Sigina Pop Nutritionist Dietetician

02/12/2025

Ascultă până la capăt 👆🏻

01/12/2025

🎉 Mici și cârnați de 1 Decembrie?
Oficial intrăm în luna „porc”-ăriilor (pentru cei care nu țin post… alimentar, desigur).

🥩 Sunt micii nesănătoși?
Depinde. Micii sunt, fundamental, un amestec de carne roșie tocată, condimentată.
➡️ Carnea roșie în sine NU a fost niciodată cauza vreunei boli.
Contextul alimentar și de stil de viață contează infinit mai mult.

Problema reală?
❗️Carnea procesată (cu nitriți & E-uri – mai ales E250)

Aici intră majoritatea mezelurilor industriale → cauzalitate clară pentru cancer, cu precădere cel de colon.

🔥 Ce poate fi nesănătos la mici?

1) Gătirea la foc deschis

Provoacă formarea hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP) – compuși cu potențial cancerigen.
La fel se întâmplă și la afumăturile tradiționale „de casă”.

2) Gătirea insuficientă

Interiorul rozaliu-crud = risc de toxiinfecție alimentară.

✔️ Cum îi gătim mai sigur?

Grătarele noi, fără contact direct cu flacăra, reduc semnificativ formarea HAP.
Și… surpriză: tot ies buni.

🍽 Cum îi mâncăm?

Clasicul: mici + pâine + muștar rămâne sfânt, DAR:
– varianta mai puțin calorică: mici + piure de cartofi (eu așa consum)
– pentru volum și sațietate: o salată mare de varză

Varza, apropo: este antitumorală și conține mirozinază activă → activează sulforafanul (unul dintre cei mai potenți compuși antitumorali naturali).

🎯 DECI:

Dacă mănânci mici de 2 ori pe an, ai un stil de viață echilibrat, mănânci decent, faci sport, dormi cât trebuie și gestionezi stresul…
➡️ Nu există niciun risc real pentru sănătate.
Serios. O porție de mici nu rupe homeostazia nimănui.

Poftă bună și să avem o lună decembrie minunată!
❤️ Cu zăpadă, dacă se poate.
La mulți ani nouă! 🇷🇴✨

P.S. dacă ți-a părut util, dă share, lasă un comentariu 🥰 fă o programare online sau la cabinet sau oferă cadou un pachet de monitorizare continuă.

Dietetician Sigina

30/11/2025

✨ De ce „bunul simț alimentar” nu mai este de ajuns azi?
“Coc” această postare de câteva zile, sper să n-o înghită patriotismul brusc de 1 Decembrie. Bunul simț alimentar a funcționat… până acum 30 de ani (în România). Azi, nu mai e suficient. Și vă explic de ce, foarte pe scurt și bazat pe știință.

1️⃣ Suntem înconjurați de mâncare hiperstimulantă

Acum 30–40 de ani, nu existau rafturi întregi de ultra-procesate, mereu la 3 pași distanță. Nu aveai bolt food, wolt etc., gustări la benzinărie din 50 în 50 de metri.
➡️ Mediul alimentar modern depășește capacitatea biologică a „voinței”.

2️⃣ Creierul uman nu e calibrat pentru abundență
Apetitul e reglat de sisteme homeostatice și hedonic–dopaminergice.

➡️ Într-o lume cu stimuli alimentari constanți, „bunul simț” nu poate învinge mecanismele de supraviețuire vechi de milioane de ani.
Creierul vrea calorii dense, nu salată.

3️⃣ Biologia metabolică modernă nu mai seamănă cu cea din anii ’70 🫤 (sau cu cea a de la 1900. Sau a omului din evul mediu).

Rezistența la insulină nu apare „din senin”.
➡️ E aproape întotdeauna tributara excesului de țesut adipos, în special cel visceral (din jurul organelor).
Când țesutul adipos devine „suprasaturat”, semnalizarea metabolică se dereglează:
• inflamație cronică de grad scăzut
• disfuncție mitocondrială
• scăderea sensibilității la insulină
• creșterea poftei de dulce și a apetitului
Aici bunul simț nu mai ajunge, deja e o problemă biologică, nu morală.

4️⃣ Stilul de viață urban sabotează „intențiile bune”
Stress, ture de noapte, sedentarism, mese pe fugă, somn puțin → modifică hormonii foamei și sațietății.
➡️ „Mănâncă regulat, mâncare reală, include alimente de confort cu cap, mănâncă conștient” nu mai sunt sfaturi, sunt o strategie metabolică.

