Dr. Irina Mateieş

05/02/2026

Luna trecuta am stat la povesti cu colega Daniela Stoian pentru podcastul ei. ‎ - linkul in comentarii

Am discutat deschis despre confuzia creată de informațiile din online, despre diferența dintre nutriționist, dietetician și medic, dar mai ales despre importanța specialistului care înțelege contextul medical al fiecărui pacient.

Am vorbit despre miturile cel mai des întâlnite – zahărul, dieta alcalină, postul cu apă, sucul de sfeclă, suplimentele „minune” – și am explicat de ce acestea nu doar că nu vindecă, dar pot deveni periculoase în timpul tratamentului. Am clarificat diferența dintre alimentația de prevenție și alimentația din perioada activă de tratament, unde obiectivul principal este menținerea greutății, gestionarea efectelor adverse și sustinerea organismului.

Propriu zis am facut o trecere in revista a celir mai discutate teme de aici din online

✅ Cine este specialistul potrivit în nutriția oncologică și de ce contează calificarea
✅ De ce informațiile din online pot crește anxietatea pacientului oncologic
✅ Diferența dintre alimentația de prevenție și alimentația din timpul tratamentului
✅ De ce obiectivul principal este menținerea greutății, nu slăbitul
✅ Mitul zahărului și de ce o linguriță nu „hrănește” cancerul
✅ De ce nu există o dietă universală pentru toți pacienții oncologici
✅ Cum diferă alimentația în chimioterapie, radioterapie și post-operator
✅ Riscurile suplimentelor luate fără recomandare medicală
✅ De ce antioxidanții pot reduce eficiența radioterapiei
✅ De ce postul cu apă și dietele extreme pot agrava evoluția bolii
✅ Ce rol are screeningul, genetica și monitorizarea pe termen lung
✅ Cum revenim la o alimentație sănătoasă după terminarea tratamentului

Daca vreti sa il vedeti dati click pe linkul din comentarii 🧐🎙🎬

04/02/2026

😱Bucătarul vă așteaptă pentru operația pe inimă.

Zilele trecute am rămas sincer mirată vorbind cu un pacient oncologic și familia lui.
Am auzit folosit cuvântul „doctor” pentru o persoană care nu a fost niciodată, în viața ei, nici măcar în curtea unei facultăți de medicină (dar totuși are o clinică unde ofera servicii numite "tratament pentru cancer")

Am întrebat de ce îl consideră doctor.
Răspunsul a venit firesc, fără intenții rele:
👉 „Păi spune că e onco-terapeut și că tratează cancerul. Deci trebuie să fie doctor, nu?”

Ei bine… nu.

🔥Termeni precum „terapeut”, „onco-terapeut”, „medic de medicină alternativă” nu înseamnă nimic din punct de vedere legal.
Nu există o formă de educație universitară reglementată de lege care să acorde aceste „titluri”.

Concret?
👉 Oricine – indiferent de pregătirea lui de bază – brutar, șofer, frizer, contabil (sau influencer) poate face un curs, ținut de oricine, și apoi poate spune mai departe că „tratează oameni”.

🔥Asta nu înseamnă că eu aș crede musai că:
– dacă ai terminat o facultate ești automat deștept
– dacă ai diplomă ești garantat empatic
– dacă porți halat alb nu poți face rău

🔥Dar educația formală când vine vorba de meserii care au treabă cu viața oamenilor este minimul de la care ar trebui să pornim.
Este baza peste care poți construi experiență, judecată clinică, responsabilitate și limite - inclusiv limite dpdv legal și posibilitatea pacienților de a da în judecată, de a face o plangere.

🔥Dacă ideea ca bucătarul să vă trateze cancerul nu vă surâde… cereți mai multe explicații înainte să oferiți bani, speranță și timp cuiva.
🔥Cancerul nu se tratează cu titluri inventate, carismă și postări virale.
🔥Iar întrebarea „Ce pregătire aveți, concret?” nu este lipsă de respect. Este autoprotecție.

Dr/RD Irina Mateieș

03/02/2026

Am primit intrebari despre subiectul acesta (medicatia de tip Ozempic - cm o cunoaste lumea) si nu era unul pe care sa il fi aprofundat. Imi place mult cm a analizat situatia Dr. Anca Tâu - Medic Primar Cardiologie , asa ca am cosiderat utila distribuirea informatiei.

