Dr. Irina Mateieş

03/12/2025

🥕🫜🍎JUICING/STORSUL – Beneficii și deservicii (și când are sens, de fapt)
În fiecare zi la cabinet, măcar un pacient îmi spune că își stoarce diferite legume și/sau fructe. Motivele sunt diverse – dar, cel mai frecvent, pacienții fac acest lucru pentru că au impresia că în acest fel „concentrează” beneficiile legumelor și fructelor.
Deci, ca să parafrazăm: to juice or not to juice? Să facem sau nu sucuri stoarse? Și dacă da, când sunt ele utile?
🥒În primul rând, să clarificăm despre ce vorbim și despre ce NU vorbim. Aici discutăm despre suc 100% stors, nu despre băuturi care au un pic de suc și în rest ceai, zahar, apă carbogazoasă. De asemenea, facem diferența dintre juice/suc (în care lichidul este extras, iar fibra rămâne în urmă) și smoothie, unde fructele și legumele sunt blenduite în întregime.
Adevărul este că atunci când mâncăm fructele și legumele ca atare, avem niște avantaje semnificative – în special datorită fibrei, care este îndepărtată atunci când facem suc.
👉 Fibra încetinește absorbția zaharurilor naturale; asta ajută la evitarea creșterilor bruște ale glicemiei. Și, surpriză: cantitatea de zahăr dintr-un suc stors "sănătos" poate fi mult mai mare decât crezi.
👉 Fibra crește senzația de sațietate, lucru pe care sucul nu-l oferă la fel de bine.
👉 Fibra este și hrana bacteriilor bune din intestin – iar acestea nu se bucura la fel de mult de un pahar de suc strecurat.
🍋‍🟩Pe de altă parte, dacă ai făcut suc acasă, știi că îți trebuie multe porții de legume și fructe ca să scoți un singur pahar. Dacă te străduiești, si nu reusesti, să ajungi la minimul de 5 porții/zi de legume/fructe, poate fi o cale de a adauga. Și dacă bei un suc stors în locul unei doze de suc cu zahar din comert… este un upgrade.
🍋‍🟩Dar: niciun suc nu înlocuiește total beneficiile consumului de legume și fructe întregi și nici nu șterge efectele unui stil de viață alimentar complet dezechilibrat.
Să adaugi suc verde - cu scop de DETOX - într-o dietă proastă este ca și cm ai lua o aspirină pentru durerile de cap provocate de alcoolul din seara trecuta… Ajută puțin? Poate. Dar să nu fi baut ar fi ajutat mai mult 😁.
🥕Unii pacienți mi-au spus că beau sucuri stoarse pentru că „nu ar putea mânca atâta cantitate de legume și fructe”. Dacă ți se pare că ar trebui să mănânci o cantitate atât de mare încât fizic nu poți… clar ceva nu ai înțeles bine.
🥕🫜Am avut o pacientă care storcea zilnic o cantitate imensă de morcov + sfeclă. A ajuns, până m-am văzut cu ea, să fie ușor portocalie la culoarea pielii. Când am întrebat-o de ce a băut atât, mi-a răspuns textual: „pentru că am încercat să mănânc atâția morcovi și sfecla si nu am putut”. Dacă ceva pare nefiresc… sunt șanse mari să fie.
🥕🫜 Apoi sunt persoanele care îmi spun că fac „zile doar cu sucuri” pentru detox. Nu știu cm să o spun mai blând, dar: nu putem șterge cu buretele ani de stil de viață nepotrivit cu câteva zile de suc. Nu așa funcționează corpul.
🥕🫜Deci cm ar trebui să ne gândim la sucurile stoarse - dacă nu avem ceva probleme alimentare particulare?
– Bea un pahar dacă îți place gustul, nu pentru miracole.
– Alege porții moderate.
– Ideal, consumă sucul împreună cu o masă sau gustare care să includă proteine, fibre sau grăsimi sănătoase.
– Dacă faci sucuri acasă, gândește-te dacă nu cumva un smoothie ți-ar aduce mai multe beneficii.
– Bucură-te de suc ca parte a unei diete bune, dar nu ca ceva ce trebuie să faci neapărat.
🥕🫜În timpul tratamentului oncologic:
– Nu există combinații „miraculoase”, anticancerigene de sucuri stoarse din legume/fructe sau combinații „miraculoase” care cresc spectaculos hemoglobina, fierul sau leucocitele.
– Uneori pot fi utile pentru persoanele cu dificultăți de mestecat / înghițit. Totuși, smoothie-urile sunt ,de obicei, preferabile.
– 🔴Există însă o situație clară în care sucurile stoarse pot fi foarte utile: la pacienții cu risc de ocluzie intestinală, cărora li se recomandă o dietă cu cantitate minimă de fibre. 🔥Aici, da – sucurile pot fi o soluție foarte bună.
Pe scurt (dar nu prea scurt 😊):
Avem dovezi solide că legumele și fructele aduc beneficii pentru sănătatea noastră.
Nu avem dovezi că stoarcerea unor cantități mari de legume/fructe te mențin sau te fac mai sănătos.
🥕🫜🍎Dacă îți place sucul stors, bucură-te de el cu moderație. Dacă nu – nu pierzi nimic esențial.
Și reține: sucul este un extra, nu o soluție magică și nici o scurtătură spre sănătate.
Dr Irina Mateieș