5️⃣ Corpul reacționează diferit la diete în funcție de genetica și microbiomul fiecăruia
Nutrigenetica, microbiomul — toate pot crește aportul caloric spontan cu sute de kcal/zi.
➡️ „Mănâncă mai puțin” e un sfat incomplet atunci când biologia ta cere mai mult.

Așa că:
„Bunul simț alimentar” e un ideal frumos, dar insuficient într-o lume complet diferită de cea pentru care au evoluat corpurile noastre.
Azi, avem nevoie de:
✔️ educație nutrițională (chiar dacă ești o persoană care se consideră educată și “știe”)
✔️ mediu alimentar inteligent
✔️ strategii adaptate metabolismului fiecăruia
✔️ intervenții personalizate (nutrigenetică, microbiom, comportament alimentar)
✔️ uneori, suport farmacologic (“familia” GLP-1 RA, dacă este cazul)

Nu e lipsă de voință.
E fiziologia umană ca răspuns la un mediu nefiresc felului în care am fost proiectați să trăim.
———-
🌱 Dietetician Sigina
Fă o programare online sau la cabinet.
Profită de discount-ul la pachetele de monitorizare continuă. 👇🏻

27/11/2025

“Mănâncă tot din farfurie.”
“Ești cam slab.”
“Ai slăbit mult.. ai vrut tu sau..?”
Toate sunt expresii ale sistemului de supraviețuire - frica de a nu muri de foame este veche și irațională, e automatism. Ajută să știm asta atunci când ne raportăm la mâncare:
- e ok să lași în farfurie/eventual nu pune data viitoare mai mult decât știi că ai mâncat ultimele dăți.
- să fii slab e ok dacă așa îți e felul. Nu forțăm copiii să mănânce, când îi e foame, mănâncă (desigur, mâncare, nu ronțănele, în loc).
- deși conștient vrem să fim apreciativi când cineva a pierdut în greutate foarte mult, dacă pierderea este marcată, automat e și un gând mic că poate a pățit ceva rău.
Vă dați seama cât ne păzește creierul să nu murim de foame și ce neadaptat e la mediul actual dpdv al stocării/utilizării energetice?

De fapt, dacă stau bine să mă gândesc, creierul s-a adaptat: folosește mâncarea în afara funcției de supraviețuire energetică, o folosește ca “reglator”, tot ca “să nu puști”. Compensator, pt stare de bine. Supraviețuire psihoemoțională, cumva.
—
Dietetician Sigina
Programează o consultație. Online sau la cabinet.

26/11/2025

T I R O I D Ă. 😊 Pentru cei interesați, intrați pe postarea de mai jos, în comentarii, pe link👇🏻👇🏻

Ablația e o procedură minim-invazivă prin care un țesut bolnav este „ars”/distrus controlat cu energie (radiofrecvență, laser, microunde) ca să nu mai provoace simptome sau să dispară.

Dr. Mircea-Adrian Radu este medic specialist în endocrinologie, cu atestat în ecografie endocrină și experiență clinică acumulată în centre universitare importante, precum Timișoara și Cluj-Napoca. Absolvent al UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, și-a continuat formarea prin rezidențiat în endocrinologie și un master în Management Sanitar, dezvoltându-și atât competențele clinice, cât și cele administrative.
În prezent, Dr. Radu este și director medical în cadrul centrului medical Caroll Med, din Hunedoara, unde contribuie activ la dezvoltarea unor servicii medicale moderne, orientate spre pacient.

Cu o implicare constantă în educația medicală continuă – ultrasonografie, tehnici minim-invazive tiroidiene și cursuri internaționale – Dr. Mircea-Adrian Radu își bazează practica pe ghidurile actuale și pe abordări moderne ale patologiilor endocrine. Vorbește fluent limba engleză și germană și se remarcă prin comunicare excelentă și leadership dobândit inclusiv în proiecte ONG.

Dacă ai auzit de ablația cu radiofrecvență a nodulilor tiroidieni, dar încă nu știi exact ce presupune, cm se realizează sau dacă ar putea fi o opțiune potrivită pentru tine… avem o veste excelentă! 👀

🚨 Vineri, 28 noiembrie, de la ora 19:00, dr. Mircea-Adrian Radu (Caroll Med Hunedoara) va fi prezent pe grupul Tiroida - Sfaturi si pareri, pentru o sesiune live de întrebări și răspunsuri dedicată acestei proceduri moderne.

Ai ocazia să afli TOT ce te interesează, direct de la un specialist, din confortul casei tale, fără programare.

📌 Tot ce trebuie să faci:
👉 Lasă întrebarea ta în comentariile de pe grup (link în comentarii), iar dr. Radu va răspunde vineri, începând cu ora 19:00.

