm propriu, care are nevoie de înțelegere, siguranță și sprijin potrivit vârstei sale.

03/09/2025

Mulțumim tuturor celor care ați participat la GIVEAWAY. In urma tragerii la sorti cu random.org câștigătoarea este Elena Lesinschi. Rugăm câștigătoarea să ne trimită un mesaj.

Vă așteptăm pe viitor și cu alte concursuri.

14/08/2025

🎁 Giveaway Brainmap 🎁

Vrei să afli cm funcționează creierul tău și ce tipare ale undelor cerebrale îți influențează starea de bine? 🧠✨
Îți oferim șansa de a câștiga o evaluare QEEG completă, nedureroasă și relaxantă in valoare de 1000 lei, prin care vei descoperi primul pas spre echilibru și claritate mentală.

✅ Cum participi:
1️⃣ Dă like acestei postări 👍
2️⃣ Distribuie pe profilul tău 📲
3️⃣ Etichetează în comentarii un prieten care ar vrea să afle mai multe despre cm funcționează creierul 👫

📅 Câștigătorul va fi anunțat pe 24 August și va fi ales prin tragere la sorți. Trebuie realizați toți cei 3 pași pentru validare!

📌 Clinica i-Neurofeedback – pentru o minte mai clară și o viață mai echilibrată.

29/07/2025

🧠 „Creierul meu era adormit.”
Asta a simțit artista country Trisha Yearwood după ce a trecut prin COVID. Deși boala a fost ușoară, efectele au persistat: confuzie, uitare, ceață mentală. La un moment dat, nu mai putea recunoaște un obiect atât de simplu precum un sucitor.
Mulți i-au spus că e menopauză. Dar ea știa că „ceva nu e în regulă”...

Apoi, întâmplător, a aflat de o metodă blândă, dar profundă, care i-a schimbat complet viața: o formă de neurofeedback cu energie redusă – aceeași pe care o folosim și noi, aici, la i-Neurofeedback.

🌿 Ce face această metodă și de ce funcționează?
Creierul nostru funcționează uneori ca o piesă blocată într-un mecanism.
Stresul cronic, traumele, boala, COVID-ul, burnout-ul — toate pot lăsa urme profunde în funcționarea cerebrală.
Această formă de neurofeedback stimulează blând activitatea electrică a creierului, fără efort conștient, fără intervenții invazive. Este ca și cm creierul primește o „oglindă” în care se poate recalibra singur.

💡 Ce au observat clienții noștri:

✅ somn profund și odihnitor,
✅ gândire mai clară, fără „ceață”,
✅ reducerea iritabilității și a anxietății,
✅ motivație și concentrare crescute,
✅ îmbunătățirea mirosului sau gustului după long COVID,
✅ o stare generală de prezență și echilibru interior.

🎧 „Simt că am din nou creierul de la 30 de ani.” — spunea Trisha Yearwood, după doar câteva ședințe.
La fel ne spun mulți dintre clienții noștri, atunci când încep să se reconecteze cu sinele lor autentic, fără să trebuiască să „vorbească despre probleme”, fără analiză, doar prin reglare profundă a sistemului nervos.

📍 Te așteptăm cu blândețe.
Dacă simți că nu mai ești tu de ceva timp, dacă vrei să-ți recapeți echilibrul, energia, claritatea… scrie-ne.
Împreună putem pune în mișcare un proces tăcut, dar profund.

25/07/2025

🧠 Vindecarea nu înseamnă să „uiți trauma”, ci să înveți să trăiești cu tine în mod diferit.

Un studiu publicat în Scientific Reports (martie 2025) vine cu o concluzie surprinzătoare și încurajatoare pentru cei care au trecut prin experiențe traumatice:

„Compasiunea de sine poate deveni un adevărat catalizator al vindecării.”

Cercetătorii au analizat 413 persoane, cu vârste între 18 și 81 de ani, care au trecut prin traume psihologice. Rezultatele? Cei care manifestau mai multă blândețe față de sine, în loc de autocritică și rușine, prezentau o capacitate crescută de a crește post-traumatic – adică de a găsi sens, forță interioară și transformare după durere.

🔍 Ce înseamnă asta concret?

