Gabriela Pogaci Life Coach

06/04/2026

Azi e sărbătoare în noi și în Univers! E ziua fiicei mele iubite Anamaria!
Lumina ochilor mei, raza mea de Soare!

06/04/2026

La mulți ani Anamaria mea! Ești lumina ochilor si soarele nostru!

02/04/2026

Luna Plină din 2 aprilie vine ca un moment de oprire sinceră. Nu te mai lasă să te ascunzi după explicații sau amânări. Lumina ei scoate la suprafață exact acele lucruri pe care le-ai împins „mai târziu”: emoții, decizii, relații, promisiuni făcute ție.
Energia ei este despre închidere de cicluri. Nu cu dramă, ci cu claritate. Ce nu mai e al tău, începe să cadă singur dacă nu te mai agăți de el.
Din perspectiva NLP și Time Line Therapy, e un moment ideal să te uiți pe linia ta temporală și să identifici un tipar care se repetă. Poate o teamă, poate o relație, poate un mod în care te sabotezi fix când ești aproape de ceva bun.
Exercițiu simplu, dar profund: Închide ochii și imaginează-ți că te ridici deasupra liniei tale a timpului. Privește în urmă și observă unde a început acel tipar. Nu intra în poveste, doar observă. Apoi întreabă-te: „Ce am nevoie să învăț din asta ca să pot lăsa totul aici?” Lasă răspunsul să vină fără să-l forțezi.
Inspiră adânc și, la expir, imaginează-ți că eliberezi tot ce nu îți mai servește. Ca și cm ai da drumul unei greutăți pe care ai purtat-o prea mult.
În coaching, spunem simplu: conștientizarea schimbă tot. În hipnoză, ai spune că mintea deja știe ce e de făcut, trebuie doar să-i dai voie.
Astăzi nu e despre a face mai mult. E despre a lăsa.
Dacă simți că e momentul să închizi ceva cu adevărat și nu doar să amâni iar, scrie-mi. Uneori, ai nevoie de cineva care să stea lângă tine exact în punctul în care alegi să nu mai fugi.

02/04/2026

Luna Plină vine ca un moment de oprire sinceră

Luna Plină din 2 aprilie vine ca un moment de oprire sinceră. Nu te mai lasă să te ascunzi după explicații sau amânări.
Lumina ei scoate la suprafață exact acele lucruri pe care le-ai împins „mai târziu”: emoții, decizii, relații, promisiuni făcute ție.
Energia ei este despre închidere de cicluri. Nu cu dramă, ci cu claritate. Ce nu mai e al tău, începe să cadă singur dacă nu te mai agăți de el.
Din perspectiva NLP și Time Line Therapy, e un moment ideal să te uiți pe linia ta temporală și să identifici un tipar care se repetă. Poate o teamă, poate o relație, poate un mod în care te sabotezi fix când ești aproape de ceva bun.
Exercițiu simplu, dar profund: Închide ochii și imaginează-ți că te ridici deasupra liniei tale a timpului. Privește în urmă și observă unde a început acel tipar.
Nu intra în poveste, doar observă. Apoi întreabă-te: „Ce am nevoie să învăț din asta ca să pot lăsa totul aici?” Lasă răspunsul să vină fără să-l forțezi.
Inspiră adânc și, la expir, imaginează-ți că eliberezi tot ce nu îți mai servește. Ca și cm ai da drumul unei greutăți pe care ai purtat-o prea mult.
În coaching, spunem simplu: conștientizarea schimbă tot. În hipnoză, ai spune că mintea deja știe ce e de făcut, trebuie doar să-i dai voie.
Astăzi nu e despre a face mai mult. E despre a lăsa.
Dacă simți că e momentul să închizi ceva cu adevărat și nu doar să amâni iar, scrie-mi. Uneori, ai nevoie de cineva care să stea lângă tine exact în punctul în care alegi să nu mai fugi.

