Terapeut Cristina Varo, Strada Napoca nr. 5, ap. 20, Cluj-Napoca (2025)

07/11/2025

În ultimii cinci ani, o parte semnificativă din timpul meu a fost dedicată formărilor, certificărilor, modulelor și studiului continuu. 📚

Un dosar întreg de cursuri, notițe, niveluri și examene – dar, dincolo de diplome, e vorba despre ceva mai profund: nevoia de a rămâne în contact cu procesul de învățare, de a nu mă închide în rutina muncii de cabinet.

🌿 Munca de terapeut e, de multe ori, una solitară. Petrecem mult timp în tăcere, în ascultare, în prezența celuilalt.

De aceea, pentru mine, formările nu sunt doar despre cunoștințe noi, ci și despre apartenență – despre a fi parte dintr-un grup de colegi care merg pe același drum, fiecare în felul lui, dar cu același scop: să fim mai buni în ceea ce facem.

În acești ani, am parcurs formări complexe în terapie narativă, psihogenealogie și trauma transgenerațională, psihologie sportivă, dar și formări punctuale în psihosexologie, prevenție în suicid, depresie și doliu.

Fiecare dintre ele a adus o nuanță nouă în felul în care ascult, înțeleg și însoțesc oamenii care vin spre mine. 💬

Îmi place să cred că fiecare curs, fiecare discuție, fiecare validare este o formă de reconectare – cu mine, cu profesia, cu sensul pe care îl servesc prin această muncă.

A învăța continuu nu e un efort, ci o nevoie firească. Creierul meu o cere. Iar sufletul confirmă că merită. ✨

30/10/2025

💗 Am participat vineri și sâmbătă la 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐥𝐞 – 𝐃𝐢𝐧 𝐠𝐫𝐢𝐣𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐢.

Am mers pentru Ivona, care din cursantă, cândva, mi-a devenit o foarte dragă și apropiată prietenă. 🤍 Am rămas până la final pentru că energia de acolo m-a ținut prezentă ✨

🎗️ A fost o conferință despre o temă puternică – cancerul la sân – dar atmosfera a fost plină de lumină, nu de apăsare.
Am ascultat femei care au trecut prin boală, medici cu povești de viață impresionante și multă putere blândă în vorbele lor.

O alianță între femei – născută din vulnerabilitate, curaj și dorința de a trăi conștient 💞

💬 Cancerul e o realitate care ne atinge pe fiecare, direct sau prin cineva drag. E o boală care poate fi tratată dacă este descoperită la timp.

Chiar dacă uneori nu vrem să aflăm, e esențial să ne facem investigațiile 🩺. Prevenția salvează vieți 🌿

Am plecat cu o întrebare care încă răsună în mine: Cât de mult oferim din noi până uităm de noi? 💭

Felicitări Asociației Gabrielle pentru tot ce construiesc – un spațiu de sprijin, conștientizare și reconectare între femei.

Mă gândesc serios la o formă de colaborare pe viitor, pentru că în munca lor este multă viață și vindecare 💫

💖 Ai grijă de tine și de femeile din jurul tău.
Programează-ți investigațiile, vorbește despre asta, sprijină.

Iar dacă ai nevoie de sprijin sau informații, poți apela cu încredere la Asociația Gabrielle – un loc al grijii și al speranței 🌼

🎧 Recomand cu drag și podcastul Ivonei, „Cu capul gol”, un loc unde femeile cu afecțiuni oncologice găsesc informații valoroase de la profesioniști dedicați 💬

23/10/2025

Când venim pe lume, suntem ca o foaie albă de hârtie 🕊️ — fără granițe, fără etichete, fără frică. Apoi, pas cu pas, lumea ne învață ce anume „nu e voie”, ce „nu se face”, ce este „imposibil”. 🚫

Dar ce se întâmplă dacă alegi să pariezi pe tine? Dacă atunci când ți se spune „nu poți”, îți dai voie totuși să încerci — chiar dacă știi că sunt șanse mari să nu reușești. Să dai greș.