➡️ Nu toți cei care trec prin traumă dezvoltă tulburări de stres post-traumatic (PTSD), dar și când o fac, nivelul de compasiune de sine influențează profund direcția procesului de vindecare.

➡️ Chiar și în prezența simptomelor intense – anxietate, flashback-uri, insomnie, iritabilitate – cei care reușeau să fie blânzi cu ei înșiși, să nu se judece pentru reacțiile lor și să se trateze cu răbdare, prezentau mai multă reziliență emoțională.

📌 Studiul subliniază un mesaj simplu, dar adesea uitat în cultura noastră axată pe perfecțiune:

"Să te tratezi cu bunătate în suferință este un act terapeutic în sine."

💬 La i-Neurofeedback, lucrăm nu doar cu simptomele, ci și cu modul în care te raportezi la tine în mijlocul durerii tale. Fie că este vorba de psihoterapie, neurofeedback sau terapie de traumă, cultivarea compasiunii față de sine este una dintre cele mai solide fundații ale unei recuperări durabile.

📖 Dacă ai trăit o traumă, nu trebuie să lupți singur. Învață să te privești cu ochi mai blânzi. Poate fi începutul unei schimbări profunde.

22/07/2025

🧠 22 iulie – Ziua Mondială a Creierului

Tema globală: „Brain Health for All Ages”

📍 La i-Neurofeedback, nu ne oprim doar la simptome. Ne uităm la rădăcinile durerii psihice, la harta invizibilă a traumelor, la felul în care creierul învață să supraviețuiască – și cm poate fi sprijinit să vindece.

✨ Creierul este cel mai adaptabil organ al corpului uman. În fiecare secundă, el se schimbă. Fie că ești copil, adult sau vârstnic, neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a se reorganiza – este cheia vindecării și rezilienței.

La i-Neurofeedback, susținem sănătatea creierului prin:

🔹 Neurofeedback bazat pe autoreglare
🔹 Intervenții pentru traumă complexă
🔹 Tehnici moderne de recalibrare a sistemului nervos
🔹 Îngrijire centrată pe om, nu pe diagnostic

📣 Astăzi, de Ziua Creierului, te încurajăm să faci un pas spre tine:

🔍 Poate simți că ceva nu funcționează cm ar trebui – somnul, atenția, starea de bine.
🧩 Poate e vorba de oboseală cronică, anxietate, migrene sau dezechilibru emoțional.
💬 Poate ai nevoie de cineva care să nu te repare, ci să te însoțească în reconstrucție.

💙 Creierul tău merită grijă, blândețe și susținere. Nu doar azi – ci în fiecare zi!

15/07/2025

🧠 Neurofeedbackul nu este placebo. Este neuroplasticitate în acțiune.

Unul dintre cei mai inspiraționali clienți ai noștri are 82 de ani și a fost diagnosticat cu boala Parkinson. A venit la primele ședințe sprijinindu-se greu într-un cadru metalic, afectat profund de rigiditate și dezechilibru postural.

🎯 După 10 ședințe de neurofeedback, a renunțat la cadru și a început să meargă cu bastonul (primul cadru din video)
🎯 După încă 10 ședințe, mergea singur, fără sprijin, cu o mobilitate vizibil îmbunătățită.
📆 La follow-up-ul de 3 și apoi 6 luni, rezultatele s-au menținut.

Aceasta NU este o coincidență, nici efectul așteptărilor pozitive. Este rezultatul unui proces real de reglare a rețelelor neuronale, de optimizare a funcționării cerebrale. Neurofeedbackul stimulează creierul să-și regăsească propriul echilibru — prin neuroplasticitate, adică prin capacitatea sa de a se adapta și reorganiza.

🔍 Cum poate ajuta neurofeedbackul în Parkinson?
Boala Parkinson afectează în principal rețelele motorii și sistemele dopaminergice ale creierului. Neurofeedbackul acționează indirect, ajutând creierul să regleze dezechilibrele funcționale din cortexul motor, sistemul nervos autonom și rețelele implicate în coordonare și echilibru.
Prin sesiuni repetate, creierul învață (prin feedback în timp real) să reducă activarea excesivă sau instabilitatea din anumite zone — ceea ce duce la:
✔️ îmbunătățirea mobilității,
✔️ reducerea tremorului și rigidității,
✔️ creșterea clarității mentale și a stării de bine.

