Psihoterapeut Alexandra Arusoaiei

07/11/2025

Cred că știi și tu momentul acela când îți dai seama că muncești „pe pilot automat”…
Am fost și eu cândva acolo: 10 ore la laptop, prânz în fața ecranului, zilele se amestecă. Corpul și mintea șoptesc de mult: „am nevoie de pauză”, însă nu ești în contact cu tine, astfel încât să le auzi.

Semnele sunt mici, însă reale: ochi uscați, spate înțepenit, lipsă de concentrare, iritabilitate. Dacă le ignori, ele se transformă în epuizare, insomnie, burnout.
Ce pot să îți spun e că este mai ușor să te oprești la timp, altfel va fi nevoie de o pauză luuungă.

Azi, fă-ți cadou 10 minute pauză la jumătatea zilei. Nu e timp pierdut — e investiție în sănătatea ta.

Dacă ai nevoie să auzi asta azi, salvează postarea ca reminder și dă-i share cuiva care uită să respire între task-uri. 🤗

05/11/2025

Mergem mai departe cu acest subiect pentru că ați cerut exemple în cm se vede concret diferența dintre stilul de parenting blând și cel permisiv. Și mă bucur mult să văd acest interes 😊. Teoretic, toți părinții vor să fie blânzi. Dar în practică, confuzia e firească: unde e granița între blândețe și permisivitate?

Parentingul permisiv se teme de emoțiile copilului.
De plâns, de furie, de refuz. Părintele cedează pentru a evita conflictul. Sau poate cedarea are loc din oboseală sau alte motive.
Rezultatul? Copilul rămâne fără repere, iar lumea pare imprevizibilă și nesigură.

Parentingul blând, în schimb, nu fuge de emoție. Nu cedează limita șiii, foarte important, rămâne acolo, prezent. Îi oferă copilului siguranța de a simți, fără a-l lăsa singur cu emoțiile. Îi arată că iubirea și fermitatea pot coexista.

💡 Diferența e subtilă, dar profundă:
– Permisivitatea calmează momentul, dar creează confuzie.
– Blândețea poate intensifica momentul, dar construiește siguranță emoțională.

Copilul are nevoie de un adult care să nu se sperie de emoțiile lui, ci să le conțină.
🌿 Acolo se formează reglarea emoțională.
Acolo învață că limitele nu sunt respingere, ci grijă.

💭 Tu ce situație simți că te provoacă cel mai mult să rămâi blând(ă) și ferm(ă) în același timp?

01/11/2025

Mi-am propus să scriu mai mult despre subiectele confuze din societate. 💛
Astăzi vorbim despre educația cu blândețe (ca să înțelegem cu adevărat conceptul)😊
De ce❓Pentru că observ din ce în ce mai des o confuzie între parentingul blând și parentingul permisiv.
Și e important să facem diferența — pentru că de aici se nasc multe judecăți greșite, inclusiv ideea că, dacă un părinte e blând, copilul “îi urcă în cap”.

De faaapt, blândețea nu înseamnă lipsa limitelor. Nu înseamnă că îl lași pe copil “să facă ce vrea”. Blândețea înseamnă că poți să pui limite fără să folosești frica. Că poți spune “nu” fără să distrugi legătura.
Parentingul blând e despre conectare și fermitate în același timp. Parentingul permisiv, în schimb, e absența structurii. E atunci când părintele evită conflictul, cedează din teamă sau oboseală, și copilul rămâne fără repere clare, sănătoase.

❗️Și de asta e fundamental să înțelegem diferența.
Pentru că, dacă le confundăm, riscăm să întărim din nou ideea generațiilor trecute:
👉 “copilul trebuie să știe de frică”,
👉 “dacă nu-l pedepsești, nu te mai respectă”,
👉 “prea multă blândețe strică”.

În realitate, copiii nu învață respectul din frică (din asta învață doar să fie obedienți ☹️). Îl învață din relații în care se simt în siguranță, văzuți și ascultați. Blândețea nu e lipsă de autoritate, ci o formă de autoritate sănătoasă, bazată pe încredere și reglare emoțională, nu pe frică.❗️❗️❗️
🌱 Copiii crescuți cu blândețe învață că pot greși fără să-și piardă valoarea. Că pot simți furie, tristețe sau rușine fără să fie pedepsiți pentru asta. Și că limitele nu distrug iubirea, ci o protejează.

Ai observat și tu confuzia asta în jurul tău? Sunt curioasă ce ai auzit, poți scrie în comentarii.

31/10/2025

Ai simțit vreodată că o parte din tine vrea apropiere, însă alta ridică un zid? Că știi ce îți dorești… și totuși, ceva din interior te oprește?

