Psiholog Ana Bogdan

Psiholog Ana Bogdan Psiholog clinician
Ședințe online
Recomandări de cărți terapeutice 📚📖

Diferența dintre evaluarea psihologică și cea psihiatricăOamenii care aleg să vină la psiholog caută, de regulă, consili...
18/04/2026

Diferența dintre evaluarea psihologică și cea psihiatrică

Oamenii care aleg să vină la psiholog caută, de regulă, consiliere sau psihoterapie. Sunt rare situațiile în care cineva solicită o evaluare psihologică din proprie inițiativă. De cele mai multe ori, psihiatrul face o trimitere către psiholog pentru o evaluare suplimentară.

Însă evaluarea psihologică nu este același lucru cu evaluarea psihiatrică. În cadrul consilierii sau psihoterapiei, psihologul nu patologizează stările clientului. Evaluarea psihologică trece dincolo de diagnosticul din DSM sau ICD. De multe ori, un diagnostic poate acționa ca o profeție autoîmplinită, determinând clientul să se comporte conform acelui diagnostic.

Prin ce se diferențiază evaluarea psihologică?

Evaluarea psihologică are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra vieții interioare a clientului. Succesul oricărei terapii psihologice constă, în primul rând, în descoperirea și valorificarea resurselor interioare.

Cum definim resursele interioare?

Fiecare om dispune de anumite resurse care îl pot ajuta în procesul de vindecare. Acestea pot include o dezvoltare cognitivă foarte bună (nivelul coeficientului de inteligență, IQ), imaginație și interes artistic sau o inteligență emoțională bine dezvoltată. Orice terapie eficientă pune accent pe dezvoltarea și valorificarea acestor resurse interioare. Vindecarea nu ține neapărat de tehnicile terapeutice, ci de modul în care aceste resurse sunt utilizate în procesul de echilibrare a minții și sufletului.

Pe lângă capacitățile cognitive, evaluarea psihologică evidențiază trăsăturile de personalitate ale clientului și strategiile de coping. Potrivit modelului Big Five, există cinci dimensiuni principale ale personalității: deschiderea către experiențe, conștiinciozitatea, agreabilitatea, extraversiunea și nevrotismul. Aceste trăsături sunt utile în procesul de autocunoaștere, mai ales pentru tinerii adulți aflați la început de drum, având aplicații și în consilierea vocațională.

În al doilea rând, așa cm menționa Epictet, există lucruri pe care le putem controla și lucruri care nu se află în controlul nostru. Conform psihoterapiei cognitive, există gânduri rigide și inflexibile, care nu ne ajută, dar și gânduri mai flexibile și adaptative. O evaluare a cognițiilor poate contribui la conștientizarea faptului că viața noastră este influențată de propriile gânduri. Potrivit unor studii, metacogniția este una dintre cele mai avansate forme de inteligență.

De asemenea, evaluarea psihologică nu se limitează la simptomele din prezent, ci încearcă să identifice acele convingeri formate în copilărie sau adolescență, preluate din mediul familial și social, care influențează gândirea actuală. În cadrul evaluării, sunt analizate acele scheme cognitive care pot predispune clientul la vulnerabilitate. Inspirându-se din psihanaliză, Jeffrey Young a dezvoltat teoria schemelor cognitive timpurii.

Astfel, evaluarea psihologică depășește simpla stabilire a unui diagnostic. Fiecare persoană este unică și dispune de resurse și vulnerabilități diferite. Două persoane cu același diagnostic (de exemplu, ADHD) pot avea profiluri psihologice complet diferite. De aceea, este esențial ca psihologul să evidențieze acele caracteristici care pot susține procesul de vindecare și să ajute la restructurarea gândurilor care nu mai sunt utile în prezent.

Nota bene! Instrumentele de evaluare psihologică (de exemplu, SCID-ul) sunt suficient de complexe pentru a identifica și susține diagnosticul diferitelor tulburări (ADHD, tulburare bipolară, tulburare de personalitate borderline etc.). Cu toate acestea, evaluarea nu este suficient de exhaustivă decât atunci când explorează și aspectele de profunzime ale psihicului.

Dacă ești interesat/ă de o evaluare psihologică complexă, care pune accent pe resursele interioare și cogniții, sau ești pur și simplu curios/oasă dacă prezinți simptome de ADHD sau anxietate, îmi poți scrie în privat.

17/04/2026

Fiecare zi este o nouă zi în care alegi cine vrei să devii.

La sfârșitul lunii martie am participat la un curs cu tema „vindecarea copilului interior”. Deși, la început, conceptul ...
10/04/2026

La sfârșitul lunii martie am participat la un curs cu tema „vindecarea copilului interior”. Deși, la început, conceptul mi s-a părut destul de abstract și chiar puțin straniu, perioada în care am fost acolo mi-a adus câteva conștientizări rare.

John Bradshaw este considerat un pionier al conceptului de „copil interior”. El susține că multe dintre dificultățile vieții adulte își au rădăcina în experiențele din copilărie și adolescență. Acestea rămân stocate la nivel subconștient, sub forma unor blocaje care ne pot împiedica să devenim adulți echilibrați. Abordarea sa este influențată de analiza tranzacțională și de NLP.