👨‍⚕️ Acest client a insistat să lase o mărturie. A simțit pe propria piele ce înseamnă să-ți recapeți mobilitatea, autonomia și încrederea — la o vârstă la care mulți renunță.

📌 Dacă neurofeedbackul ar fi placebo, nu am vedea astfel de schimbări stabile în afara contextului terapeutic. Creierul lucrează. Iar când are sprijinul potrivit, progresele pot fi remarcabile — indiferent de vârstă.

10/07/2025

🧠 Neurofeedback între două lumi: Studii avansate la nivel internațional, rezerve și provocări în România

Neurofeedback-ul EEG, o metodă de autoreglare a activității cerebrale bazată pe principiile neuroplasticității, câștigă tot mai mult teren în cercetarea internațională și în practica clinică. Utilizat pentru o gamă largă de dificultăți — de la ADHD și anxietate la traume și optimizare cognitivă — această metodă este integrată în proiecte științifice ale unora dintre cele mai prestigioase universități din lume.

În același timp, în România, neurofeedback-ul este întâmpinat cu prudență sau chiar scepticism din partea unei părți a comunității academice. Această diferență nu reflectă doar o divergență de opinii științifice, ci și diferențe în infrastructură, tradiție academică și acces la resurse internaționale.

🌍 Neurofeedback-ul în universitățile de top

Mai multe instituții de cercetare de rang înalt din lume, conform Quacquarelli Symonds (o companie britanică specializată în analiză educațională globală, cunoscută pentru realizarea unuia dintre cele mai prestigioase clasamente universitare din lume) desfășoară studii riguroase asupra eficienței neurofeedbackului, atât în formă EEG, cât și în combinație cu imagistică funcțională (fMRI):

Harvard University (locul 4 în QS 2025) – utilizează neurofeedback în cercetări asupra depresiei și tulburării de stres posttraumatic (PTSD), în cadrul Massachusetts General Hospital.

Yale University (locul 16) – Dr. Michelle Hampson coordonează studii clinice în OCD și anxietate, folosind neurofeedback ghidat de fMRI.

University College London – UCL (locul 9) – implicat în studii despre ADHD și autoreglare emoțională.

University of Zurich (locul 91) – are un laborator dedicat cercetărilor cu neurofeedback EEG, în special în acufene și tulburări de atenție.

King’s College London (locul 40) – derulează cercetări avansate cu neurofeedback și imagistică asupra ADHD-ului la copii și adolescenți.

În toate aceste instituții, neurofeedback-ul este abordat ca o metodă complementară, cu potențial clinic, aflată încă în rafinare științifică, dar cu o bază solidă de studii controlate.

🇷🇴 Situația în România: între prudență și lipsă de resurse

În România, universitățile de profil, care ocupă locurile 761–770 QS, nu includ încă neurofeedback-ul în mod semnificativ în curricula academică sau în cercetările centrale. În ciuda unor inițiative punctuale, domeniul rămâne puțin reprezentat în mediul universitar românesc.

Această reținere poate avea mai multe cauze:

1. Formare și infrastructură limitată

În multe universități nu există dotări tehnice sau cursuri dedicate neuroștiinței aplicate și biofeedback-ului. Formarea în aceste metode necesită investiții în echipamente, training internațional și colaborări interdisciplinare.

2. Model educațional orientat pe teorie

Psihologia în România este încă puternic centrată pe modele teoretice (cognitiv-comportamental, psihodinamic), în timp ce abordările neurofiziologice sunt mai puțin explorate sau promovate.

3. Cultură a precauției academice

Scepticismul față de metode emergente este natural într-un mediu academic riguros. Totuși, uneori, acest scepticism poate deveni o barieră în calea explorării unor direcții care în alte părți ale lumii sunt tratate cu deschidere și curiozitate științifică.

🤝 Oportunitatea colaborării și a deschiderii

Diferențele de abordare nu trebuie privite ca o confruntare, ci ca o invitație la dialog științific și parteneriat internațional. Clinicienii români care aplică neurofeedback pot colabora cu cercetători din universități din afara țării pentru a realiza studii de calitate, cu metodologii riguroase și publicare internațională.

