Pleiades Medical SRL Cabinet medical pediatrie dr Popescu Ionela

23/12/2025

🙏

23/12/2025

Dom, dom să-nălțăm! :)

Ne pregătim de Crăciun, e bine să știm ...
Sursa: Părinți pe Sârmă

23/12/2025

:)

Marți!🥳
Eu,🥰 cafea☕️ și...ceasuri bune!🙏
Bună dimineața!☕️😘

23/12/2025

Să nu fie nevoie de așa tratament insa o abordare informată este utila oricui la nevoie. Sursa: dr Anca Tâu

Uneori, cea mai mare toxicitate nu vine din medicamentele oncologice, ci din lipsa de explicații despre ele…

Când un pacient aflat sub tratament oncologic aude „terapia îți afectează inima” și nu primește nicio clarificare în plus, mesajul pe care îl înțelege este simplu și devastator: trebuie să ne oprim…

„Fac un tratament modern, țintit. Mi s-a spus că îmi afectează inima. Și am crezut că asta înseamnă că nu mai pot continua.”😓

Aceasta este una dintre cele mai frecvente temeri ale pacienților oncologici astăzi.

Medicina modernă spune însă clar: cardiotoxicitatea apărută în timpul terapiilor oncologice NU înseamnă automat oprirea tratamentului de cancer.

Ghidurile internaționale recente (ACC, ESC, IC-OS) arată că multe efecte cardiovasculare ale terapiilor oncologice sunt tratabile, controlabile și uneori reversibile, dacă sunt recunoscute la timp și gestionate corect. Din această realitate a apărut conceptul de „permissive cardiotoxicity”.

Pe înțelesul tuturor, asta înseamnă să tratăm inima astfel încât pacientul să poată continua tratamentul oncologic.
Nu alegem între inimă și cancer.
Le protejăm pe amândouă, prin decizii medicale informate.

„Când mi s-a spus că există soluții pentru inimă și că tratamentul poate merge mai departe, am simțit că nu mi se ia speranța.”🙂

Este important de spus clar: există situații rare și grave, precum miocardita severă sau insuficiența cardiacă acută, în care tratamentul oncologic trebuie temporar oprit sau modificat pentru siguranța pacientului.
Dar acestea sunt excepții, nu regula.

De aceea, ghidurile insistă pe monitorizare cardiologică, colaborare strânsă între oncolog și cardiolog și explicații clare oferite pacientului.
Cardio-oncologia există tocmai pentru a evita alegerile false și deciziile pripite.

Inima nu este un efect advers neglijabil.
Cancerul nu se tratează ignorând restul corpului.
Medicina modernă înseamnă să protejezi pacientul ca întreg.

Permissive cardiotoxicity nu este un compromis riscant. Este o formă matură de medicină, care protejează inima fără a sacrifica șansele oncologice.

❤️ Această postare are scop informativ și educativ. Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.
Deciziile privind continuarea, ajustarea sau întreruperea terapiilor oncologice se iau întotdeauna individual, în echipă multidisciplinară, în funcție de profilul fiecărui pacient.

21/12/2025

Interesant. Asa explicata nașterea pare simpla. Nu e deloc simplu nimic cand e vorba de naștere.

21/12/2025

Rețetele d-nei Laura Laurențiu imi sunt inspirație de foarte multi ani! Site-ul

21/12/2025

"Împodobește, mamă, bradul!"

21/12/2025

21/12/2025

Recomandarea d-nei dr Anca Tâu. 🙏

“The Whale”– când inima NU mai poate duce greutatea sufletului

Am privit The Whale ca medic, dar am rămas tăcuta ca om…
Pentru că NU e un film despre obezitate, ci despre greutatea durerii și despre cm corpul ajunge să exprime ceea ce mintea nu mai poate spune.

Charlie, profesorul retras din lume, are o inimă mare și un corp care îl trădează.
Dar adevărata boală NU e insuficiența cardiacă.
E insuficiența relațională.

