What are the opening hours?

Monday 09:00 - 20:00 Thursday 09:00 - 19:00 Friday 09:00 - 19:00 Saturday 09:00 - 17:00

https://www.facebook.com/102928189367624/

Psiholog Mirela Scarlat, Strada Ecaterina Varga, Nr. 4, etaj 1, Constanta (2026)

Q: What is the address?

Strada Ecaterina Varga, Nr. 4, Etaj 1

08/01/2026

Nimeni nu știe cât de greu îți este.
Dar tu știi. Și asta este suficient ca să conteze.

Poate zâmbești, funcționezi, îți faci treaba, mergi mai departe.
Dar în tine există o oboseală care nu trece cu somn.
O durere care nu se vede.
Întrebări fără răspuns.
Frământări care îți fură liniștea, bucuria, respirația.

Nu ești slab pentru că te doare.
Ești uman.

Și nu ești defect.
Ești rănit.
Iar rănile au nevoie de grijă, nu de judecată.

Terapia nu este pentru „cei care nu pot”.
Este pentru cei care nu mai vor să trăiască pe jumătate.
Pentru cei care vor să înțeleagă de ce se simt cm se simt.
Pentru cei care nu mai vor să fugă de ei înșiși.
Pentru cei care vor să se vindece, nu doar să supraviețuiască.

Terapia este locul unde poți spune lucrurile pe care nu le-ai spus niciodată.
Unde nu trebuie să fii puternic.
Unde nu trebuie să explici de ce te doare, e suficient că te doare.

Este locul unde începi, încet, să te regăsești.
Să te reconstruiești.
Să te ierți.
Să te alegi.

Nu trebuie să mai duci totul singur.
Nu trebuie să mai înduri în tăcere.
Nu trebuie să mai trăiești în interiorul unei lupte pe care nimeni nu o vede.

Meriti o viață cu liniște.
Meriti să respiri fără nod în piept.
Meriti să te simți acasă în tine.

Și uneori, primul pas spre asta nu este curajul.
Este doar o programare.

Iar de acolo… începe vindecarea. :)

Psiholog Mirela Scarlat
Psiholog specialist, terapie Ericksoniana, hipnoză clinică și tehnici de relaxare
Programări ședințe online sau în cabinet (Constanța) 0721 617 318
Ședințele se pot desfășura în limba română sau în limba engleză.

06/01/2026

Traumele nu sunt „în capul tău”. Sunt în corpul, emoțiile și povestea ta. Și pot fi vindecate.

De multe ori, oamenii cred că trauma înseamnă doar evenimente „grave”: accidente, pierderi majore sau abuz.
În realitate, trauma este orice experiență care a fost prea mult, prea repede, prea dureros pentru sistemul tău emoțional la momentul respectiv.

Poate fi:

✅respingerea trăită în copilărie

✅lipsa siguranței emoționale

✅rușinea, critica constantă

✅relații în care nu ai fost văzut(ă) sau auzit(ă)

✅pierderi, frici, abandon

Trauma nu este despre ce ți s-a întâmplat, ci despre ce a rămas blocat în tine ulterior.

Ce face trauma în viața ta?
Fără să îți dai seama, ea poate genera:

✅anxietate, atacuri de panică

✅stimă de sine scăzută

✅relații repetitive dureroase

✅frică de apropiere sau de respingere

✅oboseală emoțională, blocaje, auto-sabotaj.

Nu pentru că „e ceva în neregulă cu tine”,
ci pentru că sistemul tău nervos încă încearcă să te protejeze de un pericol vechi.

Cum ajută Terapia Ericksoniană?
Terapia Ericksoniană este o formă profundă, blândă și eficientă de terapie care lucrează cu resursele tale inconștiente — exact acolo unde sunt stocate amintirile emoționale, fricile și tiparele automate.

În terapie:

✅nu „forțăm” trauma

✅nu retraumatizăm

✅nu te punem să retrăiești durerea.

Ci ghidăm mintea și corpul tău să rescrie răspunsurile vechi și să creeze noi căi de siguranță, calm și încredere.

Prin tehnici de hipnoză ericksoniană, metafore terapeutice și intervenții adaptate fiecărei persoane, sistemul tău nervos învață treptat că:

✅pericolul a trecut
✅ești în siguranță acum
✅poți trăi fără frică, rușine și blocaj.

Vindecarea nu înseamnă să uiți.
Înseamnă să nu mai trăiești prezentul prin rănile trecutului.

