05/01/2026
𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐦 î𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐚̆𝐢𝐞𝐬𝐜 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚
In 2025 am lucrat cu mai multi adolescenti decat in alti ani. Dincolo de observatiile psiho-sociale din lucrul cu ei, nu am putut sa nu observ componenta biologica rezultată și din stilul de viață modelat de familie si mediul social.
In aceste zile zilbere am tot scormonit internetul si am observat că încercările parintilor de a-I crește intr-un stil independent deși ei au nevoie de autonomie “acum e mare, se descurca”, “adica nu mai are nevoie asa mare de mine” este corelat cu puține informatii provenite din câteva studii realizate în România, referitoare la nevoile nutritionale ale creierului adolescentului.
Înțeleg din asta ca e posibil să fim insuficient educați cu privire la creșterea și îngrijirea adolescentului.
Mereu am în vedere că putem cere mai mult de la noi sau de la copii, dacă avem si cu ce, adica dacă dispunem și de resurse biologice.
Am sa detaliez mai jos câteva informații care mi s-au părut mie esențiale pentru părinți și pentru adolescenți, dacă aveți răbdare să citiți.
𝐀𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭̦𝐚 – 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚̆ 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞
Adolescența este o perioadă critică de dezvoltare fizică și psihologică, în timpul căreia nutriția și alegerile de stil de viață joacă un rol fundamental în 𝐛𝐮𝐧𝐚̆𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆.
O dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, precum acizii grași omega-3, vitaminele B și D, calciul și antioxidanții, 𝐬𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐜𝐫𝐞𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐫𝐞𝐠𝐥𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆, 𝐩𝐞𝐫𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐜𝐨𝐠𝐧𝐢𝐭𝐢𝐯𝐚 și sănătatea oaselor.
𝐒𝐭𝐢𝐥 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆
Pe lângă dietă, factori de stil de viață precum activitatea fizică, calitatea somnului și timpul petrecut în fața ecranelor influențează semnificativ 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫.
O dietă sănătoasă este definită ca una care include consumul regulat de legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și hidratare adecvată, minimizând în același timp aportul de zaharuri adăugate, grăsimi saturate și alimente ultra-procesate
𝐂𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐡𝐚𝐨𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞
În contrast, comportamentul alimentar haotic se referă la tiparele neregulate de masă, săritul frecvent al meselor, mâncatul compulsiv și absența meselor structurate, care sunt asociate cu o calitate slabă a dietei, suferință psihologică și riscuri pe termen lung pentru sănătate.
𝐍𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐫𝐚̆ în aceste etape critice de dezvoltare poate afecta 𝐧𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐩𝐞𝐫𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐚𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜𝐚̆ , comportamentul și 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆, contribuind la scăderea stimei de sine și la creșterea riscului de tulburări de sănătate mintală precum 𝐝𝐞𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐚 ș𝐢 𝐚𝐧𝐱𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭e𝐚.
𝐎𝐛𝐢𝐜𝐞𝐢𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞
Elevii de liceu care consumă rar sau niciodată legume au un risc semnificativ crescut de comportamente alimentare nesănătoase comparativ cu elevii de școală primară .
În mod similar, elevii de gimnaziu prezintă o tendință spre reducerea consumului de legume, deși acest lucru nu este semnificativ statistic. Această reducere poate reflecta independența tot mai mare a elevilor mai mari și expunerea lor sporită la opțiuni alimentare mai puțin nutritive în afara casei .
Studiile au arătat că adolescenții înlocuiesc adesea legumele cu alimente bogate în energie și sărace în nutrienți, pe măsură ce câștigă mai multă autonomie asupra alegerilor alimentare .
𝐒𝐜𝐚̆𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐦𝐞𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞
Rolul meselor în familie scade și el pe măsură ce copiii cresc. Atât elevii de gimnaziu, cât și cei de liceu sunt mai puțin predispuși să mănânce împreună cu familiile lor comparativ cu elevii din școala primară.
