Psihoterapeut - Tudor Razvan Pop

Psihoterapeut - Tudor Razvan Pop Cabinet psihologie clinicã și psihoterapie

19/01/2026
14/01/2026

Mulțumesc, Elena pentru invitație!


Cele 10 distorsiuni cognitive din CBT:Cu alte cuvinte: “Nu realitatea doare. Ci filtrul.”1. Gândirea de tip totul sau ni...
13/01/2026

Cele 10 distorsiuni cognitive din CBT:

Cu alte cuvinte: “Nu realitatea doare. Ci filtrul.”

1. Gândirea de tip totul sau nimic (All-or-Nothing Thinking)

Realitatea este percepută în extreme, fără nuanțe.
• „Dacă nu am reușit perfect, este un eșec total.”



2. Suprageneralizarea

O singură experiență negativă este extinsă la întreaga viață.
• „Mi s-a întâmplat asta o dată → mereu mi se va întâmpla.”



3. Filtrul mental (abstracția selectivă)

Atenția este concentrată exclusiv pe aspectele negative, ignorându-le pe cele pozitive.
• „Totul a fost bine, dar acel detaliu a stricat tot.”



4. Desconsiderarea pozitivului

Experiențele pozitive sunt invalidate sau minimalizate.
• „A fost doar noroc, nu se pune.”



5. Citirea gândurilor

Presupunerea că știi ce gândesc sau simt ceilalți, fără dovezi.
• „Știu sigur că mă judecă.”



6. Prezicerea viitorului (catastrofizarea predictivă)

Anticiparea automată a celui mai rău scenariu.
• „Sigur va ieși prost.”



7. Catastrofizarea

Exagerarea gravității unei situații.
• „Este îngrozitor, nu voi putea face față.”



8. Raționamentul emoțional

Emoțiile sunt confundate cu faptele.
• „Mă simt inutil → deci sunt inutil.”



9. Declarațiile de tip „trebuie” / „ar trebui”

Standarde rigide, perfecționiste, internalizate.
• „Ar trebui să fiu mereu calm.”
• „Nu trebuie să greșesc.”



10. Etichetarea și personalizarea

Identitatea este redusă la o greșeală sau un eveniment.
• „Am greșit → sunt un ratat.”
• „Este vina mea că ceilalți sunt supărați.”

 Always Wanting MoreTrăim într-o societate dopaminică deoarece o mare parte din arhitectura socială, economică și tehnol...
12/01/2026



Always Wanting More

Trăim într-o societate dopaminică deoarece o mare parte din arhitectura socială, economică și tehnologică actuală este construită pentru a stimula constant sistemul de recompensă al creierului, în special prin eliberări frecvente, rapide și superficiale de dopamină.

1. Dopamina nu este hormonul fericirii, ci neurotransmițătorul dorinței, al „vreau mai mult”, de anticipare a recompensei.

Funcțiile ei principale:

-motivează comportamentul orientat spre scop

-întărește obiceiurile

-crește focalizarea pe stimul

-creează dependență de anticipație, nu de satisfacție

Problema societății moderne nu este dopamina în sine, ci supra-stimularea ei fragmentată.

2. Arhitectura socială actuală este construită pe micro-recompense

Societatea modernă oferă:

-notificări

-like-uri

-scroll infinit

-conținut scurt, intens, emoțional

-recompense imediate, fără efort

Toate acestea activează bucle de tip stimulus → anticipație → mic reward → repetiție.

Este același mecanism ca la jocurile de noroc, doar că:

-este permanent

-este social acceptat

-este invizibil

3. Economia atenției = economia dopaminei

Platformele digitale nu vând conținut.
Ele vând atenția ta.

Pentru a o menține:

-cresc intensitatea stimulilor

-scurtează timpul până la recompensă

-elimină pauzele naturale

Rezultatul:

-toleranță crescută la dopamină

-nevoie de stimul mai puternic

-scăderea capacității de concentrare profundă

When assertiveness doesn’t work
11/01/2026

When assertiveness doesn’t work

 Dependența de dopamină nu este despre voință slabă.Este biologie. Și biologiei nu-i pasă de motivație.Dopamina nu este ...
09/01/2026



Dependența de dopamină nu este despre voință slabă.
Este biologie. Și biologiei nu-i pasă de motivație.