02/12/2025

🔥Când să iau enzime pancreatice și câte?

🔥În practica mea văd pacienți cu cancer pancreatic sau cancer gastric, după gastrectomie, care se confruntă cu simptome digestive dificile. Una dintre cauzele majore, dar foarte puțin discutată și tratată, după părerea mea, este insuficiența pancreatică exocrină (IPE) – un sindrom de maldigestie în care pancreasul nu mai produce, nu mai eliberează suficiente enzime digestive. Consecința? Malabsorbție, scădere în greutate, disconfort digestiv și deficite nutriționale.

🔍 Insuficiența Pancreatică Exocrină (IPE): deficit structural vs deficit funcțional

📌 Deficit structural – pancreasul nu mai poate produce sau secreta enzime din cauza tumorii, a obturării canalului pancreatic, a rezecției chirurgicale sau a bolii avansate.

📌 Deficit funcțional – pancreasul produce enzime suficiente, dar organismul, din diverse motive, nu le poate folosi eficient. Asta vedem frecvent la pacienții cu cancer gastric după gastrectomie, unde apare desincronizarea între momentul în care enzimele sunt secretate și momentul în care trece mâncarea în intestin.

❗🔥 Problema majoră: insuficiența pancreatică este sub-recunoscută și sub-tratată

În cabinet observ foarte des că:

📌posibilitatea IPE nu este luată în considerare;

📌atunci când este luată în considerare și se recomandă enzime pancreatice, dozele recomandate/utilizate sunt mult sub necesar.

De fapt, conform ghidurilor:

➡️ Toți pacienții cu cancer de pancreas ar trebui urmăriți pentru IPE
➡️ IPE poate fi suspectată dacă există scădere în greutate neintenționată în ciuda unui aport alimentar adecvat și cel puțin un simptom digestiv, sau dacă pacientul are 2–3 simptome digestive chiar fără pierdere în greutate.

🔥 Simptomele IPE se pot suprapune cu simptomele cancerului, efectele secundare ale chimioterapiei, radioterapiei, imunoterapiei sau cu efectele opioidelor, ceea ce îngreunează diagnosticul. Simptomele IPE pot fi mascate de unele medicamente cm sunt opioidele.
🔥Intervențiile nutriționale pot masca temporar malabsorbția.

🔴 Simptomele obișnuite ale IPE (insuficiența pancreatică exocrină)

📌Simptome timpurii

• balonare
• flatulență excesivă
• scaun cu frecvență crescută
• dureri sau crampe abdominale

📌Simptome tardive

• scaune frecvente, moi, grase/uleioase
• scădere în greutate în ciuda alimentației adecvate
• deficite de vitamine liposolubile (A, D, E, K)
• steatoree: scaune diareice voluminoase, lucioase, urât mirositoare, greu de spălat

La pacienții cu gastrectomie:
👉 scaunul mai deschis la culoare, uleios, lipicios, plus gaze și disconfort pot semnala un deficit funcțional de enzime.

💊 Tratamentul: terapia de substituție cu enzime pancreatice

📌Un lucru foarte important:
O încercare terapeutică de tratament cu enzime este considerată sigură și eficientă la pacienții cu cancer pancreatic – cu sau fără diagnostic oficial de IPE. Adică nu este nevoie să faceți analize din scaun sau alte testări pentru a avea un diagnostic definitiv de insuficiență pancreatică exocrină - dacă aveți unele dintre simptomele menționate, în context de cancer pancreatic sau cancere gastric cu gastrectomie, puteți încercă tratamentul cu enzime.

📌Tratamentul este considerat reușit atunci când dispar simptomele și deficitele nutriționale.
📌Chiar și succesul parțial (unele simptome se ameliorează) justifică menținerea tratamentului.

📌 Dozele corecte (aici văd cele mai multe greșeli în cabinet):

Să vedem întâi care sunt dozele maxime zilnice - pentru că foarte multă lume cu care vorbesc are o frică teribilă de a nu lua o doză prea mare, în timp ce, de fapt, sun sever subdozați.

