Psihoterapeut - Sergiu Marc

10/06/2022

26/05/2022

"Every time pain shows up, notice it, name it, and then observe what happens, with an attitude of appreciative curiosity. You can imagine the shape and color of your pain, as well as where in your body it is located. And once you have it visualized, breathe into it, open up, and make room."

When you get lost in painful thoughts and feelings, a simple visualisation and breathing exercise can go a long way.

29/04/2022

Urge surfing - tolerate distress in a different way

O tehnica utila pentru a gestiona propriile impulsuri nedorite.
In loc sa cedam comportamentelor care ne fac rau pe termen lung, putem sa incercam sa facem "surf"peste, precum asupra unui val.

Aceasta poate fi utilizata pentru a opri sau reduce consumul de substante, alcool, mancare, reactii emotionale nedorite (rabufnire din cauza furiei, frustrarii) sau alte comportamente care afecteaza calitatea vietii.

Join Eating Recovery Center and Pathlight Mood & Anxiety Centers for a moment of zen.Urge surfing is a skill or a technique that can be used to ride the wave...

05/04/2022

21/02/2022

Even in the midst of inevitable pain and hardship, people can live meaningful lives aligned with their highest values, acceptance and commitment therapy experts say.

04/02/2022

Observer self, self as context, noticing self or flexible perspective taking - all names for the same part within ourselves, a part it's recommended to connect to daily in order to authentically observe our inner experience.

This morning I wrote a letter to my ‘noticing self’.

What’s my ‘noticing self’?

We don’t really talk about the ‘noticing self’ very much in everyday life.

We don’t even have a word for it in English (I’m just choosing to call it the ‘noticing self’).

So, what is the ‘noticing self’?

I’ll show you.

Pause for 30 seconds and listen to what your mind is saying to you.

That’s it.

The thoughts are generated by your mind.

The part of you that notices your thoughts is your noticing self.

The noticing self is an important part of me.

So, I decided to write my noticing self a letter:

Hello Noticing Self

How are you?

I’m noticing that I’m writing to my noticing self - ha!

I’ve never written to you before.

I haven’t always known about you.

But you’ve always been there.

My mind likes to hold my attention.

But you’re always there.

If my thoughts and feelings are like the weather, you’re the sky.

Just as the weather cannot harm the sky, my thoughts and feelings cannot harm you.

You’re always there. You’re a constant. You’re safe.

As I change and grow and age, you’re always there.

As the world changes around me, you’re always there.

Even when I wasn’t aware of you, you were there.

Even when I’m completely consumed by my thoughts and my feelings and my stories, you’re there.

You’re the calm at the centre of me.

Thank you for always being there.

And here’s the thing. It’s easy to connect with you.

You’re not a mysterious, mystical force.

I don’t need to go on a silent meditation retreat or achieve some kind of zen status to connect with you.

It’s easy.

All I need to do is stop for a minute and say:

I’m noticing that I’m feeling...

Or

I’m noticing that I’m telling myself...

Or

I’m noticing that I’m having the thought that...

And breathe.

Breathe.

Breathe.

And it’s important to connect with you.

Because, when I’m connected with you, I choose wisely.

I choose to take steps that move me toward where and who I want to be.

When I notice what I’m thinking and feeling, I can see what I need more clearly.

It’s easier to be kind to myself.

So, this is me saying hello to you for the first time.

I’ll keep on connecting with you to show myself - again and again - that you’re there and that I can always return to you.

Thank you for being there.

Lots of love,

Me

12/01/2022

During moments of heightened shame or self-criticism, people tend to get fused with either a conceptualized self, a conceptualized other, or both. Shame can be evoked by either viewing oneself negatively or by imagining the perspective of another who is viewing oneself negatively. If we are with another person when this happens, we often lose contact with an accurate sense of what that person is experiencing, but instead respond in terms of this verbally created other that is linked to shame (e.g., “You don’t like me”). In the literature around shame, this has been termed internalized shame versus external shame. For people who are highly self-critical and shame prone, this happens frequently.
Below are useful examples from interactions between therapist - client:

Dedicated to bringing kindness and compassion to people struggling with shame and self-criticism. This is a community project. Interested in being a part of it? Join us.