Pornind de aici, am ales să citesc cartea sa din anii ’90, "Rușinea, de la captivitate la vindecare". Deși au trecut peste 30 de ani de la publicare, mesajul rămâne surprinzător de actual. Este o carte profund introspectivă, care îmbină referințe religioase, filosofice și istorice, dar al cărei nucleu este unul psihologic.

Bradshaw definește rușinea ca fiind sentimentul profund că ești defect și că trebuie să te ascunzi. În această formă toxică, rușinea poate duce la numeroase dificultăți, inclusiv la dezvoltarea dependențelor.

Ce mi-a atras cel mai mult atenția este modul în care autorul propune căi de vindecare. Printre acestea se numără exercițiile de imagerie dirijată, prin care te întorci simbolic în trecut și îți reinterpretezi experiențele. De asemenea, el pune accent pe acceptarea și exprimarea emoțiilor dificile, pe renunțarea la perfecționismul toxic și pe construirea unor relații autentice.

În final, am rămas cu o idee simplă, și anume că imperfecțiunile noastre fac parte din ceea ce ne face umani.

Este o carte care merită citită!



09/04/2026

Proiectul Hail Mary, despre singuratate si cosmos

26/03/2026

Autocompasiunea 💖

23/03/2026

Psalmii sunt un panaceu pentru suflet

„Gândesc în imagini” este una dintre cele mai minunate cărți scrise de o persoană neurodivergentă. Este o lucrare care m...
12/03/2026

„Gândesc în imagini” este una dintre cele mai minunate cărți scrise de o persoană neurodivergentă. Este o lucrare care m-a impresionat enorm, deoarece am reușit să pătrund în lumea unică a unei persoane cu autism. Am aflat informații valoroase despre autism și despre ce înseamnă să îți accepți unicitatea.

Cartea începe cu reflecțiile autoarei asupra faptului că are o gândire și o memorie bazate pe imagini vizuale. De aici începe diferențierea dintre persoanele neurotipice și cele neurodivergente. În ciuda unor dificultăți de relaționare și comunicare, persoanele cu autism par să aibă alte tipuri de abilități și „daruri” pe care le pot folosi în societate. Au o atenție mai mare la detalii și observă pattern-urile mai repede, ceea ce le face persoane cu înclinații spre știință.

Mi-a plăcut capitolul care asociază genialitatea cu autismul sau sindromul Asperger. Mulți savanți, printre care și Einstein, ar fi putut avea trăsături asociate cu autismul. De asemenea, persoanele care lucrează în IT sunt considerate mai predispuse să prezinte tendințe autiste. Am citit în urmă cu ceva vreme un articol care spunea că prețul evoluției limbajului și inteligenței umane ar putea fi apariția tulburărilor din spectrul autist sau psihotic.

Spre deosebire de alte cărți despre autism pe care le-am citit, aceasta este scrisă dintr-o perspectivă personală. Este, în esență, autobiografia unei persoane autiste. De-a lungul capitolelor, autoarea își descrie viața și modul în care a reușit să treacă prin diferite experiențe din copilărie, adolescență și viața adultă.

Această carte m-a învățat că este important să îți accepți unicitatea. Este o lucrare fenomenală pe care o recomand oricui!

08/03/2026

Puterea femeii stă în reziliență

06/03/2026

Curaj existențial

Am descoperit o carte autobiografică scrisă de o autoare diagnosticată cu tulburare bipolară. Cartea nu a fost încă trad...
02/03/2026

Am descoperit o carte autobiografică scrisă de o autoare diagnosticată cu tulburare bipolară. Cartea nu a fost încă tradusă în limba română. La 17 ani, Kay Redfield Jamison, o adolescentă aparent tipică, începe să prezinte simptome de manie. Vorbește mai repede și mai mult, gândește mai confuz, face asocieri mentale neobișnuite și devine mai impulsivă. Însă nu cere ajutor.

Se înscrie la facultate, studiază psihologia și ajunge profesor universitar la Universitatea din California. În ciuda simptomelor depresive și maniacale pe care le-a avut de-a lungul carierei, a refuzat să solicite ajutor specializat. O primă cauză a acestei neconștientizări este lipsa insight-ului. În fazele de manie, se simțea extraordinar și nu considera că are o problemă. Când era depresivă, își reprima emoțiile și încerca să funcționeze în continuare.

Am remarcat tendința oamenilor de a nu se cunoaște cu adevărat, de a-și reprima stările negative și de a purta o mască socială. Pe de altă parte, autoarea declară în carte că a vrut să-și ascundă diagnosticul și din cauza stigmei sociale. Abia la 28 de ani primește diagnosticul oficial, în urma unui episod depresiv.

Per ansamblu, cartea este construită din perspectiva unui om de știință care încearcă să înțeleagă și să se adapteze la realitatea propriei boli psihice, tulburarea bipolară. Chiar dacă este mai puțin emoționantă decât alte lucrări pe această temă, rămâne o scriere autentică și lucidă a unei persoane afectate. Deși studiile arată că mulți oameni creativi, scriitori și poeți, au suferit de tulburare bipolară, realitatea acestei afecțiuni psihologice este mult mai sumbră și marcată de suferință.

Address

Gheorgheni
Cluj-Napoca

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psiholog Ana Bogdan posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psiholog Ana Bogdan:

Share

Category