Doza maximă pe zi = greutatea corporală (kg) × 10.000 unități enzime/zi (adică cineva de 70 kg - doza maximă este 700.000 unități/zi)

Doza maximă la masă = greutatea corporală (kg) × 1.000–2.000 unități

➡️ Enzimele se iau la fiecare masă, în timpul mesei.

➡️ Doza se ajustează în funcție de:

📌cât mâncăm (volumul fiecărei mese în parte)

📌câtă grăsime conține fiecare masă

Deci este foarte probabil să avem doze diferite de-a lungul zilei. Exemplu - Daca mănânc 100 gr de paste facute cu sos beschamel sau alt sos pe bază de smântână o să am o doza de enzime diferite de 100 gr de paste făcute cu sos de roșii. Chiar la același gramaj, la o cantitate de grăsime semnificativ diferită între rețete, modific și doza de enzime.
Mereu pornesc de la o doză mică și de-a lungul a mai multor zilei, titrez în sus doza, în timp ce urmăresc simptomele - doza corectă este cea care duce la îmbunătățirea simptomelor. Nu există o doză standard/fixă pentru toată lumea.

➡️ Este util să aveți comprimate cu doze diferite, ca să le puteți combina.

🎯 Concluzii practice pentru pacienți și familii

Dacă aveți/ați avut cancer pancreatic sau ați trecut printr-o gastrectomie și observați:
📌scaune moi/diareice sau scaune uleioase, lipicioase sau mai deschise la culoare
📌balonare, gaze, disconfort abdominal
📌scădere în greutate în ciuda alimentației bune

👉 luați în calcul insuficiența pancreatică exocrină și discutați cu medicul despre o încercare de tratament cu enzime. Tratamentul poate face o diferență majoră în calitatea vieții, greutate și absorbția nutrienților.

Dr Irina Mateieș

26/11/2025

✨ Omega-3 ajută recuperarea după operația pentru cancer gastric

Sunt puțin pe fugă, dar încerc să revin la postările mai frecvente, după perioada în care am lipsit. Și am zis ca merită să atrag atenția că o meta-analiză recentă (32 de studii clinice, 2.404 adulți - Impacts of omega-3 fatty acids intervention on immune functions and clinical outcomes in surgical gastric cancer patients: a systematic review and trial sequential meta-analysis doi: 10.1186/s12885-025-14788-4) arată că acizii grași Omega-3 pot avea un rol important în recuperarea după chirurgia pentru cancer gastric.

🔍 Ce a descoperit studiul:
• Pacienții care au primit Omega-3 prin nutriție enterală (prin sondă) au avut cu 58% mai puține infecții după operație.
• Spitalizarea a fost, în medie, mai scurtă.
• S-a observat o creștere a limfocitelor CD4 (celule ale sistemului imunitar)
• Nu au existat diferențe în mortalitatea din timpul spitalizării.

👩‍⚕️ Ce înseamnă asta pentru pacienți?
Acizii grași Omega-3 – pot susține imunitatea și recuperarea după intervenția chirurgicală pentru cancer gastric.
Dr Irina Mateies

25/11/2025

🔥Să mănânci corect NU înseamnă musai să mănânci mai puțin

🔥În cabinet, aproape toți pacienții, la prima consultanție, încep prin a mă întreba “Ce să scot din alimentație?” sau îmi povestesc direct ce au eliminat deja.
Din păcate adesea, în jurul nostru “a mânca sănătos” a ajuns să însemne aproape automat a mânca mai puțin, a scoate ceva.

🔥Dar ce se întâmplă când corpul tău, aflat deja sub presiunea bolii și a tratamentelor, are nevoie de mai multă energie, nu mai puțină?🔥
🔥Ce facem când sfaturile generale despre “mâncat light”, “puține calorii”, “evită grăsimile” încep să lucreze împotriva ta?

Deci mâncat sănătos nu înseamnă întotdeauna mâncat mai puțin. Iar în context oncologic, de multe ori înseamnă exact opusul: să te asiguri că mănânci suficient, pentru a-ți menține forța, greutatea și masa musculară.

👉 Când trebuie să mănânci MAI MULT, multe dintre sfaturile clasice trebuie întoarse pe dos.

Ca să îți fie mai ușor să atingi necesarul energetic chiar și cu un apetit mic, ai nevoie de alimente care condensează multă energie și mulți nutrienți în porții mici.