04/12/2021

Mindfulness - constientizarea momentului prezent

Practica mindfulness consta in observarea fara prejudecati a fluxului continuu de stimuli interni si externi pe masura ce apar.

Acordand atentie gandurilor, emotiilor si senzatiilor prezente in corp, pe masura ce acestea se manifesta, adoptand in tot acest timp o atitudine de curiozitate si compasiune ne poate ajuta in gestionarea unei mari varietati de tulburari afective.
Mindfulness sporeste constientizarea propriului corp. Atunci cand un stimul extern declanseaza o reactie emotionala sistemul nostru atentional detecteaza un conflict. Constientizarea accentuata a corpului ajuta la detectarea aspectelor fiziologice ale emotiilor prezente (de exemplu tensiune fizica, palpitatii, respiratie scurta si superficiala). Acest lucru declanseaza procesul de reglare a emotiilor pentru a reactiona la stimul in mod diferit de normal (de exemplu: a observa spre deosebire de a reactiona)

Cu totii putem fi atenti la momentul prezent, cel putin pentru o perioada scurta de timp. Daca nu ati incercat meditatia pana acum, s-ar putea totusi sa observati ca atentia deseori "hoinareste" si nu este foarte usor de tinut sub control.
Ne surprindem des mintea ruminand asupra aspectelor dureroase din trecut sau ingrijorandu-se cu privire la lucruri care s-ar putea intampla in viitor. Uneori, aceasta intamplare este "doar" agasanta. Alteori, datorita contextului (precum cel curent - pandemia) aceasta deprindere a mintii ne poate crea probleme serioase in navigarea printre efectele negative ale carantinei, autoizolarii si a distantarii sociale.

O tehnica utila in practica mindfulness: Respiratie constienta - 3 minute.

Aduceti atentia in momentul prezent prin adoptarea unei posturi drepte (in picioare / pe scaun, spate drept, brate in poala, picioarele in contact cu podeaua), daca e posibil inchideti ochii / fixati privirea intr-un punct fix si incercati sa raspundeti intr-un mod descriptiv la intrebarea: Care este experienta mea din acest moment in materie de ganduri / emotii / senzatii? Faceti o nota mentala a experientei, chiar daca aceasta este nedorita.
Apoi, redirectionati cu blandete intreaga atentie asupra respiratiei, catre fiecare inspiratie si expiratie asa cm urmeaza, una d**a alta.
Extindeti campul de constientizare in jurul respiratiei, astfel incat acest camp sa includa o perceptie a corpului ca intreg, a posturii si a expresiei faciale

26/11/2021

Ce reprezinta terapia ACT?

ACT este o orientare a psihoterapiei care are la baza contextualismul funcțional ca filozofie și RFT (Relational Frame Theory | https://contextualscience.org/what_is_rft) ca teorie.
Ca atare, aceasta nu este compusa dintr-un set specific de tehnici. Protocoalele ACT vizează procesele de limbaj presupuse a fi implicate în psihopatologie și în ameliorarea acesteia.
Din punct de vedere conceptual, la baza terapiei prin acceptare si angajament se afla idea ca suferinta psihologica apare ca urmare a controlului emotional excesiv si a evitarii experientiale continua, aspect care favorizeaza rigiditatea psihologica impiedicandu-ne astfel din a ne comporta in acord cu propriile valori centrale. In loc sa se concentreze asupra schimbarii sau disputarii gandurilor si a emotiilor ACT isi concentreaza atentia asupra acceptarii, actiunii eficiente, difuziei cognitive si a valorilor accentuand importanta mindfulness-ului in tot acest proces.
Gasim incorporate in terapia prin acceptare si angajament tehnici tradiționale de terapie comportamentală, inclusiv terapia cognitivă și analiza comportamentală. ACT, insa, se distinge de abordarile traditionale prin faptul ca accentul nu este asupra gandurilor ci asupra modificarii relatiei cu experientele private ( inclusiv ganduri, emotii, memorii si reactii fiziologice ) pentru a ne elibera de ele atunci cand acestea stau in calea experientierii unei vieti vitale.
Scopul terapiei este asadar de a ajuta oamenii să învețe să depășească tiparele de comportament ineficiente care îi împiedică să obțină o calitate mai bună a vieții.
Pentru a ajuta clientii sa isi atinga obiectivele, in cadrul ACT gasim numeroase abordari, printre care se afla si CBT ( terapia cognitiv-comportamentala/TCC | https://www.apa.org/ptsd-guideline/patients-and-families/cognitive-behavioral) Terapia prin acceptare si angajament se bucura de un suport empiric semnificativ, dovezile emergente sustinand eficacitatea ei in tulburari de anxietate, depresie, tulburare obsesiv-compulsiva ( OCD/TOC), tulburare de stress post-traumatic (PTSD), durere cronica, psihoza tulburari alimentare, renuntarea la fumat si abuz de substante.