În urmă cu un an am urcat pe scena TEDxBaiaMare 🎤 și am vorbit despre paradoxul imposibilului.

Am pornit de la întâmplări extrem de personale din viața mea 💭; pe unele dintre ele le știau doar apropiații – de la antrenoarea de atletism 🏃‍♀️ care a vrut să-mi sădească în minte limite despre cine sunt și ce (nu) pot, la profesorii și colegii de la facultate 🎓, care știau că e imposibil să-mi duc teza de licență la capăt cu „așa o temă” îndrăzneață.

Am lăsat un an să treacă ⏳ fără să distribui acest discurs. L-am urmărit de mai multe ori și, deși am primit reacții foarte bune de la cei care au fost atunci în sală ori l-au găsit întâmplător pe YouTube, nu-mi venea să-l distribui.

Astăzi simt că pot să-l împărtășesc. Găsești discursul complet în comentarii. 💬

Nu știu dacă vocea care-mi vorbea voia să-mi traseze o limită – a câta oară? – sau voia, de fapt, să spună opusul: „Poți mult mai mult decât ai arătat acolo, pe scenă.”

Așa cm am spus și la TEDx Baia Mare, important nu e să fii cel mai bun/cea mai bună dintre toți, ci să fii cel mai bun/cea mai bună atunci când ești doar tu cu tine 💖.

Despre a-ți aminti de copilul care alerga fără teamă și a-i face loc din nou.

🧠✨Dacă simți că stai în fața unei porți pe care scrie „IMPOSIBIL”,
poate e momentul să verifici dacă nu cumva scrie asta doar în mintea ta.

M-aș bucura tare mult să deschidem aici o discuție sinceră 🤍 despre imposibilul din viața noastră.

Tu ce ai crezut că e imposibil și ți-ai demonstrat ție și lumii că nu e așa? 💭

08/09/2025

27 de ani de când am pornit pe drumul meu. 🥰

Data de 8 septembrie e o dată specială pentru mine. În 1998 am aflat că am intrat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, secția Asistență Socială (UBB). Eram o tânără cu visul mare de a schimba lumea prin solidaritate și grijă față de oameni.

Primii ani mi-au arătat repede greul și durerea din viața celor pe care îi sprijineam. Am întâlnit suferința, neputința, disperarea, dar și o forță umană extraordinară. Priveam cu uimire și admirație spre cei care nu cedau, care sperau, care luptau pentru un „petec de bine”. Astfel, oamenii pe care i-am întâlnit de-a lungul anilor m-au format. Și m-au inspirat. Mult.

Drumul meu a mers mai departe, către psihoterapie. Cum așa? Pentru că lucrând cu oamenii aflați în ultima fază a vieții și cu aparținătorii acestora, dar și cu cei aflați în detenție am înțeles că trebuie să fiu capabilă să-mi gestionez propriile trăiri ca să îi pot susține pe ei în labirintul provocărilor vieții. Aveam 27 de ani când am început prima formare într-o școală de psihoterapie.

Am înțeles că pentru a ajuta cu adevărat e nevoie nu doar să fii lângă ceilalți, ci și să îi însoțești în vindecarea rănilor pe care viața le lasă.

Astăzi privesc în urmă cu recunoștință: pentru că asistența socială m-a format, iar psihoterapia mi-a dat instrumente să duc mai departe acea chemare inițială – de a fi aproape de oameni în cele mai grele momente și de a le oferi un spațiu sigur, în care rănile pot începe să se vindece și un nou sens al vieții să fie descoperit și trăit.

Îmi continui acest drum cu aceeași chemare: să fiu aproape de oameni și să ofer un spațiu sigur de vindecare și transformare. Dacă simți că ai nevoie să faci acest pas, sunt aici. 😊

26/08/2025

Azi despre valoare în relații

🌱 În terapie și în viață am observat un adevăr simplu: oamenii înfloresc atunci când se simt văzuți și valorizați, și se ofilesc încet, pe nesimțite, când nu li se recunoaște valoarea.

