24/12/2025
Să vă spun o mică povestioară.
Niciodată nu am știu să răspund la întrebarea “Ce vrei să fii, când o să fii mare??” O perioadă din copilăria mea răspundeam “notar”, pentru că bunicul meu era notar și avea calculator la birou. Iar mai presus de asta, avea Mario pe calculator!(cei născuți în anii ‘90 înțeleg). Aș putea da vina pe sistemul de învățământ care nu ne direcționează în nici un fel spre o carieră, pentru că povestea asta continuă până în clasa a 12a. Dar aici nu este despre a împărți vina. Și pentru cei care nu știu, am făcut altă facultate, înainte de psihologie, pentru că în continuare nu știam “ce vreau să fiu când o să fiu mare”.
Cred că am avut norocul, libertatea și curajul să-mi urmez curiozitățile. Așa a început drumul meu ca psihoterapeut, din curiozitate.
Ieri a fost ultima zi de ședințe de terapie din acest an. Și din nou(poate e un clișeu), simt foarte multă recunoștință. Pentru că am avut curaj, pentru că fac ceea ce îmi place, pentru clienții mei. De mai bine de 6 ani sunt plină de recunoștință, dar și foarte împlinită, pe plan profesional.
Vă mulțumesc, atât celor de aici din online, cât și celor care îmi trec pragul, zilnic! 🙏🏼
Sărbători fericite și An nou plin de împlinire! 🤍✨
