DR. AnDREea PRUNEA

28/11/2025

✅ Bun venit in echipa RED Medical Center✅

✅Suntem onorați să o avem alături de noi pe Doamna Doctor Prunea Andreea-Mariana, Medic Specialist Neurologie Pediatrica, un profesionist dedicat, cu experiență în evaluarea, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor neurologie la copii.

✅ Domeniul neurologiei pediatrice este unul complex și sensibil, iar prezența unui specialist dedicat în clinica noastră reprezintă un sprijin important pentru micii pacienți și familiile lor.

✅ Cu profesionalism, empatie și dorința continua de a oferi îngrijiri medicale de cel mai înalt nivel, Dr. Prunea Andreea-Mariana se alătură misiunii noastre:
sănătate, grijă și respect pentru fiecare pacient.

✅ Sănătatea neurologică a copilului este fundamentală pentru dezvoltarea sa optimă.
Dacă observi simptome care te îngrijorează, specialiștii noștri de neurologie pediatrică sunt pregătiți să intervină cu profesionalism.

✅ Consultația la medicul neurolog pediatru presupune o evaluare specifică, urmată de:
investigatii cm ar fi RMN, CT, EEG, EMG sau teste genetice, în funcție de simptome; o abordare multidisciplinară a tratamentului, planuri personalizate de tratament și recuperare pediatrică, ajustate periodic în funcție de progresul copilului.

✅ Neurologia pediatrică este o ramură esențială a medicinei care se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor sistemului nervos la copii, incluzând atât sistemul nervos central cât și cel periferic.
✅ Specialiștii noștri tratează o varietate largă de afecțiuni, de la probleme ușoare, precum migrenele, până la condiții complexe, cm ar fi epilepsia și tulburările de dezvoltare neuropsihomotorie.
🔷 Afectiunile neuromusculare
🔷 Epilepsia
🔷 Convulsiile febrile;
🔷 Migrena;
🔷 Cefaleea;
🔷 Tulburarile de limbaj;
🔷 Manifestarile paroxistice neepileptice (sincopa, spasmul hohotului de plâns, pavorul nocturn, enurezisul nocturn, ticuri motorii, vertijul paroxistic benign, etc.);
🔷 Intarzierile in dezvoltarea neuropsihomotorie;
🔷 Paralizia cerebrala, paralizia faciala periferica
🔷 Malformatiile si tumorile sistemului nervos;
🔷 Sindromul Hipoton;
🔷 Deficitele motorii de cauze variate;
🔷 Afectiunile inflamatorii;
🔷 Tipuri de craniostenoze.

Este important să acorzi atenție simptomelor precum:
🔷 Dureri de cap frecvente sau severe;
🔷 Probleme de coordonare sau echilibru;
🔷 Slăbiciune în membre;
🔷 Schimbări în comportament sau în performanța școlară;
🔷 Convulsii sau mișcări necontrolate.

☎️ Pentru programări și informații suplimentare, ne puteți contacta la numărul de telefon: 0741 554 236 sau pe site-ul clinicii www.redmedicalcenter.ro
📍 Locație: Sighetu Marmației, str. Mihai Eminescu Nr. 18/22

Va așteptăm cu drag și încredere, pentru că la Red Medical Center fiecare pacient contează, iar fiecare pas spre sănătate îl facem Împreună.❤️

21/11/2025

🧠⚡️💊

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete ;

"În epilepsia severă, diferența dintre o zi bună și una imposibilă poate fi dată de un singur lucru: controlul crizelor. Pentru copiii care trăiesc cu forme rezistente la tratament, fiecare criză înseamnă risc, teamă și limitări pe care nicio familie nu ar trebui să le trăiască.

Ieri, prin hotărârea de guvern, am introdus 41 de molecule noi în lista medicamentelor compensate și gratuite.
Este unul dintre cele mai importante pachete de extindere din ultimii ani — iar în această listă mare se află două tratamente medicamentoase esențiale pentru epilepsia severă:
📌fenfluraminum
📌cannabidiolum

Aceste terapii moderne sunt destinate copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament și care, până acum, erau obligați să caute soluții în afara țării sau în afara posibilităților sistemului public.