Nu e nevoie de cuvinte mari sau gesturi spectaculoase, așa cm ne imaginăm adesea. E suficient să fim atenți la felul în care îi privim, ascultăm, înțelegem și încurajăm pe cei din preajma noastră.

💡 Prima lecție de relație sănătoasă – fie că vorbim de cuplu, prietenii sau terapie – este asta:
Dă valoare omului și omul îți va dărui întreaga lui valoare.

Întreabă-te: cine te-a făcut să te simți plin de resurse?
Și cm transmiți tu mai departe acest lucru celorlalți?

La urma urmei, acesta este unul dintre cele mai prețioase lucruri pe care le putem împărtăși într-un schimb reciproc avantajos: valoarea!

✨ Dacă vrei să explorezi cm să pui în mișcare tot ce ai mai valoros în tine, sunt aici, la un mesaj distanță :)

31/07/2025

30 iulie este ziua internațională a prieteniei. Merită abordată tema pentru că prietenii sunt o resursă în viața noastră, aduc valoare și mai ales... ne dau valoare!

La vorba că „familia nu ți-o alegi, dar prietenii da!” am o continuare: nu doar că noi ne alegem prietenii, dar, ȘI ei ne aleg pe noi! Și ne aleg în virtutea calităților noastre. Este cel mai natural feedback, lipsit de interese, care are loc între oameni. E o recunoaștere a valorii noastre și a valorii pe care o aducem în viața prietenilor noștri. Iar noi îi recunoaștem la rândul nostru pe ei, prietenii noștri. E o recunoaștere reciprocă a binelui care există în fiecare dintre noi și a modului în care ne facem unii altora bine, fără nici un interes, doar din dorința de a dărui ceva din noi celorlalți. Pentru că prietenia înseamnă încredere, generozitate, suport, grijă, prezență, lacrimi împărtășite, dar și râs și veselie. Plus multe, multe altele, continuați fiecare lista voastră.

Prietenii îi mai recunoaștem nu doar când ne merge rău, chiar nu! Ci, mai ales, când ne merge bine! Cine se bucură cu adevărat de binele și succesul nostru? Că nu vom fi cu toții o armată de psihopați, o brumă de empatie o vom găsi în noi atunci când cuiva îi merge rău. E o chemare naturală pentru mulți de a face bine când cuiva îi este greu. Dar a celebra bucuria și a savura succesul altuia e o trăire specială pentru că ne invită să salutăm forța binelui și a frumosului, gratuit!, în viața noastră.

Deci, cine se bucură pentru tine când ție îți merge bine? Îmbrățișează această persoană din viața ta că merită din plin. Și pentru cine te bucuri tu din plin când are succes și îi merge bine, fără pic de invidie?... :)

Salutați-vă prietenii și dați-le de știre cât sunt de speciali pentru voi. Eu tocmai am făcut-o pentru că prietena mea m-a sunat în timp ce scriam aceste rânduri și tare fain a fost să mă opresc din scris și să-i dau de știre. :)

15/04/2025

Iubirea înșelătoare: Când sufletul devine monedă de schimb

Într-o lume digitalizată, unde dorința de conectare este mai puternică decât oricând, inimile devin vulnerabile, iar escrocii sentimentali știu exact cm să exploateze această nevoie profund umană. Ai fost vreodată îndrăgostit(ă) de o voce caldă, de cuvinte dulci sau de promisiuni care păreau reale? Ai simțit vreodată că cineva te-a văzut, te-a înțeles, te-a făcut să crezi că meriți iubirea absolută... doar pentru a descoperi că totul a fost un miraj? Acesta este mecanismul romance scam – o iluzie bine construită, menită să transforme emoțiile în vulnerabilități și să le monetizeze.