𝐑𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞, 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐨𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐭𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞
Rețelele sociale și influența colegilor joacă un rol cheie în modelarea comportamentelor alimentare ale adolescenților, promovarea standardelor corporale nerealiste și a dietelor extreme de către influenceri și celebrități contribuind la adoptarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase, creșterea preocupărilor legate de imaginea corporală și, în unele cazuri, la dezvoltarea tulburărilor alimentare, cm ar fi anorexia sau bulimia, mai ales în contextul expunerii constante la conținut idealizat.
𝐑𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫
Familia este un factor determinant în dezvoltarea obiceiurilor alimentare ale adolescenților, mesele regulate în familie, un stil de parenting echilibrat și sprijinul emoțional contribuind la formarea unui comportament alimentar sănătos, în timp ce lipsa implicării părinților sau un mediu familial tensionat pot favoriza alimentația haotică sau consumul excesiv de alimente nesănătoase.
𝐃𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐫𝐮𝐜𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐮𝐦𝐞
În România, mulți adolescenți nu ating cantitatea recomandată zilnică de fructe și legume .
Consumul zilnic de peste 400 g de fructe și legume (FAV) este asociat cu creșterea aportului de vitamine și concentrații mai mari de vitamine din sânge, în special vitamine antioxidante și B , iar un 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐬𝐜𝐚̆𝐳𝐮𝐭 𝐝𝐞 𝐟𝐫𝐮𝐜𝐭𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐭𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐨𝐦𝐧 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐱𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 ș𝐢 𝐠𝐚̂𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐢𝐜𝐢𝐝𝐚𝐫𝐞.
𝐔𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 ș𝐢 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆
Utilizarea site-urilor de rețele sociale pare să fie legată de probleme de sănătate mintală în rândul tinerilor.
Snapchat a crescut stima de sine, în timp ce TikTok a afectat percepția asupra greutății, însă participanții au arătat o stimă corporală ridicată împreună cu o singurătate semnificativă (mai ales la utilizatorii mai tineri), iar bărbații au raportat o sănătate mintală mai bună decât femeile .
Pentru persoanele cu vârste între 13 și 35 de ani, implicarea pe Facebook este asociată negativ cu satisfacția familiei și pozitiv cu simptomele depresiei. Intensitatea mai mare a Facebook corelează cu o dependență crescută de Facebook .
Perfecționismul, în special formele autocritice și narcisiste, este legat de dependența de internet la elevi. Acest lucru poate duce la comportamente riscante pentru sănătate, afectând astfel fericirea lor .
𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆𝐫𝐢. 𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞?
C𝐫𝐞𝐝 𝐜𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐟𝐥𝐞𝐜𝐭𝐚̆𝐦 𝐧𝐮 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐜i 𝐬𝐢 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞𝐚𝐳𝐚̆.
Adică începem cu întrebări despre noi ca părinți, ce obiceiuri alimentare avem, ce punem în coșul de cumpărături, cm gătim. Schimbările mici, consecvente și asumate la nivel familial pot avea un impact semnificativ asupra sănătății fizice și mintale a adolescentului.
• Luăm măcar o masă pe zi în familie, ca spațiu de conectare, modelare și reglare emoțională.
• Avem în casă doar alimente nutritive, facilitând astfel alegeri alimentare sănătoase fără efort suplimentar din partea adolescentului.
• Pregătim pachet pentru școală adolescenților, nu doar copiilor de vârstă școlară, expunându-i astfel la modele alimentare sănătoase și la o relație echilibrată cu mâncarea.
• Dacă adolescentul se confruntă cu probleme de comportament alimentar, apelăm la psihonutriționist și dietetician. Educația este importantă atât pentru părinți, cât și pentru adolescenți.
• Dacă ne dorim ca adolescentul să aibă rezultate bune la școală, reflectăm un pic la stilul de viață și schimbăm ce putem sau apelăm la specialiști.