Am văzut direct ce poate însemna accesul la un tratament eficient. Povestea unui copil care avea multe crize pe zi, iar astăzi are doar două pe săptămână, spune tot. Un copil care merge din nou la școală, stă în bancă, își vede colegii și își recapătă viața, pas cu pas. Pentru el și pentru familia lui, asta înseamnă speranță în forma ei cea mai concretă.

Nu există soluții minune. Dar există decizii corecte, luate la timp, care schimbă parcursul unei boli și aduc viața mai aproape de normal pentru pacienți.

Asta încerc să fac prin fiecare actualizare de listă:
👉 să transformăm un document administrativ într-o șansă reală,
👉 să aducem terapii moderne în România,
👉 să fim corecți cu oamenii care depind de ele zi de zi.

În sănătate, schimbarea trebuie să ajungă exact acolo unde e nevoie: la pacienții pentru care o zi fără crize devine, încet, o zi normală."

17/11/2025

⚡️

Epilepsia: Într-o criză. Ce face creierul?

În timpul unei convulsii, are loc o explozie bruscă intensă de electricitate, care perturbă modul în care funcționează creierul. Această activitate se poate întâmpla pe o mică parte a creierului și poate dura doar câteva secunde sau se poate răspândi în tot creierul și poate continua timp de mai multe minute.

Epilepsia: Într-o criză. Ce face creierul?

Creierul generează continuu impulsuri electrice, care controlează totul, de la mișcare până la gânduri și amintiri. Aceste impulsuri electrice sunt transmise de neuroni, o rețea de celule, care se găsește în creier și în tot organismul.
Neuronii transmit un impuls electric și trimit „mesaje” neuronilor din apropiere și restului organismului folosind neurotransmițători, un fel de mesageri chimici.
Mulți neuroni activează independent, fără un ritm evident.

Criza:
Epilepsia: Într-o criză. Ce face creierul?
În timpul unei crize de epilepsie, modelul de declanșare al neuronilor se schimbă. Mulți neuroni generează impulsuri electrice în același timp, pe care le experimentați drept o criză.
În timpul unei convulsii, activitatea electrică normală a creierului este perturbată.
Grupurile de neuroni din apropiere se activează într-un model coordonat, creând o creștere a activității, care ar putea fi localizată într-o zonă a creierului.
Acest lucru amestecă „mesajele”, pe care creierul le trimite restului corpului.
Deoarece mesajele sunt amestecate, convulsiile sunt adesea însoțite de mișcări incontrolabile și de modificări ale emoțiilor sau ale comportamentului.
De ce contează locul din creier, unde începe criza
Epilepsia: Într-o criză. Ce face creierul?
Diferite părți ale creierului controlează diferite părți ale corpului.
De exemplu, o parte a creierului tău numită, hipocamp, joacă un rol important în memorie, în timp ce o parte numită cerebel afectează modul în care mergeți.
În funcție partea creierului, care vă provoacă convulsii, acest lucru va afecta ce fel de simptome aveți.
Ce tipuri de convulsii afectează doar o parte a creierului?
Aceste crize se numesc convulsii focale. Activitatea electrică neobișnuită începe de obicei în același loc din creier, de fiecare dată când persoana afectată are o criză (dar se poate extinde și în alte zone).
Ce tipuri de convulsii afectează ambele părți ale creierului?
Acestea se numesc convulsii generalizate. Adesea, nu este posibil să se identifice unde exact în creier încep convulsiile.
Activitatea electrică anormală se întâmplă în tot creierul, în același timp.
Ce daune provoacă convulsiile?
Epilepsia fiecăruia este unică, iar modul în care afectează creierul variază de la o persoană la alta.
Pentru unele persoane, care au convulsii ușoare, nu există daune reale.
Dar pentru cei, care suferă status epilepticus, daunele pot fi severe și de lungă durată.
Prin urmare, este important să discutați cu echipa de tratament pentru a afla despre convulsiile, pe care le aveți, și despre cm să le gestionați cel mai bine.