Dacă simți că porți poveri care nu îți aparțin,
dacă te-ai săturat să te lupți cu tine,
dacă vrei o schimbare profundă, nu doar „sfaturi”,
terapia te poate ajuta.

💬 Sunt aici să te însoțesc în procesul tău de vindecare.
Programează o ședință și începe să îți recapeți liniștea.

Psiholog Mirela Scarlat
Psiholog specialist terapie Ericksoniana hipnoză clinică și tehnici de relaxare
Programări ședințe online sau în cabinet (Constanța) 0721 617 318 .

04/01/2026

Începutul anului este un moment extrem de potrivit pentru a începe terapia, iar asta nu ține de clișeele cu „rezoluții”, ci de felul în care funcționează psihicul nostru. Uite de ce:

🌱 1. Creierul tău este mai deschis la schimbare acum
Trecerea într-un „an nou” creează un efect psihologic real numit fresh start effect:
mintea percepe o „linie nouă”
apare automat o motivație mai mare de reorganizare
suntem mai dispuși să renunțăm la tipare vechi
Cu alte cuvinte nu e doar o dată în calendar – e un moment neuro-emoțional de reset.

🧠 2. Terapia funcționează cel mai bine când există spațiu mental pentru ea
După sărbători, ritmul încetinește puțin.
E mai ușor să:
✅reflectezi
✅simți ce nu e în regulă
✅observi ce vrei diferit
Terapia nu este doar „rezolvarea problemelor”, ci reorganizarea interioară — iar acum ai exact spațiul pentru asta.

🔄 3. Nu începi doar „o terapie”, ci un nou ciclu al tău
Un an nou e despre:
✅noi limite
✅noi relații
✅noi decizii
✅un nou fel de a te raporta la tine.
Dacă începi terapia acum, nu repari trecutul – creezi viitorul.

💛 4. „Fă ceva pentru tine” nu e un slogan. E o necesitate.
Ai grijă de:
✅corp → mâncare, mișcare, somn
✅minte → terapie, autocunoaștere, limite, vindecare
Pentru că nu poți construi o viață diferită cu un sistem interior vechi.

🌟 5. Terapia nu e despre „ce e în neregulă cu tine”,
ci despre cine devii când te înțelegi.
Și nu există moment mai bun să începi asta decât acum.

Un 2026 binecuvântat! :)

Psiholog Mirela Scarlat
Psiholog specialist, terapie Ericksoniana, hipnoză clinică și tehnici de relaxare
Programări ședințe online sau în cabinet (Constanța) 0721 617 318.

15/12/2025

✨ 2026 începe cu tine.
Cu echilibrul tău. Cu evoluția ta. ✨

Îți dorești un an cu mai multă claritate, liniște interioară și relații armonioase?
Sau vrei să oferi cuiva drag un dar cu adevărat valoros: sănătate mintală, creștere personală și echilibru emoțional?

🔹 Pachet special de psihoterapie – „2026- Anul meu”
Un program intensiv, creat pentru cei care vor mai mult de la viață.

📌 Ce include pachetul:

✔️ 12 ședințe individuale (1 la 1) de lucru profund

✔️ Structurat pe 10 săptămâni, cu obiective clare și progres vizibil

✔️ Conceput pe baza experienței mele de peste 10 ani în cabinet privat

✔️ Metode și tehnici validate științific, adaptate nevoilor tale reale

❗❗❗ Ședințele se pot desfășura în cabinet (Constanța) sau online.
💡 Aceste 10 săptămâni pot fi cele care îți decid fericirea și bunăstarea pentru întreaga viață.
Este un proces de transformare, nu doar terapie. Este o investiție în tine.

🎁 Bonus special:
Primii 10 participanți beneficiază de 20% reducere – cadou din partea mea.

📩 Pentru detalii și înscrieri, trimite un mesaj la
📞 0721 617 318 cu textul: „2026”

✨ Eu am conceput acest program pentru tine.
👉 Tu ce ești pregătit să faci pentru bunăstarea ta?

13/12/2025

Tema centrală a întâlnirii de grup a vizat procesul de încheiere conștientă a anului 2025 și conturarea obiectivelor, precum și a resurselor interne și externe necesare pentru anul 2026. Deși a fost un eveniment restrâns, impactul său a fost profund și semnificativ.