M-am gândit că ar fi utile câteva idei simple și eficiente pentru când avem nevoie să adăugăm în alimentația noastră, nu să scoatem:

📌Adaugă mai multe grăsimi sănătoase pentru a crește caloriile fără să crești volumul mesei:

☑️avocado peste salate sau sandwich-uri

☑️1–2 linguri unt de arahide în smoothie

☑️o mână de nuci + fructe uscate ca gustare

📌Consumă legume GĂTITE mai des decât crude
Gătitul reduce volumul → poți mânca mai mult fără să te simți plin la fel de repede.
Exemplu simplu: cantitatea de spanac crud necesară pentru o porție mică de spanac sotat este uriașă.
Legumele coapte în ulei cu condimente după gust sunt: mai gustoase, mai calorice, mai ușor de mâncat în cantitate adecvată

📌Alege supele CREMĂ

O supă cremă cu ulei de calitate, smântână/cremă vegetală este mult mai energizantă decât o supă clară cu multă apă și câteva legume “plutitoare”.

📌Alege lactate cu grăsime integrală (sau lapte de cocos integral). Versiunile “light” sunt mai sărace în energie.

📌Hidratează-te între mese, nu în timpul mesei
Multă apă/ceai înainte sau în timpul mesei umple stomacul și taie pofta de mâncare.

📌Alege texturi ușor de consumat, dar nutritive
Smoothie-uri, creme, humus, unturi de nuci – toate oferă energie multă în volum mic și sunt ușor de tolerat.

🔥Aceste mici schimbări te pot ajuta să îți recapeți greutatea, să îți protejezi masa musculară și să previi malnutriția în timpul tratamentului oncologic.

Mesajul cel mai important pe care aș vrea să îl rețineți:

🔴Mâncat sănătos nu înseamnă mereu să excluzi alimente sau să reduci porțiile.
Mâncat sănătos înseamnă să mănânci SUFICIENT pentru nevoile tale.🔴

Și, sigur, soluția nu sunt “calorii goale”, junk foodul sau dulciuri rafinate în exces.
Soluția este să alegi alimente bogate atât în nutrienți, cât și în energie — exact cele din exemplele de mai sus.
Dr Irina Mateieș

PS - m-am chinuit să conving LLM-ul să îmi facă o poză adecvată și nu prea i-a ieșit 😆

20/11/2025

Am avut aceasta discutie si m-am gandit ca poate mai este utila cuiva. Vedeti ca in primul comentariu este si link catre discutie, in varianta scrisa.

Nutriția pacienților cu mielom multiplu: abordare medicală integrată 💚

Ce mănânc atunci când am mielom multiplu? este una dintre cele mai frecvente întrebări ale pacienților. Nutriția nu vindecă boala, dar poate face diferența între un organism slăbit și unul care tolerează mai bine tratamentele și se recuperează mai repede.

Webinarul pe baza căruia a fost realizat articolul a fost organizat de Fundația Comunitatea Oncologică din România, în colaborare cu Asociația SOS Mielom și susținut de Dr. Irina Mateieş, medic primar medicină de familie, cu competență în nutriție și dietetică. Dr. Mateieș este un specialist cu o abordare bazată pe dovezi, cu experiență în medicina preventivă și în relația dintre alimentație, boală și psihicul pacientului. Îmbină rigoarea medicală cu empatia, claritatea explicațiilor și orientarea către nevoile reale ale pacienților.

Iată 5 puncte-cheie esențiale din articol:
1. Alimentația echilibrată susține organismul în timpul tratamentului, ajutându-l să tolereze mai bine chimioterapia, să prevină complicațiile și să își mențină energia și masa musculară.
2. Rolul nutriției este unul terapeutic complementar, oferind suport metabolic adaptat fiecărui pacient, în funcție de analize, funcția renală, tratamente și simptome.
3. Sănătatea oaselor depinde de un echilibru complex între calciu, vitamina D, fosfor, magneziu, proteine și funcția rinichilor, ceea ce impune recomandări individualizate, nu suplimente standard pentru toți pacienții.
4. Funcția renală și masa musculară sunt piloni centrali ai stării generale, iar hidratarea adecvată, sursele corecte de proteine și mișcarea adaptată fac parte din tratamentul integrat al pacientului cu mielom multiplu.
5. Microbiomul intestinal și sănătatea psihologică influențează direct imunitatea, digestia, toleranța la tratament și calitatea vieții, motiv pentru care alimentația variată, mese liniștite și gestionarea stresului devin componente esențiale ale recuperării.

📌 Găsești linkul către articolul complet în comentarii. Distribuie mai departe oricui are nevoie de informații medicale clare și echilibrate.