Când iubirea devine o capcană

Romance scam nu este doar o înșelătorie financiară. Este o poveste de iubire otrăvită, un joc de-a seducția unde sentimentele sunt manipulate cu măiestrie. Escrocii își construiesc personaje fascinante, folosesc imagini false, identități care inspiră încredere și o abordare care îți dă impresia că ai întâlnit, în sfârșit, persoana potrivită.

Cum funcționează acest mecanism?

Declarații de iubire rapide și intense – Încă din primele conversații, îți spun cât de special(ă) ești. În câteva zile, te consideră „sufletul lor pereche”, ceea ce te face să te simți văzut(ă), dorit(ă), înțeles(ă).

Povești captivante, menite să inspire încredere – Sunt medici în misiune, militari plecați departe, oameni de afaceri prinși în proiecte internaționale. Au un stil de viață care pare de neatins, dar tu ai fost ales(ă) să faci parte din el.

Evitarea întâlnirii față în față – Își doresc să vină la tine, dar mereu apare un obstacol: o urgență medicală, un proiect neașteptat, o problemă birocratică.

Cereri de bani, subtil mascate în urgențe – Poate că nu cer direct. Poate povestesc despre un accident, despre o taxă pe care nu o pot plăti temporar, despre un cont blocat. Emoțional, te simți obligat(ă) să ajuți.

Joacă pe emoțiile tale – Dacă devii suspicios/suspicioasă, îți vor spune că nu ai încredere în iubirea voastră. Te vor face să te simți vinovat(ă) că te îndoiești de ei.

De ce ne lăsăm păcăliți?

Nu este vorba despre naivitate. Este vorba despre speranță. Despre credința că cineva, acolo, ne poate iubi exact așa cm avem nevoie. Când cineva îți spune exact ceea ce ai nevoie să auzi, când îți oglindește dorințele și îți umple golurile, e ușor să îți lași garda jos.

Mai mult decât atât, escrocii sentimentali sunt maeștri ai psihologiei umane. Ei nu se grăbesc. Își cunosc victimele, le studiază și își ajustează strategia în funcție de emoțiile lor. Când cineva te bombardează cu atenție și afecțiune, se creează o dependență emoțională. Iar această dependență este cea care face ca victimele să ignore semnalele de alarmă.

Cum ne protejăm inima și mintea?

Lasă iubirea să crească organic. Dacă cineva îți spune că te iubește după doar câteva zile sau săptămâni, întreabă-te: cm poate iubi o persoană pe care nu a întâlnit-o?

Fii atent(ă) la detalii. Verifică fotografiile, vezi dacă apar pe alte site-uri, întreabă lucruri specifice și vezi dacă povestea rămâne consecventă.

Cere o întâlnire video. Dacă găsește mereu scuze pentru a nu se arăta, ai deja un motiv serios de îndoială.

Vorbește cu cineva de încredere. Atunci când suntem implicați emoțional, vedem doar ceea ce vrem să vedem. O părere externă poate aduce claritate.

Nu trimite bani, sub nicio formă!!! Oricât de mult ai vrea să ajuți, orice cerere financiară este un semnal de alarmă uriaș.

Ce faci dacă ai fost victima unei escrocherii sentimentale?

Mai întâi, nu te judeca. Nu ești singur(ă), iar ceea ce ți s-a întâmplat nu definește cine ești. Oprește orice contact, păstrează dovezile și raportează frauda. Poate fi dureros să accepți că cineva s-a jucat cu sentimentele tale, dar adevărata vindecare începe atunci când îți recapeți puterea asupra propriei povești.

Concluzie

Iubirea este una dintre cele mai frumoase experiențe umane, dar și una dintre cele mai exploatate. Într-o lume în care inimile noastre sunt atât de dornice de conexiune, trebuie să învățăm să facem diferența dintre autenticitate și iluzie. Protejează-ți sufletul, protejează-ți încrederea și amintește-ți că iubirea adevărată nu te va face niciodată să te îndoiești de tine, să te simți presat(ă) sau să îți golești conturile bancare. Adevărata iubire îți oferă, nu îți ia.