Pentru un overview mai detaliat, access below:

https://www.actmindfully.com.au/upimages/Dr_Russ_Harris_-_A_Non-technical_Overview_of_ACT.pdf

https://contextualscience.org/about_act

20/10/2021

O cronologie a primei ședințe de psihoterapie:

Introduceri - Fiind un proces comun, cel mai probabil în prima parte a sedinței de terapie veți face cunoștință unul cu celalalt. Relația dvs. cu terapeutul este ca oricare alta - anume, poate funcționa superb dacă inițial reușiți să vă conectați unul cu celălalt la nivel personal. Nu este necesar sa puneți pe masă cele mai profunde suferințe cu care vă confruntați din primele minute ale ședinței - o discuție amiabila pentru a stabili un mod inițial de comunicare este încurajată.

Stabilirea obiectivelor (sau a nevoilor) - terapeutul dvs. va dori sa cunoască motivele pentru care ați decis să apelați la terapie. Exista posibilitatea să fie nevoie sa răspundeți la întrebări legate de nevoile sau problemele pe care ați dori sa le abordați împreună în cadrul psihoterapiei precum și ce ați făcut în trecut pentru a va gestiona sănătatea mintală. Se va purta o discuție în vederea explorării a ce a funcționat și ce nu a funcționat în trecut.

Întrebări - O parte secundară în înțelegerea problemelor cu care va confruntați.
Terapeutul dumneavoastră vă poate pune unele dintre următoarele întrebări:
- Ați participat la terapie în trecut?
- Care considerați că este problema cu care vă confruntați? Puteți să numiți simptomele prezente?
- Există probleme de sănătate mintală în istoria familiei dumneavoastră?
- Ce sperați să obțineți de la terapie?
- Aveți un istoric de auto-vătămare?
- Aveți antecedente de ideație suicidară?
- De cât timp vă confruntați cu aceasta problema?
- Care au fost metodele prin care ați încercat să rezolvați aceasta problema?
-Ce doriți să realizați în cadrul sesiunilor?

Și mai multe întrebări - Poate fi util să vă planificați să îi puneți întrebări terapeutului dumneavoastră. Înainte de ședință, gândiți-vă la grijile sau preocupările pe care le-ați putea avea în legătură cu tratamentul și apoi încercați să identificați câteva întrebări pe care să i le puneți terapeutului dumneavoastră. De exemplu:
- Sunt confidențiale discuțiile noastre?
- Este necesar vreodată să încălcați confidențialitatea?
- De cât timp sunteți terapeut? Care sunt specializările obținute?
- Aveți vreo experiență cu tipul meu specific de probleme de sănătate mintală?
- Dumneavoastră ați participat vreodată la terapie?
- Ce fel de lucruri ar trebui să planific să fac între sesiunile noastre?

Ce ar trebui să fac după prima mea ședință de terapie?
Întrebați-vă cm ați simțit că a decurs prima ședință și observați cm v-ați simți dacă ați participa la o altă ședință cu acest terapeut.
De reținut: nu există un remediu care să se aplice într-o singură ședință, așa că deși exista șansa să vă simțiți puțin mai bine sau mai ușurat, substanța actuala a problemei nu va dispărea după prima vizită la psihoterapeut.

Adițional, există posibilitatea să aveți niște "teme de casă" din partea terapeutului. Aceasta poate fi orice de la monitorizarea zilnica cu ajutorul unui jurnal pana la a trece printr-o mică lectură / diferite resurse utile in a oferi un context sedinței următoare. Orice muncă dintre sedințele de terapie este in favoarea scopurilor setate in timpul discuțiilor cu terapeutul - așadar recomandarea este să vă găsiți propriul ritm.