„În prospectul semaglutidei nu scrie «oncologie».
În rețete, apare deja...”

Semaglutida și tirzepatida au schimbat radical tratamentul obezității.
Scădere ponderală reală.
Beneficii metabolice clare. Rezultate vizibile.

Și aici apare dilema pe care pacientul NU o spune, dar o gândește:
„Dacă slăbesc, sunt mai protejat și de cancer?”

Un studiu publicat în JAMA Oncology arată un fapt simplu:
prescripțiile de semaglutidă și tirzepatidă pentru obezitate au crescut la pacienți cu cancer preexistent, cu diferențe mari în funcție de tipul de cancer.
Autorii spun explicit: NU există ghiduri oncologice dedicate pentru această situație.

Aici începe dubla legătură (și confuzia)…
Obezitatea crește riscul de cancer. Asta e cert.
Inflamația cronică, hiperinsulinemia, IGF-1, estrogenii periferici sunt mecanisme demonstrate.

De aici, însă, apare scurtătura periculoasă:
„Dacă tratăm obezitatea foarte eficient, tratăm indirect și riscul de cancer.”🙄

Sună logic.
Dar medicina nu funcționează pe „sună logic”.

Ce NU știm încă (și e esențial să fie spus)
•NU vem studii randomizate construite pe rezultate oncologice pentru incretinice;
•NU tim la ce tip de cancer, în ce stadiu, cât timp și cu ce impact real pe prognostic;
•în prezent, ghidurile oncologice majore (ESMO, ASCO) NU recomandă utilizarea incretinicelor cu obiectiv oncologic.

Pentru pacient, mesajul ajunge simplificat periculos:
„slăbesc → sunt mai protejat”.
În realitate, pentru cancer, nu avem încă acest răspuns…

Ce e corect, azi, fără exagerări
•tratamentul incretinic este excelent pentru obezitate;
•la pacienți cu cancer sau antecedente oncologice, decizia trebuie individualizată, ideal împreună cu oncologul;
•nu promitem protecție anti-cancer în lipsa dovezilor;
•nu confundăm beneficiul metabolic cu garanția oncologică.

Aceasta NU este o discuție despre interdicții.
Este o discuție despre onestitate medicală.

Linia roșie… Medicina bună nu spune „sigur ajută” când nu știe.
Spune „ajută aici, dar aici încă nu știm”.

Iar asta NU slăbește medicina.
O face credibilă.

❤️ Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament

02/02/2026

🛑 Laptele crud NU este mai bun. Nici mai sănătos. Nici mai „natural” pentru pacienții oncologici.

În ultima lună, 3 pacienți diferiți m-au întrebat dacă nu ar fi mai bine să consume lapte crud, în loc de lapte pasteurizat sau fiert.
Recunosc, am fost surprinsă – știam că această idee periculoasă circulă în alte țări, dar nu realizasem că a ajuns și la noi. Sper să fie o coincidență și să nu crească acest trend și în țara noastră.

👉 Răspunsul scurt este: NU.
Laptele crud nu are niciun beneficiu demonstrat pentru pacienții cu cancer. Din contră, poate fi periculos.

❗ De ce NU recomand laptele crud, mai ales în cancer?

🔹 Pacienții oncologici aflați în tratament activ au adesea un raspuns imun deficitar.
O toxiinfecție alimentară, care pentru o persoană sănătoasă poate fi „doar” o diaree, poate deveni severă la un pacient fragil.

🔹 Laptele crud poate conține microbi periculoși, precum: Escherichia coli, Campylobacter jejuni, Salmonella, Listeria monocytogenes, Brucella abortus

Acestea pot provoca diaree, vărsături, crampe abdominale, dar și complicații grave – exact ce vrem să evităm în timpul tratamentului oncologic.

👉 Pasteurizarea reduce drastic riscul tuturor acestor infecții.

🧪 „Dar laptele crud e mai natural, fără chimicale”

Un pacient mi-a spus exact asta.

