18/08/2023
𝑼𝒏𝒆𝒐𝒓𝒊 𝒏𝒖 𝒑𝒐𝒕̧𝒊 𝒔𝒂̆ 𝒅𝒐𝒓𝒎𝒊 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒂̆ 𝒕𝒆 𝒑𝒐𝒕̧𝒊 𝒔𝒊𝒎𝒕̧𝒊 𝒔𝒊𝒏𝒈𝒖𝒓.
𝑻𝒆 𝒔𝒊𝒎𝒕̧𝒊 𝒕𝒓𝒂𝒅𝒂𝒕 𝒅𝒆 𝒄𝒆𝒊𝒍𝒂𝒍𝒕̧𝒊, 𝒅𝒆 𝒗𝒊𝒂𝒕̧𝒂̆, 𝒂𝒊 𝒐 𝒑𝒆𝒓𝒎𝒂𝒏𝒂𝒏𝒕𝒂̆ 𝒏𝒆𝒍𝒊𝒏𝒊𝒔̧𝒕𝒆 𝒔̧𝒊 𝒏𝒆𝒎𝒖𝒍𝒕̧𝒖𝒎𝒊𝒓𝒆.
Singurătatea este mână în mână cu insomnia.
A te simți singur înseamnă a te simți deconectat de cei din jurul tău şi de tine însuţi și de fapt, de aici apar toate acele emoții negative, din cauza faptului că suntem obișnuiți să acordăm mai multă atenție lumii din exterior și prea puțină atenție lumii noastre interioare.
Neacordând atenție lumii interioare, într-un fel putem spune că suntem străini de noi înșine, deoarece ne petrecem zilele "pe pilot automat", ignorându-ne în mare parte emoțiile și vocea interioară, fiind focalizați pe a îndeplini obiective (pe care, poate, nici măcar nu ni le dorim) și a bifa îndeplinirea sarcinilor cotidiene.
În mod real, nu faptul că nu mai suntem înconjurați de oameni ne cauzează sentimentul singurătății, ci faptul că în interior ne simțim "goi".
Aceste goluri interioare vin din traumele noastre nerezolvate, vin din frustrările pe care le-am acumulat în timp, din faptul că, poate, ne-am trăit viața așa cm alții și-au dorit (în funcție de așteptările și pretențiile lor pe care le-am urmat din teama de a nu fi respinși, criticați sau excluși), din compromisurile și sacrificiile repetate pe care le-am făcut și care ne-au știrbit de fiecare dată încrederea și stima de sine, din faptul că ne-am hrănit fricile și dependențele în loc de a le confrunta și a ne elibera de ele, din faptul că nu simțim că avem un scop sau un sens în viață, că încă nu am descoperit o cale cu care să rezonăm profund, pe care să o simțim "calea noastră".
Astfel că, pentru a diminua disconfortul sau emoțiile dureroase care vin de aici, eram obișnuiți să ne antrenăm în fel și fel de activități, să pierdem timpul cu oameni cu care, de multe ori, nu aveam mai nimic în comun, însă care ne distrăgeau atenția de la problemele noastre, ne afundam în muncă sau distracții de moment.
Pentru că toate acestea ne-au devenit inaccesibile într-o foarte mare măsură în momentul de față, ceea ce exista deja în interiorul nostru, toate acele nemulțumiri sau suferințe, ies acum la suprafață.
Dacă ne simțeam singuri sau ne era teamă de singurătate și căutam constant stimulare din exterior pentru a ascunde acest sentiment, apare o boală. insomnia, o traumă şi nu mai putem fugi de toate aceste trăiri.
Teama de singurătate este, în primul rând, o teamă a copilului nostru interior care se simte în nesiguranță sau abandonat.
Dacă atunci când eram copii am fost abuzați sau părinții noștri nu ne-au oferit siguranța de care aveam nevoie – eram lăsați singuri perioade îndelungate de timp, nu ni se răspundeau nevoilor fizice sau emoționale, eram neglijați, trăiam în incertitudine, putem să purtăm în interiorul nostru până la vârsta adultă acest sentiment de singurătate, ca și cm am fi singuri pe lume, ca și cm dacă am rămâne singuri, am fi expuși acelorași primejdii ca atunci, când nu puteam să avem grijă de noi, copii fiind.
La polul opus, teama de singurătate mai este cauzată și de faptul că am fost protejați excesiv, că părinții noștri nu ne-au permis să ne dezvoltăm autonomia și independența, astfel încât am ajuns să credem, să percepem inconștient, că a rămâne singuri sau a fi pe cont propriu reprezintă un pericol. Așadar, dacă am experimentat oricare dintre aceste două situații când eram copii și dacă nu am lucrat cu copilul nostru interior pentru a depăși aceste traume (cu sau fără ajutorul unui specialist), la maturitate putem să reacționăm și să ne comportăm după același tipar – atunci când rămânem singuri, să ne simțim abandonați, în nesiguranță, să ne simțim copleșiți de fel și fel de frici iraționale, să căutăm să devenim dependendenți de alte persoane care să-și asume responsabilitatea vieții noastre.
Ideea este că, indiferent care este situația ta – dacă ești căsătorit sau nu, dacă ești divorțat sau nu, dacă ești într-o relație sau nu, dacă ai sau nu ai copii, cel mai important este să mergi adânc, profund şi să conștientizezi de unde vine acest sentiment al singurătății.
În societatea actuală majoritatea oamenilor se poseda unii pe alţii, sunt dependenţi unii de alţii, datorită acestui sentiment al singurătăţii, al fricii de pierdere, al posesiei.
De multe ori avem impresia că dacă avem și noi pe cineva sau dacă facem copii, nu ne vom mai simți singuri, însă acest lucru poate să fie o capcană, pentru că știm deja că există mulți oameni care au făcut toate acestea, care poate au acceptat compromisuri și jumătăți de măsură din teamă, însă tot nu au reușit să se simtă așa cm se așteptau, adică împliniți și fericiți, pentru că nimeni nu ne poate aduce fericirea dacă noi nu ne simțim bine cu noi înșine, dacă nu suntem împăcați cu noi, dacă nu ne iubim pe noi înșine.
Teama de singurătate este de cele mai multe ori o fugă de noi înșine.
Ţi-ai dori să păşeşti pe un nou drum şi nu şti de unde să începi?
Te aştept în grupul Somn Conştient! pregătesc o surpriză.
Scrie Da şi primeşti link către grup!
Mulţumesc cu Recunoştinţă!