💛 Asta nu înseamnă că e ceva greșit cu tine. Înseamnă doar că în tine există părți diferite, fiecare cu povestea și rolul ei⬇️

💚 Partea sănătoasă — cea care știe cine ești, ce simți și ce ai nevoie. Ea caută adevărul, conexiunea și autenticitatea.
🛡️ Partea supraviețuitoare — cea care te-a protejat în momentele grele, inventând mecanisme ca să poți merge mai departe.
💔 Partea rănită — cea care poartă durerea veche, momentele de respingere, rușine sau frică, și care încă așteaptă să fie văzută.

Metoda Intenției (IoPT), dezvoltată de psih. Franz Ruppert, ne ajută să aducem aceste părți împreună.
Lucrăm cu intenția ta — o propoziție simplă, dar profundă, care deschide o hartă interioară.
În siguranța grupului, ceea ce era confuz devine mai clar, iar ceea ce era dureros devine puțin mai ușor de ținut. 🤗

Nu e terapie clasică. E o experiență în care corpul, emoția și conștiința încep să se sincronizeze.
😊 O întâlnire reală cu tine.

Dacă simți că îți este potrivit, să-ți asculți părțile și să le aduci împreună cu blândețe, te invit la următoarele întâlniri, ultimele din anul acesta:

📍 Grup fizic, în Cluj – 6 decembrie
💻 Grup online, pe Zoom – 13 decembrie

Locurile sunt limitate. Pentru detalii și înscriere, îmi poți scrie în privat, sau pe WhatsApp: 0747.235.950.

30/10/2025

Uneori vrei să fii aproape de cineva, însă când persoana se apropie… simți cm ceva în tine se încordează.
Nu pentru că nu iubești, ci pentru că apropierea îți activează amintiri vechi — momente în care ai fost respins, criticat sau nu te-ai simțit în siguranță.
Și, fără să-ți dai seama, pui distanță. Nu ca să te îndepărtezi, ci ca să te protejezi.

Frica de intimitate nu înseamnă lipsă de iubire. Înseamnă că o parte din tine învață, încet, că apropierea poate fi și sigură. 🤗🪴

💭 Dacă te regăsești, începe prin a observa. Vindecarea începe acolo unde nu te mai pedepsești pentru mecanismele tale.

#ʜᴇᴀʟɪɴɢᴊᴏᴜʀɴᴇʏ

28/10/2025

Pentru un copil, e profund dezorientant să vadă două versiuni ale aceluiași părinte. Una caldă, admirată în public. Alta rece, furioasă sau critică acasă.

Asta rupe încrederea în propriile percepții.
Și, ca adult, duce la confuzie, autocritică, rușine și nevoia de a căuta mereu aprobarea altora.

🌱Însăăă poți repara legătura cu tine.
Cum❓
Prin recunoaștere, validare și relații congruente – unde ceea ce se spune se potrivește cu ceea ce se simte.

24/10/2025

Putem fi logici și intuitivi, activi și empatici, fermi și sensibili.
Maturitatea emoțională vine din integrare, nu din polarizare. Din a ști când să acționezi și când să primești, când să conduci și când să asculți, în funcție de context.

Pentru că echilibrul nu înseamnă să alegi o parte,
ci să le îmbrățișezi pe amândouă.

21/10/2025

Sunt bucuroasă să anunț că am finalizat primul material long format 🥰 și entuziasmată de proces 💛
Sper să îți fie de folos 🤗

Copilăria nu se termină atunci când devenim adulți.Corpul o poartă cu el — în reacții, în stres, uneori chiar în boli cronice.Studiul ACE a arătat că experie...

17/10/2025

Durerea, tensiunea, oboseala, palpitațiile — uneori nu vin din corp, ci prin corp.

Când emoțiile nu sunt recunoscute, corpul devine vocea lor.
Așa apare ceea ce numim simptome psihosomatice: manifestări fizice care ascund dureri emoționale neexprimate.

Nu înseamnă că „e doar în capul tău”.
Înseamnă că mintea și corpul tău sunt profund conectate.
Și că amândouă merită să fie ascultate. 🌿

💬 Tu cm îți dai seama că stresul sau emoțiile se simt în corpul tău?

15/10/2025

Pentru mine a fost o adevărată provocare să mă apuc de 𝗥𝗲𝗲𝗹𝘀.
Ca psihoterapeut, știu că problematica noastră emoțională este muuult mai profundă decât ceea ce poate încăpea într-un video de 60 de secunde. De multe ori am simțit că un minut e prea puțin pentru a surprinde adevăratul sens și greutatea unor experiențe de viață.