✔️ Clarificare importantă:
Pasteurizarea NU înseamnă adăugare de chimicale.
Este un proces simplu de încălzire controlată (60–80°C), urmat de răcire rapidă, care:
distruge microorganismele periculoase dar nu alterează semnificativ valoarea nutrițională a laptelui

🥛 Laptele crud NU este mai nutritiv

🔹 Este adevărat că unele proteinele din lapte sunt denaturate prin pasteurizare - Proteinele din zer, în principal beta-lactoglobulina, alfa-lactalbumina, imunoglobulinele și albumina serică, pot suferi denaturare parțială. Cazeina este foarte stabilă și nu este afectată de pasteurizare.
🔹 Însă Aminoacizii NU se pierd și Unele proteine devin chiar mai ușor de digerat după pasteurizare.

🔹 În ceea ce privește micronutrienții:

există o scădere foarte mică a vitaminei B1 și B6 - fără relevanță clinică deosebită , pentru că laptele nu reprezită o sursă importantă pentru acești nutrienți (DOI: 10.4315/0362-028X.JFP-10-269)

🦠 „Laptele crud crește imunitatea” – un MIT

Se face adesea confuzia cu imunitatea pasivă din laptele matern.
👉 Nu este același lucru.

Anticorpii din laptele de vacă (crud sau pasteurizat): sunt digerați în stomac, NU duc la dezvoltarea imunității active, NU protejează împotriva infecțiilor

🚫 Laptele crud NU ajută nici la intoleranța la lactoză

🔹 Intoleranța la lactoză apare prin lipsa sau scăderea enzimei numită - lactază.
🔹 Pasteurizarea nu modifică conținutul de lactoză.
🔹 Studiile arată că nu există diferențe de toleranță digestivă între laptele crud și cel pasteurizat.

✅ Concluzia mea, ca medic și dietetician:

Pentru pacienții oncologici:
✔️ laptele pasteurizat sau fiert este alegerea sigură
❌ laptele crud aduce riscuri reale, fără beneficii reale

Dacă aveți întrebări legate de alimentație în timpul tratamentului oncologic, întrebați.
Miturile circulă repede – dar sănătatea voastră e mai importantă decât orice trend „natural” 💚
Dr Irina Mateieș

PS - Am uitat sa va intreb - voi ati dat peste aceasta idee in online?

27/01/2026

💬 Un mesaj sincer, de la om la om

Am stat mult pe gânduri dacă să scriu această postare. Nu pentru că mi-ar fi teamă de critici – ci pentru că mi-e greu să vorbesc despre limite, într-un spațiu în care pare că trebuie să fii mereu disponibil, mereu „perfect”.

Sunt medic și dietetician, specializată în nutriția pacientului oncologic, mai ales în perioada de tratament activ. Lucrez full-time într-o clinică de oncologie și radioterapie, unde îngrijesc pacienții clinicii.
Pe lângă asta, în timpul meu liber, fără să vând nimic și fără să-mi promovez serviciile, scriu și vorbesc pe Facebook și YouTube despre nutriție oncologică – un subiect extrem de puțin discutat în România și, din păcate, plin de dezinformare.

Fac asta pentru că știu cât de vulnerabili sunt pacienții oncologici și cât de mult rău pot face informațiile greșite.

Primesc zilnic mesaje pe Facebook, Instagram, email. Întrebări punctuale, rugăminți de consult, povești de viață grele.
Adevărul este acesta: sunt un singur om. Am limite de timp, de energie, de putere. Uneori nu pot răspunde. Uneori nu văd mesajele. Uneori ajung în spam. Uneori sunt pur și simplu foarte obosită.

În anumite perioade (cum a fost luna decembrie), nu am mai făcut consultații în afara programului de la clinică, pentru că am simțit că nu mai pot. Și asta nu mă face un medic mai slab. Mă face om.

Aseară am primit acest mesaj public:

„Nu răspunde niciodată la emailuri, dar are timp de postări pe FB și YouTube. E clar un ‘doctor de pe internet’ și ATÂT.”

Nu cunosc persoana respectivă. Știu doar că a primit recomandarea să mă caute pentru un consult.
Vreau să spun un lucru foarte clar și cu respect: faptul că cineva mă recomandă nu înseamnă că datorez cuiva un consult. Așa cm niciun alt medic nu este dator să fie disponibil non-stop, pe toate canalele, pentru toată lumea.

Mă bucur enorm și sunt recunoscătoare tuturor celor care mă recomandă – foști pacienți, colegi, asociații. În același timp, realitatea este că nu pot ajuta pe toată lumea, oricât mi-aș dori.