Sursa -Epiexpert
Foto: unsplash.com

07/09/2025

12/03/2025

🧠

Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice, pe care celulele creierului le folosesc pentru… a vorbi între ele. Din nou, puțină anatomie și fiziologie. Să pară mai ușoară informația😎

Arhitectura creierului: Cum facem legăturile?

Creierul și restul sistemului nervos sunt compuse din multe tipuri diferite de celule, dar unitatea funcțională primară este o celulă numită neuron.
Toate senzațiile, mișcările, gândurile, amintirile și sentimentele sunt rezultatul semnalelor, care trec prin neuroni.

Arhitectura creierului: Cum facem legăturile?

Neuronii sunt formați din trei părți. Corpul celular conține nucleul, unde sunt fabricate majoritatea moleculelor, de care neuronul are nevoie pentru a supraviețui și pentru a funcționa.
Dendritele se extind din corpul celular, ca ramurile unui copac și primesc mesaje de la alte celule nervoase.
Semnalele trec apoi de la dendrite prin corpul celular și pot călători departe de corpul celular – pe un axon spre un alt neuron, spre o celulă musculară sau spre celule dintr-un alt organ.
Neuronul este înconjurat de multe celule suport. Unele tipuri de celule se înfășoară în jurul axonului, pentru a forma o teacă izolatoare. Această teacă include o moleculă grasă, numită mielină, care asigură izolarea axonului și ajută semnalele nervoase să circule mai repede și mai departe.
Axonii pot fi foarte scurti – spre exemplu cei care transportă semnale de la o celulă din cortex la o altă celulă.
Sau pot fi foarte lungi – spre exemplu cei care transportă mesaje din creier până în măduva spinării.
Oamenii de știință au învățat multe despre neuroni studiind sinapsa – locul în care un semnal trece de la neuron la o altă celulă.
Când semnalul ajunge la capătul axonului, acesta stimulează eliberarea unor saci minusculi. Sacii eliberează substanțe chimice, cunoscute sub numele de neurotransmițători, în sinapsă.
Neurotransmițătorii traversează sinapsa și se atașează de receptorii de pe celula vecină. Acești receptori pot modifica proprietățile celulei receptoare.
Dacă celula receptoare este un neuron, semnalul poate continua transmisia către următoarea celulă.

Neurotransmițători-cheie la… muncă

Arhitectura creierului: Cum facem legăturile? Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice, pe care celulele creierului le folosesc pentru… a vorbi între ele.
Unii neurotransmițători fac celulele mai active (excitatori), în timp ce alții blochează sau atenuează activitatea unei celule (inhibitori).
Acetilcolina este un neurotransmițător excitator, deoarece face celulele mai excitabile. Acesta guvernează contracțiile musculare și determină glandele să secrete hormoni. Boala Alzheimer, care afectează inițial formarea memoriei, este asociată cu o lipsă de acetilcolină.
Glutamatul este un neurotransmițător excitator major. Prea mult glutamat poate ucide sau deteriora neuronii și a fost asociat cu tulburări neurologice – inclusiv boala Parkinson, accidentul vascular cerebral, convulsii și sensibilitate crescută la durere.
GABA (acidul gamma-aminobutiric) este un neurotransmițător inhibitor, care ajută la controlul activității musculare. Este și o parte importantă a sistemului vizual. Medicamentele, care cresc nivelurile de GABA din creier, sunt utilizate pentru a trata crizele epileptice și tremorurile la pacienții cu boala Huntington.
Serotonina este un neurotransmițător, care îngustează vasele de sânge și provoacă somnul. Este implicat și în reglarea temperaturii. Nivelurile scăzute de serotonină pot provoca probleme de somn, dar și depresie, în timp ce prea multă serotonină poate duce la convulsii.
Dopamina este un neurotransmițător inhibitor, implicat în starea de spirit și controlul mișcărilor complexe. Pierderea activității dopaminei în unele porțiuni ale creierului duce la rigiditatea musculară a bolii Parkinson. Multe medicamente utilizate pentru tratarea tulburărilor de comportament funcționează prin modificarea acțiunii dopaminei în creier.