În cadrul discuțiilor, a devenit clar că fiecare participant poartă propriile provocări și greutăți, trăite sub forme diferite, dar cu aceeași intensitate. Am explorat împreună ideea că experiențele dificile, deși adesea inconfortabile, conțin lecții valoroase care ne pot oferi impulsul necesar pentru a ne apropia de direcția autentică a fiecăruia — chiar și atunci când, din rezistență sau teamă, alegem să nu o urmăm imediat.

Întâlnirea a evidențiat o stare comună de așteptare și tranziție: dorința de a încheia acest an cu sens și de a privi spre viitor cu optimism, nerăbdare și entuziasm, însoțită de convingerea exprimată de mulți participanți că „anul viitor va fi anul meu”.

Mulțumesc participanților pentru deschiderea emoțională, vulnerabilitatea autentică și încrederea cu care au contribuit la crearea unui spațiu sigur de reflecție și creștere personală.

13/12/2025

În așteptarea participanților din cadrul ultimei întâlniri de grup din acest an.
Sa fie cu sens! :)

10/12/2025

Cum poate terapia Ericksoniană să transforme modul în care trăiești anxietatea

Anxietatea nu este doar o stare trecătoare, ci un semnal interior care ne invită să ne reconectăm cu resursele noastre. În terapia Ericksoniană, abordăm anxietatea într-un mod blând, flexibil și profund personalizat, folosind limbajul metaforic, hipnoza permisivă și tehnici orientate către soluții.

Spre deosebire de metodele rigide, terapia Ericksoniană pornește de la premisa că fiecare persoană deține deja în interior capacitatea de vindecare. Rolul terapeutului este să creeze un cadru sigur în care aceste resurse să poată ieși la suprafață. Prin metafore terapeutice, sugestii subtile și explorarea trăirilor interne, clienții învață să acceseze calmul, claritatea și controlul într-un mod natural.

În lucrul cu anxietatea, această formă de terapie ajută la:
✨ diminuarea tensiunii și a gândurilor repetitive;
✨ activarea resurselor interioare pentru gestionarea emoțiilor;
✨ transformarea fricii în încredere și securitate;
✨ crearea unor noi răspunsuri, mai sănătoase, în situațiile provocatoare.

Dacă ți-ai dorit vreodată o abordare terapeutică blândă, profundă și adaptată ție, terapia Ericksoniană poate fi un pas spre echilibru și liniște interioară.

Dacă vrei să afli mai multe sau să programezi o ședință, sunt aici să te însoțesc în proces.

Psiholog Mirela Scarlat
Psiholog specialist, terapie Ericksoniana, hipnoză clinică și tehnici de relaxare
Programări ședințe online sau în cabinet (Constanța) 0721 617 318

09/12/2025

În anul 1973, psihologul american David Rosenhan de la Universitatea Stanford a organizat un experiment secret care avea să devină un coșmar pentru lumea medicală.

Rosenhan a recrutat opt prieteni (trei psihologi, un medic pediatru, un pictor, o casnică și un psihiatru) pe care i-a numit „pseudopacienți”. Aceștia trebuiau să se prezinte la 12 spitale de psihiatrie diferite din SUA, unele de lux, altele sărace și supraaglomerate. Planul era să spună o singură minciună la internare: „Aud o voce în capul meu care spune cuvintele gol, vid sau buf”. În rest, trebuiau să își spună povestea reală a vieții lor, fără să inventeze traume.

Rezultatul a fost șocant. Toți cei opt au fost internați imediat. Majoritatea au primit diagnosticul de „schizofrenie paranoică”.

Odată ajunși în spital, conform planului, „pacienții” au încetat imediat să mai simuleze orice simptom. S-au comportat perfect normal, au vorbit politicos cu personalul și le-au spus medicilor că vocile au dispărut și că se simt bine, cerând să fie externați. Aici a intervenit partea înfricoșătoare: nimeni nu i-a crezut.

Medicii și asistentele au început să interpreteze comportamentul lor normal prin prisma diagnosticului de nebunie. De exemplu, Rosenhan le-a cerut voluntarilor să țină jurnale detaliate despre experiența lor. Când asistentele îi vedeau scriind, notau în fișele medicale: „Pacientul prezintă comportament obsesiv de a scrie”, considerând asta un simptom al bolii, nu o activitate intelectuală.

Voluntarii au fost ignorați sistematic. Contactul mediu cu un medic era de sub 7 minute pe zi. Au fost obligați să ia medicamente puternice. Ei nu le înghițeau, ci le ascundeau sub limbă și le aruncau la toaletă, unde au găsit sute de alte pastile aruncate de pacienții reali. Au stat internați între 7 și 52 de zile. Pentru a fi eliberați, au fost obligați să recunoască faptul că sunt bolnavi mintal și să promită că își vor lua tratamentul. La externare, pe fișele lor nu scria „sănătos”, ci „schizofrenie în remisie”, o etichetă care le rămânea pe viață.