Tocmai de aceea:
– primesc anual studenți și masteranzi, voluntar, gratuit, pentru practică
– am creat un curs de nutriție oncologică pentru profesioniștii din sănătate
Pentru că avem nevoie de mai mulți oameni pregătiți în acest domeniu, nu de unul singur epuizat.

Rareori mă supără comentariile. Foarte rar dau block.
Dar mesajul de aseară m-a întristat. Pentru că, uneori, oricât ai încerca să faci bine, dacă nu ești perfect, cineva îți va spune că nu e suficient.

Știu că sistemul medical din România are nevoie de mai mult: mai mulți medici, mai mulți dieteticieni, mai mult timp, mai multă umanitate.
Eu încerc să fac ce pot – cu pacienții mei, cu informația corectă, cu formarea altor profesioniști.
Și, uneori, mi se văd limitele. Și e în regulă.

Vă mulțumesc celor care înțeleg.
Vă mulțumesc celor care au răbdare.
Și mai ales celor care aleg empatia, într-o perioadă în care toți ducem greutăți nevăzute 🤍
Dr Irina Mateies

26/01/2026

❤️Dupa lupte seculare, l-am convins pe sotul meu sa isi faca pagina de Facebook. Daca sunteti interesati de informatii despre testari genetice pentru pacientii oncologi sau pentru persoane la risc, puteti urmari pagina.

23/01/2026

🔵 Pot să înfometez cancerul?

Am început noul an și întrebarea „Ce să nu mănânc, ca să nu hrănesc celulele tumorale?” rămâne întrebarea nr 1 din partea paciențilot.
Așa că am decis să reamintesc că pentru acest subiect am un video explicativ de 15 minute, cu informații clare, din studii, despre strategiile alimentare cu potențial anti-cancer și atașez în comentarii.

🔵 Ce discut în material?

Am încercat să fac un pic de ordine într-o temă foarte complexă: relația dintre mâncare și metabolismul celulelor tumorale.
🔹 Am explicat de ce nu putem vorbi despre o singură „dietă anti-cancer”, pentru că „cancer” nu înseamnă o singură boală, ci sute de forme, fiecare cu comportamente metabolice diferite.
🔹 Am explicat de ce celulele tumorale nu folosesc toată energia în același mod și de ce o strategie care funcționează (teoretic) într-un tip de cancer, nu se aplică automat în altul.
🔹 Și mai ales, am vorbit despre ce știm – și ce nu știm încă – din cercetările de până acum.

📌 În material, trec în revistă câteva idei foarte răspândite:

🔹 Zahărul „hrănește” cancerul?
Da, celulele tumorale folosesc glucoza ca sursă de energie – dar la fel o fac și celulele sănătoase. Eliminarea totală a carbohidraților nu „înfometează” selectiv celulele canceroase, pentru că organismul produce oricum glucoză, inclusiv din grăsimi sau proteine.

🔹 Dieta ketogenică e o soluție?
Are un raționament interesant, mai ales în cancere cerebrale, dar în practică, rezultatele sunt modeste și nu justifică, în prezent, folosirea ei ca tratament standard.
Mai ales dacă deja sunteți la risc de malnutriție, o astfel de dieta este contraindicată.

🔹 Postul intermitent sau postul negru ajută?
Există studii experimentale promițătoare, dar și riscuri reale pentru pacienții oncologici. Fără o supraveghere medicală strictă, astfel de abordări pot duce rapid la malnutriție și pierdere de masă musculară – ceea ce, din păcate, afectează capacitatea organismului de a lupta cu boala.

🔹 Dieta low-fat?
S-a studiat în special în cancerul mamar, cu unele rezultate îmbucurătoare. Însă și aici este important contextul.

🔹 Reducerea proteinelor sau a unor aminoacizi?
Există idei experimentale despre limitarea unor nutrienți precum serina și glicina în anumite tumori. Dar suntem departe de a putea folosi asta în practica clinică. Iar restricția proteică la un pacient cu risc de malnutriție este, cel mai adesea, contraproductivă.

🔵 Ce ar trebui să reții, indiferent de ce dietă ai încerca, în timpul tratamentului oncologic?