În același timp, cadrele universitare pot privi neurofeedback-ul nu ca o amenințare la adresa paradigmelor clasice, ci ca pe o posibilă extindere a lor – în special în tratarea tulburărilor de autoreglare, acolo unde intervențiile tradiționale au rezultate limitate.

🔚 Concluzie

Neurofeedback-ul este o metodă validată științific în multiple contexte internaționale și se bucură de atenția unor universități de elită. În România, suntem abia la început de drum. Dar cu deschidere, colaborare și o atitudine de curiozitate științifică, putem transforma această prudență într-un impuls pentru inovație și progres real în sănătatea mintală.

09/07/2025

Căutăm specialiști pasionați și dedicați care vor să lucreze într-un mediu profesionist, cald și orientat spre vindecare profundă. Dacă îți dorești să faci parte dintr-o echipă care valorizează autenticitatea, colaborarea și intervențiile bazate pe neuroștiință și traumă, te așteptăm alături de noi!

🔍 Suntem în căutare de colaboratori în următoarele specializări:

• Psihoterapeuți pentru adulti, copii și adolescenți
• Logopezi
• Psihiatri – copii & adolescenți
• Psihiatri – adulți

🧠 La i-Neurofeedback integrăm neurofeedbackul, terapia traumei și abordările moderne validate științific. Credem într-un model integrativ, blând și eficient de lucru cu copiii, adolescenții și adulții.

📍Cabinetele noastre sunt situate în Cluj-Napoca, într-un spațiu amenajat cu grijă pentru confortul clienților și al specialiștilor.

📩 Dacă rezonezi cu viziunea noastră, trimite-ne un mesaj privat sau scrie-ne la contact@i-neurofeedback.ro pentru mai multe detalii.

Hai să construim împreună un spațiu de creștere și conectare autentică! 💫

07/07/2025

🧠 Neurofeedback EEG – Între scepticism și știință: Ce știm astăzi?

În ultimul deceniu, neurofeedback-ul EEG – cunoscut și ca antrenament cerebral – a devenit o opțiune tot mai des luată în calcul în intervenția non-invazivă pentru dificultăți precum ADHD, anxietate, PTSD, autism sau tulburări de somn. Cu toate acestea, discuțiile din spațiul public și chiar unele opinii din mediul academic oscilează între entuziasm și scepticism. În acest articol, ne propunem să conturăm o imagine cât mai clară, obiectivă și informată despre această metodă.

🔍 Ce este neurofeedback-ul?

Neurofeedback-ul este o formă de biofeedback care utilizează electroencefalografia (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrică a creierului în timp real. Printr-un sistem de feedback auditiv, vizual sau vibrațional, creierul învață să se autoregleze – reducând dezechilibrele care pot sta la baza unor tulburări funcționale și emoționale.

La i-Neurofeedback, folosim în principal neurofeedback cu frecvențe foarte joase, o metodă inovatoare care vizează reglarea rețelelor cerebrale implicate în stres, traumă, atenție, somn și autoreglare emoțională.

📚 Ce spune literatura științifică?

Deși ghidurile clinice internaționale (precum NICE sau APA) nu recomandă (încă) neurofeedback-ul ca tratament de primă linie, există un corpus solid de cercetări care arată efecte pozitive, în special atunci când intervenția este bine implementată și personalizată.

✅ ADHD

Van Doren et al. (2019) – Meta-analiză asupra 18 studii controlate randomizate, concluzionând că neurofeedbackul are efecte moderate și durabile la copii cu ADHD, comparabile în unele cazuri cu tratamentele medicamentoase.

Schneider, Riederle & Seuß (2021) – ILF neurofeedback reduce simptomatologia ADHD în rândul copiilor și adolescenților.

✅ PTSD și traumă complexă

Spreyermann (2022) și Kirk & Dahl (2022) – raportează ameliorări semnificative în simptomele de PTSD și tulburări afective prin ILF neurofeedback.

Gerge (2020) – demonstrează eficiența combinării neurofeedback-ului cu EMDR în tratamentul traumei complexe.

✅ Autism

Rauter et al. (2022) – studiu de caz care arată îmbunătățiri în comunicare, somn și comportament adaptativ la un copil cu TSA.