Când Rosenhan a publicat studiul intitulat „Despre a fi sănătos în locuri nebune”, lumea psihiatriei a explodat de furie. Un spital universitar renumit l-a provocat pe Rosenhan, spunând că la ei așa ceva nu se poate întâmpla. I-au lansat o provocare: „Trimite-ne actori în următoarele 3 luni și noi îi vom depista pe toți”.

Rosenhan a acceptat. În următoarele luni, personalul spitalului a fost extrem de vigilent. La finalul perioadei, spitalul a anunțat mândru că a identificat 41 de impostori din 193 de noi pacienți și i-a trimis acasă sau i-a tratat cu suspiciune.

Atunci, David Rosenhan a dat lovitura de grație. A dezvăluit public adevărul: „În ultimele trei luni, nu v-am trimis niciun om”. Spitalul respinsese sau tratase drept actori 41 de oameni care erau cu adevărat bolnavi și aveau nevoie de ajutor. Experimentul a demonstrat cât de periculoase pot fi etichetele medicale și a dus la schimbarea totală a manualului de diagnostic psihiatric.

Postare preluată.

08/12/2025

Cum ne alegem terapeutul potrivit?

Alegerea psihoterapeutului potrivit este un proces personal, care combină informații practice cu intuiția ta. Iată un ghid clar, pas cu pas, ca să te ajute să iei o decizie bună:

1. Clarifică ce cauți

Înainte să alegi pe cineva, întreabă-te:

🚨Cu ce problemă vreau să lucrez? (anxietate, depresie, relații, burnout etc.)

🚨Ce fel de terapie mi s-ar potrivi?
Dacă nu știi, e normal — mulți terapeuți pot explica diferențele la prima ședință.

2. Verifică formarea și acreditarea

Un psihoterapeut potrivit trebuie să fie:

✅format într-o școală de psihoterapie recunoscută,

✅acreditat (ex. Colegiul Psihologilor din România — psiholog clinician/psihoterapeut),

✅supravegheat profesional.

❗❗❗Evita persoanele care promit “vindecări rapide”, “terapie magică” sau nu pot arăta formarea lor.

3. Alege metoda terapeutică potrivită

Fiecare abordare are stilul ei. Câteva exemple:

✅CBT (terapie cognitiv-comportamentală) – structurată, practică, orientată pe soluții.

✅Psihoterapie psihodinamică/analitică – explorarea trecutului, a inconștientului.

✅Terapie integrativă – combină mai multe școli.

✅Terapie de cuplu/familie – dacă problema implică relații.

Dacă nu știi ce ai nevoie, este în regulă — terapeutul te poate ghida.

4. Uită-te la stilul și personalitatea terapeutului

Este important:

✅să te simți în siguranță cu acea persoană,

✅să nu te simți judecat,

✅să simți că e implicat și atent,

✅să poți vorbi deschis.

Relația terapeutică este unul dintre cei mai importanți factori care prezic eficiența terapiei.

5. Verifică partea practică

✅Locația / online.

✅Prețul ședinței.

✅Frecvența (de obicei săptămânal).

✅Durata (50–60 minute).

✅Posibilitatea de a reprograma.

Dacă te stresează constant logistica, terapia devine mai dificilă.

6. Dă-ți voie să schimbi terapeutul

Nu este un eșec dacă:

❌nu simți conexiunea potrivită,

❌simți că nu avansezi,

❌stilul lui nu ți se potrivește.

Este normal să încerci 1–3 terapeuți până îl găsești pe cel potrivit pentru tine.

7. Semne că ai găsit terapeutul potrivit

✅Simți că poți vorbi liber.

✅Îți explică clar cm lucrează.

✅Te simți respectat, nu judecat.

✅Observi treptat schimbări, chiar dacă mici.

✅Ședințele au un fir logic, un scop.

✅Primești feedback constructiv, nu doar “validare”.

Psiholog Mirela Scarlat
Psiholog specialist, terapie Ericksoniana, hipnoză clinică și tehnici de relaxare
Programări ședințe online sau în cabinet (Constanța) 0721 617 318
Ședințele se pot desfășura în limba română sau în limba engleză.