19/11/2025

❤️‍🩹 INIMA DUPĂ CANCER — un subiect despre care vorbim prea puțin

❤️‍🩹Mi-am dat seama că nu am discutat cu voi despre un lucru foarte important: riscul cardiovascular după tratamentul oncologic (rușine să îmi fie).
Majoritatea pacienților sunt foarte atenți la riscul de recidivă a cancerului, ceea ce este firesc. Dar mult mai puțini se gândesc la riscul pentru inimă, deși tratamentele oncologice pot lăsa în urmă efecte care merită monitorizate atent.

❤️‍🩹Partea bună?
Multe dintre recomandările care ajută la reducerea riscului de recidivă sunt excelente și pentru inimă: alimentație echilibrată, mișcare, renunțarea la fumat, gestionarea greutății, somn, reducerea stresului.

Totuși, există și aspecte pe care le vedem ignorate – și vreau să le aduc în discuție cu blândețe și sinceritate.
De exemplu:

👉 în timpul tratamentului oncologic, unii pacienți renunță la medicamentele pentru colesterol pentru că “au deja prea multe pastile de luat”.
👉 după tratament, multe persoane nu reiau monitorizarea colesterolului sau a tensiunii ani întregi.
👉 deși este standard să existe o evaluare cardiologică înainte de tratament, foarte rar apare pe biletul de externare o recomandare clară de monitorizare cardiologică după terminarea terapiei.

Și totuși, sunt numeroase probleme cardiace care pot fi declanșate sau agravate de terapiile oncologice:
– miocardită
– aritmii
– tromboze
– ateroscleroză accelerată
– vasculite
– până la infarct miocardic în cazuri rare

❤️‍🩹Nu spun toate acestea ca să sperii pe cineva. Frica nu ajută. Informația, da.
Scopul meu este ca fiecare persoană care a trecut printr-un cancer să știe că inima are nevoie de atenție. Nu panică — atenție, monitorizare și acțiune când e nevoie.

🎯 Cine are risc mai mare?
Persoanele care:
• au făcut tratament oncologic la vârste fragede
• aveau deja probleme cardiace înainte de diagnostic
• sunt foarte în vârstă și necesită tratamente oncologice intensive

Există și un ghid foarte util de cardio-oncologie publicat de Societatea Europeană de Cardiologie (ESC), care explică pe larg ce riscuri pot apărea și ce recomandări există pentru monitorizare și prevenție.

🫶 În postări viitoare o să discut mai pe larg despre cardio-oncologie, despre ce putem face prin alimentație și stil de viață pentru a proteja inima, atât în timpul tratamentului oncologic, cât și după, pe termen lung.

Dacă ai trecut prin tratament oncologic, te încurajez cu toată căldura:
nu uita de inima ta. Merită toată atenția, exact ca restul corpului. 💗
Dr Irina Mateieș

18/11/2025

🍇💊Antioxidanții: piese din puzzle-ul prevenției, nu soluția magică

🍇💊Am avut 2 discuții la rând despre antioxidanți, cu aproape aceleași întrebări și am zis că poate merită o postare. Cele 2 discuții erau cu persoane care au terminat tratamentul oncologic și care doresc să aibă un stil de viață sănătos care să contribuie la scăderea riscului de recidivă și la scăderea riscului de boli cronice, în general.

🍇💊Antioxidanții au fost mult timp văzuți ca un element-cheie în reducerea riscului de cancer. Dar în timp, cercetările ne-au arătat că lucrurile sunt mult mai nuanțate: contează cm funcționează, de unde îi luăm și, mai ales, cm se integrează într-un stil de viață sănătos.

🍇💊 Scopul este echilibru, nu „zero radicali liberi”. Aceștia apar din poluare, fumat, etc dar și din procese normale ale organismului. Scopul nu este să îi eliminăm complet, ci să prevenim acumularea lor în exces. Când nivelul lor crește prea mult, organismul activează propriul sistem antioxidant – dar acesta nu este suficient de unul singur. Alimentația vine să-l sprijine.

🍇💊 Nu doar vitaminele C și E contează. Atenția este pusă pe suplimente și pe câteva vitamine. Însă, cercetările au arătat că mulți fitonutrienții din plante (legume, fructe, ceai, cafea, nuci etc) au efecte antioxidante în laborator. Important e cât și ce ajunge efectiv în celule.

🍇💊Protecția însă nu vine de la un singur nutrient. Vitaminele și alți fitonutrienți – toate lucrează împreună. De aceea suplimentele cu antioxidanți nu reduc riscul de cancer. Dar o alimentație bogată în plante, da.

🔥De ce este mai complicat decât în reclamă?

🔸 Testele efectuate asupra compușilor găsiți în alimente nu reflectă neapărat compușii care ajung efectiv în celulele corpului nostru. Studiile de laborator nu utilizează neapărat cantități dintr-un compus care ar reflecta expunerea pe care am obține-o din alimente.