12/03/2025

Azi am fost invitată la NCN Romania și am vorbit cu Cristina Alexa Vigu despre escrocheria romantică on line. Puteți să ne ascultați chiar acum.
Emisiunea se difuzează azi la 18:15 și mâine la 11:15.
Revin cu un articol. Promit. 😊

21/01/2025

Azi e ziua internațională a îmbrățișărilor. Ieri a fost Blue Monday.

Câteva gânduri despre cele două zile legate, poate nu întâmplător.

Ieri, în timp ce mergeam spre cabinet, mă gândeam că e Blue Monday. Auzisem la știri. Mi-am verificat starea, am văzut că sunt bine. Afară era rece, un frig numa' bun să te cuibărești sau să.... muncești! Mergeam cu drag la muncă și mă gândeam că avem nevoie să încărcăm zilele cu semnificație, ca o ancoră care să ne amintească probabil de lucrurile importante din viața noastră sau.... să dăm vina pe ceva sau cineva, cm e Blue Monday. E de înțeles. Ancorele sunt bune, ne țin în contact cu ceva și/sau cineva.

A doua zi, adică azi, aflu că e ziua îmbrățișărilor. Verific starea și constat că iar sunt bine! Ce noroc! :)

Și mă gândeam că ce fain sunt puse cele două zile una după alta! De ce? Pentru că în fața unei stări proaste, a unui neajuns, a unei frici, o dezamăgire, frică sau tensiune, un gest fain și sănătos la care putem recurge este o îmbrățișare!

Și e mare treabă asta cu îmbrățișatul! Cum așa? Pentru că nu toată lumea știe să ofere o îmbrățișare, dar nici să o primească! De ce? Păi, vin ritualurile din trecut, cu strategiile învățate în care am fost crescuți și am asimilat mesaje de genul: să fii puternic, să nu-i lași pe alții să se apropie prea mult de tine că așa poți fi rănit, ai grijă să nu-ți fie încălcate granițele sau invadată intimitatea, nu-i lăsa pe alții să se apropie prea mult de tine, e rușinos să te îmbrățișezi așa în public, îmbrățișarea se oferă doar oamenilor importanți, iubiți din viața noastră etc. (Dacă am deschis o fereastră, lasă-te să primești informațiile care vin spre tine din experiența ta).

Și uite așa îmbrățișarea devine un gest dificil și ne simțim stingheri sau stânjeniți când vin alții spre noi cu brațele... larg deschise. Lipsa de apropiere duce la înstrăinare. La deconectare. A noastră de alții. Lucrurile decurg firesc ca într-un efect domino și ajungem la un moment dat atât de alienați și nu înțelegem de ce nu suntem bine când totul în viața noastră merge bine?!
Acolo unde nu îngăduim să ne apropiem unii de alții nu ne permitem nici să-i cunoaștem, nici să-i acceptăm în diferențele lor și nici să-i cuprindem în universul lor! Uneori binele poate începe de la.... o îmbrățișare!

Și ca să vă conving de sănătatea acestui gest, vă las un mesaj al Virginiei Satir, părintele psihoterapiei sistemice, care spunea în cartea: „Arta de a făuri oameni”:

„Avem nevoie de patru îmbrățișări pe zi pentru supraviețuire, opt îmbrățișări pe zi pentru menținere și douăsprezece îmbrățișări pe zi pentru creștere.”

Pentru mine acest mesaj pune în lumină puterea vindecătoare și conectivă a contactului fizic pozitiv și îmi spune că îmbrățișările sunt o formă de hrană emoțională esențială pentru fiecare dintre noi. Așa că.... liber la îmbrățișat!🌟

Terapeut Cristina Varo

07/11/2025

30/10/2025

23/10/2025

08/09/2025

26/08/2025

31/07/2025

15/04/2025

12/03/2025

21/01/2025

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category