Dopamina nu este „fericire”.
Este semnalul prin care creierul spune:
👉 „Asta a fost util. Repetă.”

În lumea naturală, acest sistem funcționa perfect. Dopamina creștea moderat atunci când:
🔥 mâncai hrană reală
🔥 depuneai efort
🔥 obțineai un rezultat real
🔥 te conectai cu oamenii
🔥 trăiai experiențe cu sens

Doze mici → pauze → echilibru.

Problema e că astăzi nu mai trăim în biologie naturală.
Trăim într-o fabrică de dopamină artificială.

📱 scroll infinit
🍩 mâncare ultraprocesată și hiperpalatabilă
🔥 recompense rapide
🎮 stimul constant
🔔 notificări calculate să creeze dependență

Doze mari.
Rapid.
Fără pauză.

Creierul se adaptează biologic:
📉 receptorii devin mai puțin sensibili
📈 ai nevoie de mai mult ca să simți ceva
📉 motivația naturală scade
📈 apare neliniștea când nu există stimul

Și începe adevărata dependență.
Nu mai cauți plăcere.
Cauti liniște.
Nu mai mănânci pentru foame — mănânci ca să te calmezi.
Nu mai intri pe telefon pentru informație — intri pentru dopamină.

Și aici vine partea pe care foarte puțini o spun:

Nu e doar psihic. Este metabolic.

Dopamina interacționează direct cu:
⚠️ insulina
⚠️ cortizolul
⚠️ inflamația
⚠️ sistemul nervos
⚠️ somnul

Dacă trăiești cu:
– rezistență la insulină
– greutate în exces
– oboseală cronică
– stres constant
– inflamație
– somn slab

creierul devine și mai vulnerabil, mai reactiv, mai „dependent”.

De asta femeile care au metabolism dereglat:
👉 au pofte
👉 mănâncă emoțional
👉 își pierd motivația
👉 se simt „fără control”
👉 se ceartă cu propriul corp

Nu pentru că nu au voință.
Ci pentru că biologia le trage în jos.

Și vestea bună?

Când repari biologia → creierul se liniștește.
Când stabilizezi glicemia → scade compulsivitatea.
Când scazi ultraprocesatele → scade dependența.
Când dormi → se resetează sistemul nervos.
Când mănânci corect → hormonii încep să coopereze.

Nu devii „mai disciplinat/ă”.
Îți resetezi sistemul dopaminic și metabolic.

🏃‍♂️ A terminat ultimul. Dar a fost aplaudat ca un campion.Lecția dureroasă a numărului 67, care încă impresionează după...
08/01/2026

🏃‍♂️ A terminat ultimul. Dar a fost aplaudat ca un campion.

Lecția dureroasă a numărului 67, care încă impresionează după 6 decenii.

Pe 14 octombrie 1964, pe Stadionul Național din Tokyo, 70.000 de oameni urmăreau finala masculină de 10.000 de metri la Jocurile Olimpice de Vară.

38 de alergători au pornit simultan. 25 de ture. O cursă brutală. 9 sportivi au abandonat înainte de final.

Când cel care părea ultimul clasat a trecut linia de sosire, mulțimea a început să plece. Pentru ei, cursa se terminase.

Dar pe pistă mai era cineva.

🎽 Numărul 67 nu s-a oprit

Ranatunge Karunananda alerga singur.
Era cu tură întreagă în urmă. Alerga ținându-se de coastă. Vizibil în agonie.

Cineva a huiduit.
Alții au fluierat.

De ce mai continua?
Cursa era pierdută. Era penibil.

Dar Karunananda nu s-a oprit. Un pas. Apoi altul. Și încă unul.

🔇 Momentul în care stadionul a amuțit

Huiduielile s-au stins.
Aplauzele au apărut, timid, dintr-un colț.
Apoi din altul.
Apoi din tot stadionul.

70.000 de oameni erau în picioare, aplaudând ultimul om din cursă.