02/12/2025

Ca psiholog, aleg uneori să împărtășesc, în linii mari, fragmente din propriile mele experiențe. O fac cu grijă, cu măsură și doar atunci când simt că acest lucru poate aduce lumină în procesul terapeutic. De ce? Pentru că omul din fața clientului nu este doar un specialist cu teorii, ci și rezultatul propriilor lupte, căderi, întrebări și reconstrucții.

Viața mea nu a fost făcută din unicorni și vată de zahăr. Au existat momente grele, confuze, dureroase — iar faptul că am trecut prin ele și am lucrat cu mine m-a format ca profesionist. Uneori, un simplu „stiu cm este, am fost acolo” sau „cunosc foarte bine durerea” creează o punte reală între mine și client. Dincolo de tehnici, instrumente sau diagnoze, apare conexiunea umană.

În loc de întrebarea „cu ce mă poate ajuta psihologul?”, clientul începe să vadă o altă perspectivă: „acolo doresc să ajung și eu.”
Și acest moment de speranță, de identificare și încredere poate schimba întreg parcursul terapeutic.

Pentru că, la final, terapia este un proces viu: două persoane care construiesc împreună.
Iar dacă o parte din povestea mea poate aduce claritate, curaj sau validare, atunci este un dar pe care îl ofer cu onestitate și respect.

Gânduri bune! :)

01/12/2025

De 1 Decembrie, Ziua Națională a României, îmi doresc să privim puțin mai adânc în interiorul nostru — acolo unde identitatea personală se întâlnește cu identitatea noastră colectivă.

Ca psiholog, văd în fiecare zi cât de mult contează conexiunea autentică, reziliența, empatia și autocompasiunea. Sunt repere esențiale ale sănătății noastre emoționale, dar și valori care ne-au fost transmise, în forme diferite, de generațiile care au construit România pe care o cunoaștem astăzi.

Astăzi, când celebrăm unitatea unei națiuni, putem reflecta și la coeziunea interumană – capacitatea noastră de a rămâne împreună, de a ne sprijini unii pe alții, de a crea spații sigure pentru dialog și înțelegere.

Vă invit ca, în această zi specială:

✨ Să fim mai buni cu noi înșine, recunoscându-ne eforturile și limitele, fără autocritică excesivă.
✨ Să fim mai buni unii cu ceilalți, cu mai multă înțelegere și disponibilitate emoțională.
✨ Să ne lăsăm uniți de moștenirea generațiilor anterioare, de curajul lor, de solidaritatea lor, de tradițiile care ne modelează identitatea culturală.
✨ Să ducem mai departe această moștenire cu înțelepciune, echilibru și respect.

România de mâine se construiește prin gesturi mici, prin relații sănătoase, prin oameni care au curajul să fie autentici și care cultivă binele — în ei și în jurul lor.

La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla! 🇷🇴

26/11/2025

Durerile în piept – o perspectivă psihologică și psihosomatică

Durerile în piept sunt una dintre cele mai alarmante senzații fizice pe care oamenii le pot experimenta. Deși gândul se îndreaptă adesea către probleme cardiace sau o altă cauză medicală, nu de puține ori durerea toracică poate fi influențată semnificativ de factori psihologici sau emoționali. În context psihosomatic, corpul și mintea se află într-o interacțiune constantă, iar tensiunile psihice pot deveni manifestări corporale autentice și uneori intense.

1. Ce înseamnă durerea în piept de natură psihologică?

Durerea în piept psihosomatică este o manifestare fizică generată sau amplificată de factori emoționali precum stresul, anxietatea, suprasolicitarea sau conflictele interne. Aceasta nu înseamnă că durerea „este închipuită”. Trăirea este reală, doar că mecanismele care o declanșează sunt diferite de cele fiziologice evidente.

De exemplu, în anxietate sau atacuri de panică, sistemul nervos autonom este activat excesiv, ceea ce poate duce la:

✅tensiune musculară intensă în zona toracelui;

✅creșterea ritmului cardiac;

✅respirație superficială sau hiperventilație;

✅senzația de presiune sau constricție în piept.

Aceste reacții sunt răspunsuri ale corpului la un pericol perceput, nu neapărat real.

2. Când stresul devine fizic: mecanisme psihosomatice

Corpul reacționează la stres prin mecanismul de „luptă sau fugi”, eliberând hormoni precum adrenalina și cortizolul. Dacă acest răspuns devine repetitiv sau prelungit, organismul poate începe să exprime tensiunea emoțională prin simptome fizice. Pieptul este o zonă frecvent afectată deoarece:

✅mușchii intercostali și ai umerilor sunt printre primii care se tensionează;

✅respirația se modifică rapid în stări de anxietate;

✅zona toracică este percepută instinctiv ca fiind „centrul vieții”, amplificând conștientizarea disconfortului.