26/03/2026

Ești în dimineața vieții tale. Înainte să alegi hainele, oprește-te o clipă și alege în ce vibrație vrei să trăiești ziua de azi.
Nu bluza te definește, ci energia cu care pășești în lume. Poți îmbrăca graba, frica, îndoiala… sau poți alege liniștea, încrederea și curajul. Alege conștient. Respiră adânc și întreabă-te: cine vreau să fiu astăzi? Restul vine aproape singur. Oamenii nu vor ține minte exact ce ai purtat, dar vor simți cm i-ai făcut să se simtă. Iar asta începe din tine, din alegerea ta simplă, făcută chiar acum.

26/03/2026

Multe mulţumiri Ale Riza, Simona Veronica, Aristotel Baraitaru, Petre Visan

pentru tot sprijinul acordat! Felicitări pentru faptul că sunteţi fani activi şi pe val 🔥!

26/03/2026

Martie e pe plecare.
Lună frumoasă de primăvară în care în folclorul popular se fac și se desfac rele.《Descântec general (pentru toate bolile)》
Boli necurate,boli spurcate
Mergeți în pustietate
La ( numele) să nu veniți
Să nu vă lipiți
De capul lui
De trupul lui
De sufletul lui
Mergeți în loc depărtat
În pustiul fără viață
În pustiul cel de foc
În pustiul cel de gheață !
De-o fi boală de la Dumnezeu,
Să-și aducă aminte de ( numele)
Boala să i-o ia
Leacul să i-l dea.
Boliște de-o fi,de la Maica Sfântă:
Să-și aducă aminte de ( numele)
Boala să i-o ia
Leacul să i-l dea.
De-o fi boală de la sfintele zile greșite
Să-și aducă milostivele aminte
Boala sa i-o ia,leacul să i-l dea.
De-o fi de la cele sfinte
Să-și aducă aminte
Să treacă blânde ca oile
Și dulci ca albinele.
De-o fi de la sur'ată
De-o fi de la cumnată
De-o fi de la străină
De-o fi de la vecină
Ea a dat cu cinci dește
Eu o-ntorc pe capu-i cu zece.
Descântecul de la mine,leacul de la Dumnezeu .

26/03/2026

25/03/2026

Contează doar inima și scânteia divină din suflet

Bunavestire vine în fiecare an cu o liniște aparte, ca o promisiune spusă în șoaptă. Nu e doar o zi din calendar, e momentul acela în care natura pare că își amintește, brusc, cine este.
Se spune că astăzi se întorc rândunelele. Și nu oricum.
După un drum de aproximativ 5000 de kilometri, peste deșertul Sahara și peste Marea Mediterană, păsările astea mici ajung exact unde le e locul. Fără GPS, fără grabă, fără îndoială. Doar cu un fel de încredere pe care noi, oamenii, o mai pierdem pe drum.
Când le vezi prima dată, parcă nu mai contează frigul care încă se mai încăpățânează să rămână.
Rânduneaua nu vine doar cu primăvara. Vine cu ideea că orice plecare are și o întoarcere. Vine cu toată magia amânată de o inimă micuță care devine măreață!
Dacă Dumnezeu rânduiește ca la casele noastre să fim binecuvântați cu cuiburi de rândunele sau când vedeți aceste minunății să înțelegeți că nu contează dimensiunile fizice ci doar inima și scânteia divină din suflet.
Tot de azi, spun bătrânii, începe să cânte cucul. Nu oricând, nu oricum. Îl auzi clar, parcă dintr-un loc pe care nu-l vezi, dar îl simți. În satele de altădată, oamenii ascultau cu atenție. Nu pentru că era doar un sunet, ci pentru că era un semn.
Se zice că primăvara nu se așază cu adevărat până când cucul nu cântă de trei ori.
Abia atunci pământul se liniștește, frigul se retrage, iar viața începe să curgă firesc.
E ceva simplu și profund în toată povestea asta. Rândunelele se întorc după mii de kilometri. Cucul cântă de trei ori. Și, fără să ne dăm seama, și noi începem să ne întoarcem către noi înșine.
Poate asta e, de fapt, primăvara. Nu doar un anotimp.
Ci momentul în care, după o iarnă mai lungă sau mai grea, găsim din nou drumul spre lumină.