Alina Mirela Craiu

27/04/2026

Mie mi se pare un curaj extraordinar si o munca titanica in a organiza un astfel de eveniment unde să poti aduce lectori valoroși.

Va invit sa profitați de ocazie si sa participați la conferința, mai ales ca fondurile merg către o cauza umanitara.

✨ Ne bucurăm că Oana Stan vine să ne prezinte informații atât de valoroase la !

Psiholog clinician, psihoterapeut, analist coportamental cu experință vastă în lucrul cu copiii cu autism, Oana abordează un subiect de mare interes, atât pentru profesioniști, cât și pentru părinți: . Cum construim intervenția, cm evaluăm și ce instrumente folosim.

Când: 8 mai 2026- online, 10 mai 2026- fizic&online, la RIN Airport Hotel
Detalii complete pe www.formareinpsihologie.ro

26/04/2026

Folosești ABA zi de zi, doar că nu îi spui ABA!

✨ABA isn’t just something that happens in a therapy session. It’s in the habits we build, the goals we set, and the ways we motivate ourselves every single day.

At the Center for Applied Behavior Analysis (CABA), we use these same principles to create meaningful, lasting change in people’s lives.
Because understanding behavior isn’t just powerful—it’s practical.💙

24/04/2026

Abia aștept să înceapă Conferința APF!

Vă voi împărtăși, in zilele următoare, din informațiile primite

23/04/2026

De ce educația s*xuală e necesară în cazul copiilor și adolescenților cu TSA?

Bine, educația s*xuală e necesară și ar fi foarte benefică în cazul tuturor copiilor și adolescenților. Asta ne-ar ajuta pe noi ca țară să nu mai ocupăm locul întâi la numărul mamelor minore (plus multe altele).

Dar când vorbim despre persoanele diagnosticate cu TSA avem nevoie de o atenție deosebită care să pună accentul pe abiltățile sociale.

Ceea ce este problematic aici în autism este că regulile sociale, adică modul în care trebuie sau ne este permis să ne comportăm în anumite medii, nu sunt preluate direct și învățate cu ușurință. De aceea pentru mulți dintre copiii cu TSA adaptarea la mediu se face cu dificultate. Și când spun „adaptare” mă refer la cm se comportă la școală, în autobuz, la magazin, în sala de așteptare etc.

Insist cu acest comportament, deși mi se spune uneori că și oamenii ar trebui să accepte neurodiversitatea și să înțeleagă. Total de acord că oamenii ar trebui să fie înțelegători și să accepte neurodivergența. DAR! Diagnosticul nu este o scuză pentru comportamente.

Fiecare dintre noi are un comportament adecvat/coerent cu mediul în care se află. La plajă mă îmbrac în costum de baie, la mall port haine care acoperă tot corpul. Îmi dau pantalonii jos când sunt la toaletă cu ușa închisă, nu în sala de terapie.

Dacă spunem că o fată trebuie să îl înțeleagă pe colegul ei care are TSA și care o atinge pe față ori de câte ori are ocazia, fără să ceară voie, practic o învățăm pe fată că e normal și în regulă să nu aibă granițe cu băieții și să accepte lucruri care nu îi plac. Iar pe băiatul cu TSA îl învățăm că e normal să facă asta chiar dacă pe ceilalți îi deranjează, îl învățăm de fapt că există doar răspunsul Da (nu există și Nu, nu ai voie să mă atingi).

Diagnosticul poate explica apariția unor comportamente, dar nu este scuză pentru ca ele să se tot întâmple.

Chiar și comportamentele din sfera s*xuală (care sunt de fapt comportamente sociale) se pot modela, se pot învăța.

Dacă ai neclarități și vrei să vezi cm să gestionezi astfel de comportamente sau cm să începi să predai abilități necesare în perioada de pubertate, te aștept la curs pe 16 mai. Ai link în primul comentariu.

*xualainautism

21/04/2026

Educația s*xuală a lipsit generații întregi. Încă ne este greu să vorbim despre acest subiect și încă circulă tot felul de mituri.

Unul dintre ele este acesta: Dacă nu vorbim despre s*x, copiii nu vor fi curioși.

Dar curiozitatea nu vine doar atunci când părintele aduce în discuție subiectul.

Curiozitatea apare când corpul simte diferite senzații.

Curiozitatea apare când colegii de clasă vorbesc despre asta.

Curiozitatea apare când pe internet dai peste clipuri sau imagini cu conținut explicit.

Curiozitatea apare când colegii tăi trimit pe grupul clasei o poză cu o fată debracată.

Iar când apare în astfel de situații, tu ca adult nu prea ai control. Nu știi exact ce urmărește, nu știi ce înțelege din ceea ce vede, nu știi dacă deja se întâmplă această curiozitate.

Un adolescent cu TSA poate percepe diferit lucrurile și își poate face o idee eronată despre ce înseamnă o relație amoroasă sau despre cm se manifestă interesul s*xual. Iar aceasta poate influența în mod negativ interacțiunea lui cu cei de o vârstă cu el.

Educația s*xuală și discuțiile despre s*x și s*xualitate au rol de prevenție, au rol de educație Adică de a-l învăța pe copil despre acest subiecte, despre cm să aibă grijă de tinle, despre cm să identifice pericolele și despre cm să aibă relații armonioase și sănătoase cu cei din jur.

Dacă încă ai întrebări și nu își este clar cm să începi să introduci în planul de intervenție al copilului /adolescentului cu TSA noțiuni despre educație s*xuală, te aștept la curs pe 16 mai. Ai detaliile în primul comentariu!