3. Tipuri de dureri în piept întâlnite în anxietate și stres

Din punct de vedere psihologic, durerile în piept pot apărea sub forme variate:

a. Durere musculară tensionată

Apare ca o apăsare, ca o „greutate”, uneori accentuată de mișcare sau respirație profundă.

b. Înțepături scurte și ascuțite

Deseori trecătoare, apar în perioade de suprasolicitare emoțională și sunt legate de spasme musculare sau respirație rapidă.

c. Presiune toracică în atacul de panică

Persoana poate percepe senzația ca o „strângere” sau frică intensă că ceva grav urmează să se întâmple.

d. Dureri accentuate de ruminație și hipervigilență

Îngrijorarea excesivă și concentrarea pe senzațiile corporale pot amplifica intensitatea durerii.

4. De ce apar aceste dureri în plan psihologic?

Factorii frecvent implicați includ:

✅Stresul cronic

✅Tensiunea emoțională menținută pe termen lung poate declanșa reacții fiziologice în corp.

✅Anxietatea generalizată și atacurile de panică

✅Anxietatea activează sistemul nervos simpatic, ceea ce duce la modificări ale ritmului cardiac și respirației.

✅Traumele emoționale

✅Traumele nerezolvate pot influența modul în care corpul procesează stresul, crescând sensibilitatea la durere.

✅Reprimarea emoțiilor

✅Când emoțiile intense nu sunt exprimate, corpul poate deveni locul în care tensiunea se acumulează.

✅Perfecționismul, autocritica, suprasolicitarea

Acestea generează presiune internă care se poate traduce fizic prin simptome toracice.

5. Cum poate fi gestionată durerea în piept de natură psihosomatică

Deși este esențial ca orice durere toracică să fie verificată medical atunci când este intensă sau neobișnuită, abordarea psihologică oferă strategii utile pentru situațiile în care factorii emoționali sunt implicați.

a. Reglarea respirației

Respirația lentă și profundă poate reduce tensiunea și hiperventilația. De exemplu: inspirație 4 secunde – expir 6 secunde.

b. Tehnici de relaxare musculară

Relaxarea progresivă a mușchilor (Jacobson) ajută la reducerea tensiunii toracice.

c. Mindfulness și conștientizare corporală

Ajută la diminuarea hipervigilenței față de simptome.

d. Psihoterapia

Abordările precum terapia cognitiv-comportamentală, terapia somatică sau terapia orientată pe traumă pot ajuta la identificarea și procesarea cauzelor emoționale.

e. Gestionarea stresului

Rol important îl au: organizarea timpului, stabilirea de limite, odihna adecvată și activitățile relaxante.

6. De ce este important să înțelegem legătura minte–corp

Înțelegerea mecanismelor psihosomatice oferă o perspectivă eliberatoare: corpul nu „trădează”, ci comunică. Durerea în piept poate funcționa ca un semnal că există emoții, presiuni sau nevoi neexprimate care merită explorate. Această conștientizare poate transforma simptomul într-un punct de plecare pentru vindecare și dezvoltare personală.

Concluzie

Durerile în piept nu sunt întotdeauna indicii ale unei probleme medicale acute; uneori sunt expresii ale tensiunii psihice, ale anxietății sau ale stresului cronic. Deși investigarea medicală este importantă atunci când apar simptome noi sau intense, explorarea dimensiunii psihologice poate aduce înțelegere, validare și modalități eficiente de gestionare. Mintea și corpul acționează ca un întreg – iar uneori, pieptul „vorbește” despre ceea ce emoțiile nu reușesc încă să transmită în cuvinte.

Psiholog Mirela Scarlat
Psiholog specialist terapie Ericksoniana, hipnoză clinică și tehnici de relaxare
Programări ședințe online sau în cabinet (Constanța) 0721 617 318

Psiholog Mirela Scarlat

08/01/2026

06/01/2026

04/01/2026

15/12/2025

13/12/2025

13/12/2025

10/12/2025

09/12/2025

08/12/2025

02/12/2025

01/12/2025

26/11/2025

Address

Opening Hours

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category

Monday	09:00 - 20:00
Thursday	09:00 - 19:00
Friday	09:00 - 19:00
Saturday	09:00 - 17:00