Sursa Epiexpert
Foto: pixabay.com

09/03/2025

⚡️

Epilepsia: Etapele unei crize

Are început, mijloc și final. Vorbim despre criza epileptică.
Epilepsia: Etapele unei crize

Nu toate părțile unei crize pot fi vizibile sau ușor de separat unele de altele. Fiecare persoană, care are convulsii, nu va simți toate etapele sau simptomele descrise mai jos.

Simptomele, în timpul unei convulsii, sunt de obicei stereotipe (apar în același mod sau similar de fiecare dată), episodice (vin și pleacă) și pot fi imprevizibile.

Începutul crizei:
Epilepsia: Etapele unei crize. Unii oameni sunt conștienți de începutul unei convulsii, posibil cu câteva ore sau zile înainte ca aceasta să se întâmple. Pe de altă parte, este posibil ca unii să nu fie conștienți de început și, prin urmare, să nu aibă un avertisment.

Prodrom:
Unii oameni pot experimenta sentimente, senzații sau modificări ale comportamentului cu câteva ore sau zile înainte de o criză. Aceste sentimente nu fac, în general, parte din criza, dar pot avertiza o persoană că poate apărea o criză. Nu toată lumea are aceste semne.

Dacă există, semnele pot ajuta o persoană să-și schimbe activitatea, să se asigure că își ia medicamentele, să folosească un tratament de salvare și să ia măsuri pentru a preveni rănirea.

Aură:
O aură sau un avertisment este primul simptom al unei convulsii și este considerată parte a crizei. Adesea, aura este un sentiment de nedescris. Alteori, este ușor de recunoscut și poate fi o schimbare a sentimentelor, a senzației, a gândurilor sau a comportamentului, schimbare similară de fiecare dată, când apare o criză.

Aura poate apărea și singură și poate fi numită criză conștientă cu debut focal, criză parțială simplă sau criză parțială fără pierderea conștientizării.

O aura poate apărea înainte de o pierderea stării de conștiență. Cu toate acestea, mulți oameni nu au aură sau avertisment; criza începe cu o pierderea stării de conștiență.

Simptome frecvente înaintea unei convulsii.

Schimbări ale stării de conștientizare, senzoriale, emoționale sau de gândire:

Déjà vu (un sentiment că o persoană, un loc sau un lucru este familiar, dar nu ați mai experimentat-o ​​până acum)
Jamais vu (simțiți că o persoană, un loc sau un lucru este nou sau necunoscut, dar nu este)
Mirosuri
Sunete
Gusturi
Pierderea vizuală sau încețoșarea vederii
Sentimente „ciudate”
Frica/panica (adesea sentimente negative sau înfricoșătoare)
Sentimente placute
Modificări fizice:

Amețeală
Durere de cap
Greață sau alte senzații ale stomacului (adesea o senzație de creștere de la stomac la gât)
Amorțeală sau furnicături într-o parte a corpului
Mijlocul crizei:
Epilepsia: Etapele unei crize. Mijlocul unei crize este numită faza ictală. Este perioada de timp de la primele simptome (inclusiv o aură) până la sfârșitul activității convulsive. Aceasta se corelează cu activitatea convulsiilor electrice din creier. Uneori, simptomele vizibile durează mai mult decât activitatea convulsivă pe un EEG. Acest lucru apare pentru că unele dintre simptomele vizibile pot fi efecte secundare ale unei convulsii sau nu sunt deloc legate de activitatea convulsivă.

Simptome comune în timpul unei convulsii.