Unii plângeau. Strigau ca și cm ar fi fost de-al lor. Ca și cm ar fi câștigat aurul.

Când a trecut linia de sosire, vuietul era asurzitor.

❓ „De ce nu ai renunțat?”

După cursă, reporterii l-au întrebat de ce nu s-a oprit.

Răspunsul a fost scurt:

„Am o fetiță acasă. Când va crește, îi voi spune că tatăl ei a fost la Jocurile Olimpice și a alergat până la capăt.”

Atât.

🌏 Ce nu s-a văzut în acea zi

Karunananda fusese bolnav cu o săptămână înainte. Nu era apt să concureze.

Dar Ceylon (actuala Sri Lanka) era o țară săracă. Trimiterea unui atlet la Olimpiadă însemna un efort național. Nu putea irosi acel sacrificiu.

Avea o singură șansă.
Și a dus-o până la capăt.

📚 O poveste predată copiilor japonezi

Momentul a marcat Japonia atât de profund, încât a intrat în manualele școlare.

Un text numit „Uniforma numărul 67” a fost predat, începând din anul 1971, la aproximativ jumătate dintre elevii de școală primară din Japonia.
A revenit în edițiile din anii 1974–1976.
Din 2016, o versiune în engleză a intrat și în manualele de gimnaziu.

Timp de peste 60 de ani, presa japoneză a repovestit cursa înaintea fiecărei Olimpiade de vară.

⚰️ Finalul pe care nu-l vezi în manuale

La zece ani după Tokyo, Karunananda a murit într-un accident acvatic.
Avea 38 de ani.

„Fetița lui” a crescut fără să-l cunoască.
Știa doar că tatăl ei devenise un simbol.

👩‍⚕️ Cercul care s-a închis peste generații

În anul 2016, o tânără din Sri Lanka a venit în Japonia să studieze prevenirea dezastrelor.
Se numea Oshadi Nuwanthika Halpe.

Era nepoata lui Karunananda. Fiica acelei „fetițe”.

A descoperit, cu șoc, că bunicul ei era încă amintit în Japonia.

„E ca și cm ar fi încă în viață aici”, a spus ea.

Studiile au fost grele. Limba japoneză – prea grea. În 2018, voia să renunțe și să plece acasă.

Atunci, un prieten i-a trimis un video. Bunicul ei. Numărul 67. Alergând singur pe pistă.

Și și-a amintit ce îi spusese mama ei toată viața:

„Trebuie să termini ce ai început.”

Așa că a rămas.

A mai studiat doi ani. În 2020, a devenit îngrijitoare într-un azil din prefectura Gunma.
S-a căsătorit. Și-a construit viața în țara care l-a onorat pe bunicul ei.

Visul ei este să ducă aceste competențe înapoi în Sri Lanka, unde îngrijirea pe termen lung aproape nu există.

🔚 Ce să reținem

Ranatunge Karunananda a terminat ultimul cursa. Bolnav. Singur. Huiduit.

Ar fi putut să se oprească. Nimeni nu l-ar fi judecat. Ar fi fost uitat în scurt timp.

Dar a continuat.

Și exact acolo, unde cronometrele nu mai contau, a câștigat ceva ce medaliile nu pot garanta: demnitate.

La noi în România știm bine momentul ăla.
Când munca doare.
Când nimeni nu mai așteaptă nimic de la tine.
Când ar fi mai simplu să te oprești.

Numărul 67 ne amintește un lucru: nu toți cei care contează ajung primii.
Dar cei care termină, chiar și ultimii, pot schimba mentalități, pot influența generații, pot motiva oamni aflați în cele mai grele perioade ale vieții lor.

Uneori, timp de peste 60 de ani. 👏🏻

31/12/2025

La mulți ani! 🎄✨🌟🎊

Address

Strada George Barițiu 16
Cluj-Napoca
400027

Opening Hours

Monday 10:00 - 20:00
Tuesday 10:00 - 20:00
Wednesday 10:00 - 20:00
Thursday 10:00 - 20:00
Friday 10:00 - 20:00
Saturday 10:00 - 20:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psihoterapeut - Tudor Razvan Pop posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psihoterapeut - Tudor Razvan Pop:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category