Adolescenții au nevoie de libertate și autonomie dar și de structuri clare, de modele sănătoase și de adulți care să înțeleagă că sănătatea mintală se construiește zi de zi, inclusiv prin lucruri aparent simple, precum ce mâncăm, cm dormim și cm ne organizăm viața de familie.
Înainte de a cere rezultate, echilibru emoțional sau performanță școlară, este esențial să ne întrebăm dacă mediul pe care îl oferim susține dezvoltarea lor biologică și psihologică. Grija, prezența și consecvența adulților rămân resursele de bază de care adolescenții au nevoie pentru a crește sănătos.
𝘀𝘂𝗿𝘀𝗲 𝘀̦𝗶 𝘀𝘁𝘂𝗱𝗶𝗶 𝗰𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲
• 𝗔𝗱𝗼𝗹𝗲𝘀𝗰𝗲𝗻𝘁 𝗡𝘂𝘁𝗿𝗶𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗣𝗮𝘁𝘁𝗲𝗿𝗻𝘀 𝗮𝗻𝗱 𝗛𝗲𝗮𝗹𝘁𝗵 𝗕𝗲𝗵𝗮𝘃𝗶𝗼𝗿𝘀 𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮: 𝗔 𝗖𝗿𝗼𝘀𝘀-𝗦𝗲𝗰𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗔𝗻𝗮𝗹𝘆𝘀𝗶𝘀 | 𝗠𝗗𝗣𝗜
• 𝗗𝗶𝗻𝗰𝗼𝗹𝗼 𝗱𝗲 𝗕𝗠𝗜: 𝗘𝘅𝗽𝗹𝗼𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝘁𝗶𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝗮𝘁̦𝗮̆ ș𝗶 𝗰𝗼𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝘀𝗮̆𝗻𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝗮𝗱𝗼𝗹𝗲𝘀𝗰𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗶̂𝗻 𝗧𝗿𝗮𝗻𝘀𝗶𝗹𝘃𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮 | 𝗠𝗗𝗣𝗜
• 𝗨𝗻 𝗮𝗰𝗰𝗲𝗻𝘁 𝗽𝗲 𝘀𝗮̆𝗻𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗺𝗶𝗻𝘁𝗮𝗹𝗮̆ ș𝗶 𝗯𝘂𝗻𝗮̆𝘀𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗱𝗼𝗹𝗲𝘀𝗰𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗶̂𝗻 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗮, 𝗔𝘀𝗶𝗮 𝗖𝗲𝗻𝘁𝗿𝗮𝗹𝗮̆ ș𝗶 𝗖𝗮𝗻𝗮𝗱𝗮. 𝗥𝗮𝗽𝗼𝗿𝘁 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗛𝗲𝗮𝗹𝘁𝗵 𝗕𝗲𝗵𝗮𝘃𝗶𝗼𝘂𝗿 𝗶𝗻 𝗦𝗰𝗵𝗼𝗼𝗹-𝗮𝗴𝗲 𝗖𝗵𝗶𝗹𝗱𝗿𝗲𝗻, 2021/2022, 𝗩𝗼𝗹𝘂𝗺𝘂𝗹 1
• 𝗦𝘁𝗮𝘁𝘂𝘀 𝗼𝗳 𝗛𝗲𝗮𝗹𝘁𝗵𝘆 𝗖𝗵𝗼𝗶𝗰𝗲𝘀, 𝗔𝘁𝘁𝗶𝘁𝘂𝗱𝗲𝘀 𝗮𝗻𝗱 𝗛𝗲𝗮𝗹𝘁𝗵 𝗘𝗱𝘂𝗰𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻 𝗼𝗳 𝗖𝗵𝗶𝗹𝗱𝗿𝗲𝗻 𝗮𝗻𝗱 𝗬𝗼𝘂𝗻𝗴 𝗣𝗲𝗼𝗽𝗹𝗲 𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮—𝗔 𝗟𝗶𝘁𝗲𝗿𝗮𝘁𝘂𝗿𝗲 𝗥𝗲𝘃𝗶𝗲𝘄 | 𝗠𝗗𝗣𝗜