🔸 Microbiomul intestinal contează.

🔸 Stilul de viață rămâne piesa centrală. Fumatul, alcoolul, unele alimente ultraprocesate cresc expunerea la radicali liberi. Activitatea fizică activează sistemele antioxidante ale organismului.

🔥Ce concluzii putem totuși trage

✔️ Antioxidanții sunt doar o parte din puzzle. Nu există „alimente-minune” și nu funcționează dacă sunt izolați în suplimente.

✔️ Alege varietate de plante: legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, seminte/nuci/alune — cât mai colorate și mai puțin procesate.

✔️Iar alimentația echilibrată susține și activitatea fizică, care este ea însăși un puternic factor de protecție anticancer.

🔥Deci eu nu recomand persoanelor care caută prevenție să ia produse de tipul "10 plante intr-o pastilă". Dacă avem motive să credem că există deficit din anumite vitamine/minerale, atunci suplimentăm. Eventual putem lua în considerare anumite subtanțe, în partiuclar.
🔥Dar suplimentele care promit o salată într-o capsulă nu mă conving.
Dr irina Mateieș

11/11/2025

✨ Corelație sau cauzalitate? O idee importantă în știință (și în nutriție) ✨

Mă gândesc de mult timp cm să scriu despre subiectul ăsta.
Recunosc — este un subiect greu de explicat, poate părea un pic „teoretic” sau chiar plictisitor 😅, dar e atât de important pentru a înțelege de ce ajungem uneori să credem lucruri greșite despre nutriție sau tratamente.

Așa că am zis să încerc.
Iar dacă vi se pare interesant genul acesta de postare, spuneți-mi în comentarii — mă ajută mult să știu dacă merită să mai fac și alte explicații de acest fel.

Foarte des, în comentarii, primesc mesaje de genul:
👉 „Prietena mea a luat X supliment și i-a fost foarte bine.”
👉 „Unchiul meu a fumat toată viața și n-a făcut niciodată cancer.”
👉 „Vecina mea a ținut o dietă specială și s-a vindecat.”

Întotdeauna încerc să explic de ce genul acesta de exemple nu ne pot spune, de fapt, ce funcționează și ce nu.
De aceea astăzi vreau să vorbim despre o idee esențială: diferența dintre corelație și cauzalitate.

🔹 Ce înseamnă o corelație (sau asociere)?
Înseamnă că două lucruri se întâmplă cam în aceeași perioadă sau apar împreună în același set de date.
Dar asta nu înseamnă neapărat că unul îl cauzează pe celălalt.

Uneori este doar o coincidență.
Alteori, poate că există un al treilea factor care le influențează pe amândouă.

Un exemplu simplu:
👗 Persoanele care poartă fuste sau rochii fac mai des cancer de sân.
Dacă am privi doar datele, am putea spune că purtatul fustelor „cauzează” cancerul de sân.
Dar, evident, explicația reală este că femeile (care sunt, de obicei, purtătoarele de fustă) au un risc mai mare de cancer mamar decât bărbații.
Deci, fusta nu este o cauză.

🔹 „Corelație nu înseamnă cauzalitate” – dar nici nu o exclude complet
De multe ori vedem titluri în mass-media care sună așa:
☕ „Cafeaua crește riscul de cancer.”
☕ „Cafeaua scade riscul de cancer.”
🧃 „Îndulcitorii cresc mortalitatea.”
🧃 „Îndulcitorii scad mortalitatea.”

Aceste titluri pleacă adesea de la observații (corelații), dar sunt prezentate ca și cm ar fi dovezi cauzale.
De aici vine multă confuzie – ni se pare că nu mai știm ce să credem despre nutriție.

Totuși, o corelație nu este lipsită de valoare.
Poate fi un semnal care merită investigat mai departe, cu studii mai bine controlate, pentru a vedea dacă există o legătură reală de cauză-efect.
Așa funcționează, de fapt, mare parte din știința nutriției și epidemiologie. Ceea ce nu funcționează este dorința de titluri bombastice și care să genereze clickuri.

🔹 Cauzalitatea – un concept mai complex decât pare
În biologie și medicină, lucrurile sunt rareori simple.
Bolile cronice, cm ar fi cancerul, bolile cardiovasculare nu au o singură cauză.
Ele apar prin interacțiunea multor factori: genetici, de mediu, de stil de viață.