Schimbări de conștientizare, senzoriale, emoționale sau de gândire:

Pierderea stării de conștiență
Confuzie, senzație de spațiu
Perioade de uitare sau pierderi de memorie
Incapabil să auziți
Sunetele pot fi ciudate sau diferite
Mirosuri neobișnuite (deseori mirosuri urâte – cauciucul ars)
Gusturi neobișnuite
Pierderea vederii sau incapacitatea de a vedea
Vedere încețoșată
Lumini intermitente
Halucinații vizuale formate (se văd obiecte sau lucruri, care nu sunt cu adevărat acolo)
Amorțeală, furnicături sau șoc electric – senzație în corp, braț sau picior
Senzații din afara corpului
Senzație de detașare
Déjà vu sau jamais vu
Părțile corpului se simt sau arată diferit
Senzație de panică, frică, dezamăgire iminentă (sentiment intens că se va întâmpla ceva rău)
Sentimente plăcute
Modificări fizice:

Dificultate de a vorbi (vă puteți opri din vorbit, puteți scoate sunete confuze, vorbiți în continuare sau vorbirea poate să nu aibă sens)
Incapabil să înghițiți saliva
Clipirea repetată a ochilor, ochii se pot mișca într-o parte sau se pot uita în sus sau se holbează
Lipsa mișcării sau a tonusului muscular (incapacitatea de a se mișca, pierderea tonusului gâtului și a capului – capul poate cădea înainte -, pierderea tonusului muscular al corpului)
Tremor, mișcări de tresărire sau smucitură (pot apărea pe una sau pe ambele părți ale feței, brațelor, picioarelor sau întregului corp; pot începe într-o zonă, apoi se pot extinde în alte zone sau rămân într-un singur loc)
Mușchi rigizi sau încordați (o parte a corpului sau întregul corp se pot simți foarte strânși sau încordați și, dacă stați în picioare, pot cădea „ca un trunchi de copac”)
Mișcări repetate neintenționate, numite automatisme, implică fața, brațele sau picioarele, cm ar fi mișcări de stropire a buzelor sau de mestecat, mișcări repetate ale mâinilor, cm ar fi strângerea, jocul cu nasturi, îmbrăcarea sau dezbracarea, mersul sau alergarea
Mișcări repetate (persoana poate continua activitatea, care avea loc înainte de criză)
Convulsii (persoana își pierde cunoștința, corpul devine rigid sau tensionat, apoi apar mișcări rapide de smucitură)
Pierderea în mod neașteptat a controlului urinei sau a scaunului
Transpiraţie
Schimbarea culorii pielii (pare palidă sau înroșită)
Pupilele se pot dilata sau pot apărea mai mari decât în ​​mod normal
Mușcătura de limbă (de la strângerea dinților, când mușchii se strâng)
Respiratie dificilă
Inima bate repede
Finalul crizei
Epilepsia: Etapele unei crize. Pe măsură ce criza se termină, apare faza postictală – aceasta este perioada de recuperare după criză.

Unii oameni își revin imediat, în timp ce altora le ia câteva minute până la ore pentru a se simți normal. Tipul de criză, precum și ce parte a creierului afectează criza, afectează perioada de recuperare – cât de mult poate dura și ce poate apărea în timpul acesteia.

Simptome frecvente după o convulsie.

Schimbări de conștientizare, senzoriale, emoționale sau de gândire:

Răspunde lent sau nu poate răspunde imediat
Somnoros
Confuz
Pierderea memoriei
Dificultate de a vorbi sau de a scrie
Senzație de neclaritate, amețeală
Deprimat, trist, supărat, speriat, nerăbdător, frustrat, rușinat
Modificări fizice:

Pot apărea vânătăi, răni.
Vă puteți simți obosit, epuizat sau puteți dormi câteva minute sau ore.
Dureri de cap sau alte dureri.
Greață sau stomac deranjat
Sete
Slăbiciune generală sau slăbiciune într-o parte a corpului
Nevoia urgentă de a merge la baie.