💙 Nu uita să salvezi postarea și să ne urmărești pentru mai multe sesiuni interactive!

26/11/2025

In general, am aici un "pool" de oameni decenti, care ma urmaresc/citesc si ma recomanda, unii de ani buni (si le multumesc🙏 )astfel incat la mine rar mai ajung persoane de tipul celor din reelul in care faceam haz de necaz, cu "o sa ma documentez". Dar patesc colegii, dieteticieni, medici si cu siguranta patesc specialisti si din alte domenii.

Dar odata cu mini-viralizarea reel-ului, a ajuns si prin "celalalt pool" de audienta, nu vreti sa stiti ce comentarii/profiluri am blocat. Este ceva ingrijorator. Intre acestea, exista si un tipar de discurs venit de pe niste profiluri dubioase, carora nu le poti da block si care nu stiu ce hram poarta. De tipul "postacilor" din campaniile politice. Aveti idee cm sa blocheaza astfel de profluri?

Eu nu-mi doresc sa ajung la toata lumea. Eu imi doresc sa ajung doar la oamenii potriviti, insa aici, pe facebook (aici e cel mai rau, pe ig mai putin) este dificil sa selectez oamenii, asa ca ma voi baza de acum doar pe share-urile voastre. Ca sigur si voi va invartiti intre oameni ca voi si, implicit, ca mine. Deci, sunteti pe aici?

Daca sunteti aici, o sa va rog sa dat acolo la Urmarire: Flux si prioritar sa puteti vedea postarile mele primele.

Cu drag si multumiri ca sunteti aici
Dietetician Sigina

25/11/2025

Nu știu cine e Vasii, dar insulinorezistența e tributară țesutului adipos în exces și nu invers.
Ca ”să cobori insulina”, trebuie să slăbești și să crești sensibilitatea celulelor la insulină. Adică nutriție făcută cu cap, mișcare, MEDICAȚIE și puff, se normalizează secreția de insulină. Ce-i cu formulările astea disperate pentru a crește numărul de vizualizări?...

E ca și cm ai zice că o mașină nu merge pe carburant, ci pe injectoare. Injectoarele contează, dar fără carburant nu merge.

24/11/2025

🍳„Mănâncă ou dimineața, la prânz dă-l prietenului, iar seara dă-l dușmanului.”

🥚 De ce să nu mănânci ou seara? Sau, mai bine zis, de ce n-ai face-o?
Unele vorbe în popor sunt atât de bine înrădăcinate încât ajung să fie percepute ca adevăruri. În lingvistică acest fenomen se numește interiorizare culturală normativă: reguli transmise prin folclor, acceptate ca valide doar prin repetare, nu prin dovezi.

În realitate, nu există nicio dovadă științifică care să susțină că oul ar fi nepotrivit pentru masa de seară.
Un ou înseamnă albuș = proteină completă + gălbenuș = ~5 g lipide cu vitamine și minerale. Nu poartă niciun secret metabolic întunecat. Se digeră ca orice altă combinație de proteine și grăsimi de-a lungul zilei.

Dacă „îți pică greu la ficat”, problema nu e oul, ci probabil:
👉🏻 o afecțiune hepatică, care impune atenție la alimentație în ansamblu, nu la un singur aliment, sau
👉🏻 un episod de reflux gastro-esofagian, caz în care e nevoie ca ultima masă să fie cu 2–3 ore înainte de somn, indiferent ce mănânci, nu doar ou.

Cu alte cuvinte, frica de ou seara e folclor culinar. Probabil amplificată în epoca demonizării colesterolului, când oul devenise țap ispășitor pentru orice analiză „rea”. Iar dacă poți mânca pizza, burgeri sau shaorma la cină fără efecte secundare, un ou chiar nu-ți va face nimic rău.
Tu gândeai la fel?
⸻
🌱 Dietetician Sigina | fă o programare

23/11/2025

O parte din noi, Synobis Dietitians & dr Mădălina Indrie, speakeri la THE DIETITIAN. A fost superb. Tot.

22/11/2025

Synobis Medical centru nutriție și management integrat al obezității acreditat EASO.

THE DIETITIAN 2025 | Asociatia Dieteticienilor din Romania
20-22 Noiembrie - zile de maraton științific cu vorbitori fenomenali între colegii mei dieteticieni, dar și psihologi și medici de exceptie. Un eveniment impecabil organizat și posibil cu ajutorul sponsorilor noștri:
❤️ .ro &

.ro .suplimente.alimentare .romania

.ro 🔥 healthcare .ro

👏PARTENERILOR MEDIA: .diabet .tv