Să luăm exemplul clasic: „Fumatul cauzează cancer pulmonar.”
Asta nu înseamnă că fiecare fumător va face cancer sau că fiecare pacient cu cancer pulmonar a fumat.
Înseamnă că fumatul crește semnificativ riscul de a dezvolta această boală.
Și acest lucru a fost demonstrat prin mai multe linii independente de dovezi – nu doar printr-o corelație simplă.

🔹 Ce putem învăța din asta?
Când auzim o poveste individuală – chiar reală – despre cineva care „a făcut X și i-a fost bine”, e important să ne amintim:
📌 un caz izolat nu este dovadă științifică,
📌corelația nu înseamnă automat cauzalitate,
📌poate fi un punct de pornire pentru cercetare, dar nu pot să iau decizii pentru mine bazându-mă doar pe tipul acesta de corelații.

Știința nu se bazează pe anecdote, ci pe modele, repetiții și dovezi multiple din surse diferite.

✨Așa că data viitoare când vedeți un titlu dramatic sau un comentariu care sună foarte sigur, opriți-vă o clipă și întrebați-vă: - Oare discutăm despre cauzalitate sau doar corelație?
✨Dacă ți se pare utilă această explicație, distribuie postarea – e o idee care ne poate ajuta pe toți să fim mai calmi, mai informați și mai puțin manipulați de titluri senzaționale. 💛
✍ Dr Irina Mateieș

09/11/2025

Miercuri in 5 noiembrie am fost la un workshop interesant. Inițial invitația la acest workshop m-a luat prin surprindere, pentru că nu cunoșteam pe nimeni în cadrul Oficiul pentru Știința Deschisă la UBB - Office for Open Science at UBB A fost o discuție despre un subiect care ne interezează pe mulți - cm comunicăm eficient despre știință cu oameni din afara domeniului. A fost un mix de persoane - jurnaliști, cercetători și oameni ca mine - adică persoane undeva la mijloc între comunicare și știintă 😁

06/11/2025

🔥Diferența dintre A NU ȘTI și a PRETINDE CĂ ȘTII

🔥Sunt din nou inspirată de comentariile voastre și vă mulțumesc pentru ele. Am primit recent un comentariu care spunea așa:

🔴„Orice știință a fost mai întâi pseudoștiință.”🔴

Cred că multă lume are această impresie și cred că merită să încerc să explic problema cu această idee. E o afirmație care pare profundă la prima vedere, dar care arată o confuzie între 🔴necunoscut și 🔴pseudostiințific.

🔴Când spunem „pseudostiință”, nu ne referim la lucruri despre care încă nu știm destul.

Da, e greu să dăm o definiție exactă a pseudoștiinței — are multe fețe și se ascunde sub forme foarte convingătoare. Mi-a plăcut o comparație: în 1964, Curtea Supremă a SUA a încercat să definească obscenitatea, iar judecătorul Potter Stewart a spus celebrul: „O recunosc atunci când o văd.”
Cam așa e și cu pseudoștiința: e greu de definit, dar oamenii de știință o recunosc atunci când o întâlnesc.

🔹 Știința este un proces viu, care se autocorectează permanent. Se bazează pe dovezi, pe teorii testabile, pe critici și pe verificare de către alți specialiști.
🔹 Pseudoștiința, în schimb, doar pretinde că are bază științifică. Ea se sprijină pe povești, pe ideologie, pe bucăți de date scoase din context și, foarte des, pe gândire conspirațională.

Știința (ca proces, nu fiecare om de știință în mod individual) acceptă/știe că poate greși și își corectează cursul pe măsură ce apar dovezi noi.
Pseudoștiința, în schimb, nu-și schimbă părerea — chiar și când realitatea o contrazice.

🔴E important de înțeles că știința nu presupune că fiecare om de știință este perfect, onest sau lipsit de greșeli.
Desigur că pot exista medici, biologi, fizicieni, chimiști etc care sunt rău intenționați, superficiali sau corupți.
Dar știința funcționează ca proces colectiv, nu ca un om sau o autoritate care „știe tot”.
Și tocmai acest proces — cu toate etapele lui de verificare, critică și replicare — face ca rezultatele să devină, în timp, tot mai bune.
Când procesul e sănătos, greșelile individuale se corectează.

Pseudoștiința, în schimb, nu e un proces. Ea se bazează pe indivizi — unii carismatici, unii sinceri dar prost informați, alții manipulatori sau corupți — care se sprijină pe opinii personale, anecdote și „dovezi” imposibil de verificat.
Nu există acolo un mecanism care să corecteze greșelile, doar oameni care pretind că știu.