Sursa Epiexpert.ro

Foto: unsplash.com

22/12/2024

🧠♎️🫀

Epilepsia: Legătura dintre inimă și creier

Inima și creierul sunt strâns legate. Fie că este vorba de modul în care organismul răspunde la exerciții fizice sau la modul în care ne liniștim, aceste două organe vitale comunică continuu. Prin urmare, nu este surprinzător că atunci când există probleme la unul dintre aceste organe, resimte și celălalt.
Există o relație complicată între sistemul nervos și sistemul cardiovascular. Progresele recente în electrofiziologia neuro-cardiacă au aruncat lumină asupra naturii interconectate a epilepsiei și a aritmiilor, două tulburări complexe, care afectează creierul și, respectiv, inima.

Probleme cardiace, care provoacă convulsii:
Epilepsia: Legătura dintre inimă și creier

Multe afecțiuni cardiace pot provoca evenimente asemănătoare convulsiilor. Iată câteva probleme cardiace, care provoacă convulsii:

Aritmie cardiacă:

Inima bate prea repede, prea încet sau neregulat – aceasta este aritmia. Poate apărea leșinul.

De asemenea, creierul ar putea să nu primească suficient oxigen, așa că pot apărea convulsii.
Există multe afecțiuni cardiace, care pot provoca aritmii – hipertensiune arterială, boli valvulare și cardiomiopatie hipertrofică.
Sindromul QT lung:

Aceasta este o problemă cardiacă rară și potențial fatală, care provoacă bătăi foarte neregulate ale inimii.

Leșinul și convulsiile sunt simptome comune ale acestei afecțiuni.
Ca și în cazul aritmiilor, se crede că, atunci când inima bate într-un mod dezordonat, creierul nu primește suficient oxigen, așa că oamenii leșină.
Ischemie:

Acesta este momentul în care fluxul sanguin este restricționat, astfel încât nu ajunge suficient oxigen în organism. Ischemia cardiacă apare atunci când inima nu poate p***a sângele bine. Din nou, acest lucru determină lipsa oxigenului în creier.

Ce înseamnă inima epileptică?
Epilepsia: Legătura dintre inimă și creier

Persoanele cu epilepsie sunt predispuse la modificări electrice și modificări structurale ale inimii. De aceea, aveți nevoie de controale cardiologice regulate.

Un control cardiologic e necesar o dată pe an.
O dată pe an, vă așteptăm să vă evaluați epilepsia, chiar dacă pare că totul merge bine.
Foto: unsplash.com

22/12/2024

⚠️

Epilepsia: Medicamente, care cresc riscul convulsiilor

Anumite medicamente vă pot expune unui risc crescut de a avea convulsii. Nu toți medicii se simt confortabil – asemenea unui specialist în epilepsie – atunci când tratează persoanele cu epilepsie.
Prin urmare, este important să cunoașteți unele dintre cele mai comune medicamente, care măresc riscul de avea o convulsie.

Imprimați următoarea listă și țineți-o în portofel, spune Liga internațională împotriva Epilepsiei.
Sau copiați link-ul într-un document, pe care să îl salvați în telefon, pentru o referință ușoară în viitor. În acest fel, atunci când mergeți la un medic de orice specialitate să îi arătați lista.
Medicamentele obișnuite, care cresc riscul de a avea o criză:
1. Anumite antibiotice:

Clasa penicilinei. Exemple sunt – amoxicilină, ampicilină și augmentin.
Clasa de fluorochinolone. Exemple sunt ciprofloxacina și levofloxacin.
Metronidazol
Cefepimă
2. Anumite antidepresive:

Antidepresive triciclice. Un exemplu este amitriptilina
Bupropion
Clasa ISRS/SNRI. Exemple sunt sertralina, fluoxetina și venlafaxina
3. Antipsihotice. Exemple sunt clorpromazina, clozapina, perfenazina.
4. Tramadol
5. Consumul excesiv de alcool și abstinența de la alcool.
6. Sevrajul benzodiazepinelor (întreruperea acestor medicamente)
7. Droguri stradale ilicite. Exemple sunt amfetaminele, cocaina, ecstasy.

Acestea sunt unele dintre cele mai comune medicamente, dar această listă nu este completă. Vorbiți cu medicul dvs. epileptolog despre orice medicament.

Foto: unsplash.