*xualainautism

20/04/2026

Te invit la workshop!

Pe 16 mai voi susține un workshop de 3 ore pe tema educației s*xuale la copiii și adolescenții cu Tulburări din spectrul autist.

Vom vorbi despre s*xualitate, despre schimbările hormonale din pubertate și cm acestea influențează comportamentul și interesul s*xual, dar și despre comportamentele problematice care pot apărea și cm putem interveni.

Aici ai link-ul cu detalii și unde te poți înscrie: https://forms.gle/tGoh1gzU4RPWj2tSA

Educația s*xuală în autism nu înseamnă că îl învățăm lucruri „nepotrivite”. Înseamnă că îi oferim copilului claritate. Îl ajutăm să înțeleagă regulile sociale. Îl protejăm. Și îl pregătim pentru o viață în care să fie inclus, nu respins. Independent, nu instituționalizat.

Educația s*xuală are de fapt rol de prevenție în primul rând. Prin educație s*xuală un copil/adolescent învață:
- cm să își îngrijează corpul (igiena personală)
- cm să își protejeze corpul (de contactul s*xual nedorit, de atingeri nedorite etc)
- cm să spună Nu anumitor situații sau cerințe care nu îi sunt pe plac
- care sunt limitele în relație cu persoanele din viața sa
- cm să se comporte în spațiile public și cel privat
- unde are voie să se atingă în zonele intime
- cm să vorbească cu cei din jur, cu colegii din punct de vedere al s*xualității
- cm să se protejeze în timpul actului s*xual
- cm să se comporte cu o persoană de s*x opus de care îi place
- ce înseamnă relație de prietenie și relație amoroasă.

Practic prin educația s*xuală pe care tu ca părinte sau terapeut o vei introduce în planul de intervenție al copilului tău sau al copiilor cu autism cu care lucrezi îi vei da posibilitatea să învețe cm să aibă grijă de corpul său, unde are voie să se atingă în zona intimă și cm să se apere de bullying.

Dar la fel de important este că vei învăța tu ca părinte cm să privești comportamentul s*xual al copilului tău ca pe orice alt comportament care poate fi modelat după regulile sociale, după regulile grupului, după regulile mediului în care copilul își desfășoară activitatea/viața.

Workshopul are loc pe 16 mai, online pe zoom, în intervalul 09.00 - 12.00.
Cost: 400 lei.

*xualitate *xualainautism

18/04/2026

Weekend de formare!

Astăzi sesiune despre dezvoltarea abilităților de joc și a celor sociale cu Catalina Nicolescu .

Ca de fiecare dată, informații valoroase care schimbă modul de intervenție si mai ales atitudinea adultului în fața copilului cu autism.

16/04/2026

Astăzi am avut onoarea să fiu alături de Silvia Partebuna-Pascale la Radio Constanta și am vorbit despre autism, despre experiența de terapeut și despre proiectele pe care le desfășurăm în Clubul Fluturilor - Centrul de intervenție psihoeducațională.

Sunt recunoscătoare pentru acest moment.

Emisiunea se va difuza la începutul lunii mai.

#

16/04/2026

"Întărirea nu este despre a da ceva, ci despre a construi o relație clară între comportament, consecință și context"

În lucrul cu copiii cu autism, întărirea este adesea confundată cu ideea de recompensă.

Din perspectivă funcțională, însă, un întăritor nu este ceea ce oferim copilului, ci ceea ce crește probabilitatea ca un comportament să apară din nou.
De exemplu, dacă un copil reușește să stea la masă două minute și primește o jucărie, dar data viitoare refuză din nou, jucăria nu a funcționat ca întăritor, chiar dacă a fost oferită ca recompensă. În schimb, dacă după același comportament copilul primește o pauză scurtă și data viitoare reușește să rămână la masă puțin mai mult, pauza a avut, în acel context, funcție de întăritor.

Un alt exemplu frecvent apare atunci când un copil este „motivat” cu ceva ce adultul consideră atractiv, dar care nu are valoare pentru copil în acel moment. De pildă, accesul la o tabletă poate funcționa foarte bine într-o zi, dar să nu mai aibă niciun efect într-o zi în care copilul este obosit sau suprastimulat. În acest caz, problema nu este lipsa de cooperare, ci faptul că întăritorul ales nu mai este relevant pentru starea copilului.

Contează mult și efortul cerut.
Dacă pentru o sarcină foarte solicitantă copilul primește un beneficiu mic, comportamentul nu va crește, chiar dacă întăritorul este, în sine, dorit. De exemplu, a cere unui copil să finalizeze o activitate lungă pentru a primi câteva secunde de joacă poate duce la refuz, nu pentru că joaca nu este atractivă, ci pentru că raportul dintre efort și rezultat nu este echilibrat.

Momentul în care este oferit întăritorul face, de asemenea, diferența. Un copil care primește acces la un obiect preferat mult timp după ce a realizat comportamentul poate să nu mai facă legătura dintre cele două. În schimb, atunci când consecința apare imediat după comportamentul dorit, întărirea devine clară și eficientă.

Aceste exemple arată de ce întărirea nu este despre a „da ceva”, ci despre a construi o relație clară între comportament, consecință și context. Când un întăritor nu mai funcționează, este rar un eșec; de cele mai multe ori este un semnal că trebuie ajustat ceva — fie cerința, fie întăritorul, fie momentul.

Poate cea mai utilă întrebare în aceste situații este:
Ce obține copilul din acest lucru în momentul de față și cât de greu îi este să facă ce îi cerem?