💛 Am încercat să fac aceste materiale cât mai practice, solution-focused, pentru ca tu, cel/cea care le privești, să pleci cu o idee sau un exercițiu concret. Dar adevărul este că, în profunzimea muncii mele, psihoterapia nu înseamnă doar tehnici. ❤️ Înseamnă proces, relație, timp și un spațiu sigur în care emoțiile să fie conținute și înțelese. 🪴

Așa că, deși aceste clipuri nu pot reflecta în totalitate pregătirea și munca mea, le văd ca pe o modalitate de a aduce mai aproape de tine câteva repere simple, pe care să le poți încerca. Nu ca înlocuitor pentru psihoterapie, ci ca sprijin — mai ales atunci când, din motive financiare sau de altă natură, accesul la terapie nu e posibil.

📌 În perioada următoare îmi doresc să creez și conținut mai lung (pe canal meu de YouTube- 𝗠𝗲𝗲𝘁𝗬𝗼𝘂𝗿𝗦𝗲𝗹𝗳), unde să pot explora în profunzime teme importante. Spre exemplu, 𝗹𝗲𝗴ă𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝘀ă𝗻ă𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗲𝗺𝗼ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹ă ș𝗶 𝘀ă𝗻ă𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗳𝗶𝘇𝗶𝗰ă.
De ce❓Pentru că ceea ce simțim influențează direct modul în care funcționează corpul nostru. Stresul cronic, de exemplu, poate afecta somnul, digestia, imunitatea și chiar sănătatea cardiovasculară. Anxietatea și tristețea prelungită pot să lase urme și în corp.

La fel, atunci când sănătatea fizică este fragilă, și emoțiile noastre devin mai greu de gestionat. Suntem obosiți, iritabili, lipsiți de resurse. E un cerc care se închide și pe care uneori nici nu îl conștientizăm.

Din perspectiva mea, sănătatea — emoțională și fizică — este 𝗳𝘂𝗻𝗱𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗶𝗲ș𝘁𝗲 𝘁𝗼𝘁 𝗿𝗲𝘀𝘁𝘂𝗹. Relațiile, munca, deciziile, bucuria de a trăi. Fără echilibru aici, totul devine mai greu. Și tocmai de aceea consider că merită să vorbim despre asta mai mult, să aprofundăm, să aducem la lumină felul în care psihicul și corpul colaborează.

Este motivul pentru care, în 2015, am finalizat Masteratul de Medicină Psihosomatică la UMF Cluj-Napoca, și de atunci mă preocupă constant să înțeleg aceste conexiuni și să le aduc în munca mea.

Îmi doresc ca următoarele materiale, mai ales cele în format lung, să surprindă cât mai bine aceste aspecte și să ofere un cadru mai profund de înțelegere, să aduc studii și perspective care sunt extrem de valoroase. 😊

👉 Tu ce ai vrea să discut prima dată despre sănătatea emoțională și influența ei asupra corpului? Scrie-mi în comentarii sau mesaj privat. 💬🤗

13/10/2025

Atunci când iubești pe cineva care se rănește sau rămâne blocat, e ușor să crezi că dacă faci suficient, îl vei schimba. 🥺

Însă, ✅ schimbarea nu vine din exterior.
Nici pedeapsa, nici rușinarea, nici cele mai bune sfaturi.
Schimbarea vine doar atunci când persoana își asumă responsabilitatea pentru viața ei.

🌱 Ce poți face TU:
– Să accepți că nu e rolul tău să salvezi
– Să-ți focalizezi atenția pe reacțiile tale
– Să recunoști manipularea prin vinovăție și să nu o mai hrănești

10/10/2025

💔 Abuzul într-o relație nu înseamnă doar lovituri.
Uneori, e frica aia constantă care te face să te gândești de două ori înainte să spui ceva.
E tensiunea din stomac când îi vezi privirea schimbându-se.
E modul în care începi să te îndoiești de tine, de ce simți, de ce crezi.

Abuzul emoțional se ascunde în tăceri, în reproșuri subtile, în control mascat de grijă.
„Nu te mai îmbrăca așa.”
„De ce vorbești cu el/ea?”
„Tu mereu dramatizezi.”

Dar adevărul e simplu:
👉 Iubirea nu te face să-ți fie frică.
👉 Respectul nu vine cu umilință.
👉 Grija nu înseamnă control.

Dacă te regăsești în asta, nu ești singur(ă).
Vorbește cu cineva de încredere. Cere ajutor.
Ai dreptul la o relație în care te simți în siguranță — emoțional și fizic.