🔴Ca exemplu concret: comentariul de mai sus era la o postare despre vitamina C în tratamentul cancerului.
🔴Nu faptul că poate „nu știm încă tot” despre vitamina C o face un subiect pseudostiințific.
🔴Ci faptul că unii oameni susțin cu certitudine că știu exact dozele, durata, frecvența și tipurile de cancer la care „funcționează” — fără nici o dovadă solidă.
Aceasta e pseudostiința: când cineva prezintă ca certitudine ceea ce nu este susținut de dovezi.

🔴🔴🔴Lipsa de dovezi nu înseamnă că ceva funcționează dar nu s-a descoperit încă — înseamnă doar că nu știm.
Și e perfect în regulă să nu știm încă.
Asta e diferența între știință și pseudoștiință:

📌știința recunoaște spațiile albe din hartă și lucrează să le umple;

📌pseudoștiința desenează peste ele din imaginație.

Adevărata știință nu devine pseudoștiință atunci când se corectează, ci tocmai prin această capacitate de corectare se dovedește a fi știință.

🔥 Știința are curajul să spună „nu știm încă”. Pseudoștiința are tupeul să spună „eu știu sigur”. 🔥
Dr Irina Mateieș

05/11/2025

💛🧪 Vitamina C în cancer: ce trebui să știi înainte să plătești pentru perfuzii

🟡În ultima vreme, am primit vreo 3 mailuri la rând, de la persoane care ma întrebau dacă eu ofer consulații specific 💛 pentru tratamentul cancerului cu vitamina C💛.

Așa că am zis ca poate este momentul să reamintesc ca am făcut un material video si material de blog, în detaliu, despre acest subiect și o să îl găsiți în primul comentariu. Pentru Facebook, o să fac un rezumat al întrebărilor pe care le primesc cel mai
frecvent despre vitamina C - și, bineînțeles, răspunsurile pe scurt

🟡Vitamina C tratează cancerul?

Nu există dovezi clare că vitamina C tratează/vindecă cancerul. Deși unele studii de laborator au arătat efecte pozitive, acestea nu s-au confirmat în studiile clinice pe oameni.

🟡Pot lua vitamina C în timpul chimioterapiei?

Este foarte important să discuți cu medicul oncolog înainte de a lua vitamina C în timpul chimioterapiei. Unele forme de tratament pot interacționa cu antioxidanții, reducând eficiența acestora.

🟡Pot lua vitamina C în timpul radioterapiei? - Nu

🟡Este vitamina C intravenoasă eficientă pentru cancer?

Se studiază în continuare, dar nu există dovezi solide care să o recomande ca tratament standard împotriva cancerului.
Nu știm exact ce doză, cât timp sau pentru ce tip de cancer ar fi eficientă.

🟡Ce alimente sunt bogate în vitamina C?

Ardei gras, citrice, kiwi, căpșuni, broccoli, varză, conopidă.
Alimentele aduc un mix de nutrienți valoroși, nu doar vitamina C – de aceea sunt mereu o alegere mai bună decât suplimentele (dacă nu aveți restricții alimentare specifice, care fac să nu puteți consuma aceste alimente).

🟡Este periculos să iau prea multă vitamina C?

Dozele peste 2000 mg pe zi pot duce la efecte adverse precum diaree, crampe abdominale și, în unele cazuri, pietre la rinichi (în special la cei cu istoric de nefrolitiază).

🟡Vitamina C previne cancerul?

O dietă bogată în fructe și legume (care conțin vitamina C) poate reduce riscul de cancer, dar suplimentele cu vitamina C nu oferă același efect.

🟡Concluzie: Merită sau nu vitamina C ca tratament împotriva cancerului?

Până acum, nu există dovezi solide că vitamina C, fie ea administrată oral sau intravenos, vindecă sau tratează cancerul. De asemenea, nu avem un consens privind doza optimă sau care pacienți ar putea beneficia.

Dacă cineva vă propune tratamente cu vitamina C intravenos împotriva cancerului, trebuie să știți că:

📍Nu există standarde clare de doză sau durată

📍Nu știm pentru ce tipuri de cancer ar funcționa

📍Deciziile medicale trebuie luate pe baza dovezilor, nu a promisiunilor/zvonurilor.

Deci dacă persoane care se prezintă ca terapeuți vor să vă vândă serviciul de administrare de vitamina C intravenos ca tratament împotriva cancerului, să fie clar că nici aceștia nu au de unde să știe dacă vă folosește la ceva și ce doză să aleagă.

🟡 Vitamina C este un nutrient, nu o terapie miraculoasă.
Nu lăsa pseudoștiința să-ți dicteze tratamentul pentru cancer – discută întotdeauna cu echipa ta medicală.
🟡Informația corectă înseamnă putere.
Și tu meriți puterea de a alege în cunoștință de cauză.🟡
— Dr. Irina Mateieș