Saleem & Habib (2023) – neurofeedback-ul contribuie la recuperarea funcțiilor cognitive la copii cu autism, conform unui studiu publicat în Journal of Autism and Developmental Disorders.

✅ Depresie și distimie

Grin-Yatsenko & Kropotov (2020) – evidențiază modificări funcționale în rețeaua cerebrală implicită (DMN) după antrenament ILF la persoane cu depresie.

Tschiesner (2023) – caz documentat de ameliorare a simptomelor în distimie cronică.

✅ Alte aplicații clinice:

Migrenă, insomnie, durere cronică, Parkinson, tulburări de alimentație, tinitus, fibromialgie, tulburări de învățare, tulburări de tic (vezi lista completă: Fleischman, 2022; Arina et al., 2022; Winkeler et al., 2022; Legarda et al., 2022).

🎯 Placebo sau intervenție eficientă?

Este o întrebare legitimă și importantă. Știm că efectul placebo joacă un rol în orice intervenție terapeutică – de la psihoterapie la tratamente farmacologice. Însă în cazul neurofeedbackului, avem:

✔️ Schimbări fiziologice obiective documentate prin EEG și fMRI după sesiuni de ILF neurofeedback (Dobrushina et al., 2020; Grin-Yatsenko et al., 2023).
✔️ Studii controlate și randomizate (ex. Arina et al., 2022; Leong et al., 2018) care exclud efectul placebo ca unic factor.
✔️ Persistența rezultatelor pe termen lung (3–12 luni), necaracteristică pentru intervențiile placebo.

⚠️ Câteva precizări necesare

🔸 Neurofeedback-ul nu este un panaceu universal.
🔸 Nu toate protocoalele sunt la fel – iar diferența dintre EEG tradițional (beta-theta training) și ILF este esențială.
🔸 Eficiența depinde de: formarea practicianului, evaluarea inițială, personalizarea protocoalelor și integrarea într-un plan terapeutic coerent.

🧠 Concluzie: între știință și responsabilitate clinică

Neurofeedback-ul este o intervenție validă, susținută de studii recente și riguroase, cu potențial terapeutic semnificativ în multiple arii clinice. Ca orice intervenție serioasă, cere prudență, profesionalism și onestitate – dar nu poate fi redusă simplist la „placebo” fără a ignora dovezi consistente.

La i-Neurofeedback, oferim neurofeedback doar: ✅ după o evaluare clinică atentă,
✅ în cadrul unui plan terapeutic personalizat,
✅ și cu informarea completă a clientului despre ce poate și ce nu poate face această metodă.

📩 Dacă ai întrebări sau vrei o consultație pentru a afla dacă neurofeedback-ul e potrivit pentru tine sau copilul tău, la un preț corect, te așteptăm cu deschidere și profesionalism.

26/06/2025

🧠 Neurofeedback – mai eficient decât consilierea sau medicația singure? Clienții spun DA! 📊

Potrivit datelor actualizate la 23 iunie 2025 de Neurofeedback Advocacy Project – o organizație non-profit dedicată accesului echitabil la neurofeedback – clienții raportează îmbunătățiri mai mari atunci când folosesc neurofeedback comparativ cu terapia prin consiliere sau medicația luate separat.

🔹 Această concluzie vine din sistemul de urmărire a rezultatelor (Results Tracking System), care colectează feedback direct de la beneficiarii intervențiilor.

💬 Ce înseamnă asta? Neurofeedbackul nu este un tratament de sine stătător, ci o componentă valoroasă a unui program terapeutic complex. Folosit împreună cu alte metode, poate accelera progresul și poate sprijini o vindecare mai profundă.

📈 Clienții observă: ✔️ reducerea anxietății și a simptomelor depresive
✔️ îmbunătățirea concentrării și a somnului
✔️ o stare generală de bine crescută

📍Vezi rezultatele complete aici:

neurofeedbackadvocacyproject.com/results

Dacă te-ai întrebat ce altceva ar putea susține procesul tău de vindecare sau dezvoltare, neurofeedbackul ar putea fi o parte esențială a răspunsului. 🌱

Unique to the Neurofeedback Advocacy Project, we collect and update daily our results using our online, HIPAA-compliant Results Tracking System. Our key outcome measure is reduction in the severity of client-selected, client-rated concerns. We also collect data on the impact of neurofeedback on clie...