Și m-am întrebat:
- Câte kilograme dintr-un corp sunt apă, și câte sunt tristețe?
- Câți pacienți vin cerând tratament, dar de fapt cer înțelegere?
- Cât din “non-compliance” e indiferență, și cât e lipsă de sens?

Trăim într-o lume care prescrie repede și ascultă încet.
Care numește “stil de viață nesănătos” ceea ce, uneori, e doar un mecanism de supraviețuire emoțională.
Ne place să credem că tratăm corpuri dar, de fapt, lucrăm cu povești nespuse.

Gândirea critică NU înseamnă doar să analizezi studii.
Înseamnă să pui sub semnul întrebării propriile tale judecăți.
Să vezi omul dincolo de cifre.
Pentru că unele inimi NU se măsoară în grame de sodiu, ci în grame de suferință.

Medicina are protocoale, dar nu are manual de umanitate.
Și, în final, The Whale ne amintește că inima nu cedează brusc.
Cedează încet, în fiecare zi în care NU o mai ascultăm.

❤️Această postare are scop educativ și invită la reflecție.
Nu înlocuiește consultația medicală.
Ascultați-vă inima, dar și tăcerile din spatele ei.

21/12/2025

🌼 Școală. Disciplină. Cunoaștere 🌼

Bună dimineața, oameni buni!
Care este rostul literaturii române? Care e rostul gramaticii limbii romane?
Care este rostul matematicii?
Care este rostul muzicii? Dar al biologiei?

Literatura română cred că trebuie să aibă ca obiectiv cunoașterea scriitorilor romani și-a operelor lor. Cât este de greu să înțelegi cronicarii români cand copilul citește și înțelege cu greu un text scris azi?
Oare ar fi mai utilă o disciplina aparte de Istorie a literaturii române?

Gramatica este clar ne învață cm să scriem si să vorbim corect limba noastră.
Nu se poate ca un copil român care a absolvit 8 clase să nu cunoască cm se scrie corect sau cm se vorbește corect in limba natală!

Matematica ne ajută în organizarea gândirii elevilor. Acesta este rostul si frumusețea matematicii. Poporul acesta a avut matematicieni poeți, matematica fiind acea știință care te poate apropia chiar și de ideea de divinitate prin studiul ei amănunțit.

Muzica? Cultura muzicala, noțiuni de bază despre teoria muzicii apropie elevii de universul sunetului.

Biologia aduce elevilor informații despre viață: viața plantelor, viața animalelor, viața oamenilor. E o disciplină surprinzătoare pentru mulți elevi.

Școala trebuie să fie locul în care dorința de cunoaștere e bine să fie stimulată, ocrotită și inflorită. Elevii merg la școală să învețe, să acumuleze cunoștințe.

Că școala este și locul unde se dezvoltă niște prietenii, comunicarea și socializarea e adevărat dar nu acesta este primul rol al școlii.

Cu drag de cunoaștere dar și drag de copii,
Dr Ionela Popescu
Medic primar pediatru

☎️ 0720507505

Profesoara de Limba și literatura română Dorica Boltașu, de la Colegiul Național „Iulia Hasdeu”: ,,Nu reducem analfabetismul funcțional, pentru că noi nu avem timp să citim cu ei în clasă, să explicăm textele, fiind texte foarte vechi. Deci, eu am ajuns să explic cuvântul „brazdă”. Da, la un colegiu național. Dacă eu fac secolul 17, secolul 18, secole în care nici nu avem literatură, nu avem literatură. Literatura română începe din secol al 19-lea. Da, dacă eu stau un an de zile sau o jumătate de an la două secole străvechi, pe niște texte foarte grele… cât timp pierdem. Și nu numai că pierde profesorul. Copilul nu are timp să lucreze, el nu are timp să înțeleagă, nu are timp să redacteze. Copiii aceștia au nevoie să se exprime pe ei, în primul rând. Nu știu să facă o cerere mulți dintre ei. Nu știu să completeze un formular, nu înțeleg un contract la cablu, la bancă și așa mai departe."

(Declarație la TVR Info)