✅ Faptul că vrem să limităm resursele celulelor canceroase nu înseamnă că trebuie să privăm de nutrienți întregul organism.
✅ Corpul tău are nevoie de nutrienți ca să susțină tratamentul, imunitatea, regenerarea. Corpul tău este aliatul tău. Nu-l poți ajuta să lupte cu boala dacă îl privezi de resursele esențiale.
✅ Malnutriția e o problemă mult mai frecventă și mai periculoasă pentru pacientul cu cancer decât se discută – și este direct legată de calitatea vieții și de șansele de supraviețuire.

🔔 Prioritatea ar trebui să fie menținerea masei musculare, a unei greutăți stabile și a unei alimentații echilibrate, adaptată la nevoile tale personale. Nu a tuturor tumorilor, ci a organismului tău – al pacientului.

📽️ Găsiți în comentarii materialul video complet, în care discut pe larg aceste idei. Dacă considerați util, dați-l mai departe!

💙 Cu grijă,
Dr. Irina Mateieș

19/01/2026

🍀Asigură-te că faci lucrurile de bază!

🍀Pentru că suntem la început de an, mi se pare un moment bun să recapitulăm lucrurile de bază care ne ajută atât în prevenția cancerului, cât și în prevenția recidivei, dacă suntem supraviețuitori ai acestei boli, dar și în prevenția bolilor cronice, în general.
🍀Revin la această postare de câteva ori pe an, pentru că văd foarte multe persoane care vor să facă „tot ce se poate” pentru prevenție, dar sar peste fundație. Se concentrează pe protocoale de suplimente, pe tot felul de testări care să le spună dacă alimentul X este „bun” sau „rău” pentru ei, pe detalii foarte specifice și foarte mici, fără să se asigure mai întâi că lucrurile de bază sunt puse la punct.

Așa că, la început de an, hai să ne reamintim care sunt aceste principii generale, simple, dar foarte adevărate 👇

🟢 Nu fuma!
Dacă ești fumător, cel mai important lucru pe care îl poți face pentru a reduce riscul de cancer este să te lași de fumat. Știu că nu este ușor. Nu este vorba de lipsă de voință sau de „vina ta” – fumatul dă dependență. Pentru a reuși, este posibil să ai nevoie de produse cu nicotină de la farmacie (discută cu medicul tău de familie) și, de multe ori, de ajutorul unui psiholog. Mulți oameni au nevoie de mai multe încercări până reușesc definitiv. Așa că nu te descuraja! Faptul că ai mai încercat și nu a mers nu înseamnă că nu merită să încerci din nou.

🟢 Evită alcoolul!
Pentru unele tipuri de cancer, chiar și cantitățile moderate de alcool pot crește riscul. Din ceea ce știm până acum, alcoolul este asociat cu un risc mai mare de cancer colorectal, de sân, de esofag, de stomac, de ficat și cancere ORL (gură, laringe, faringe).

🟢 Umple 2/3 din farfurie cu alimente de origine vegetală – legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, dacă nu ai alte probleme de sănătate care să te limiteze.

🟢 Limitează băturile dulci !
Hidratează-te cu apă sau alte băuturi fără zahăr și folosește băuturile dulci ocazional!

🟢 Țintește către un minim de 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Începe cu cât poți și adaugă pe măsură ce devii mai puternic!

🟢 Dormi bine!
Stabilește o oră aproximativ fixă de culcare și încearcă să te ții de ea (recunosc, acesta este punctul la care eu am cele mai mari dificultăți 😅).

🟢 Nu lua suplimente sau medicamente de care nu ai nevoie.
Suplimentele nu pot înlocui o alimentație echilibrată, iar pentru unele dintre ele s-a observat chiar o creștere a riscului de cancer.

👉 Dacă știi pe cineva care se concentrează pe suplimente, teste și „protocoale-minune”, dar ignoră lucrurile de bază, trimite-i această postare. Uneori, fundația contează cel mai mult.

👉 Nu perfecțiunea contează, ci consecvența.‼ Spune-mi în comentarii care este un lucru de bază pe care alegi să-l pui pe primul loc anul acesta.

Dr Irina Mateieș

16/01/2026

🍣 Omega-3 și cancerele digestive – ce spun studiile recente?

Un articol științific publicat în 2025 ne ajută puțin să luăm decizii legate de suplimentarea cu Omega 3 pentru pacienții cu cancere gastrointestinale.

📄 Titlul complet al articolului:
Effects of omega-3 supplementation on gastrointestinal cancers and treatment-related complications: an umbrella review of meta-analyses
📌 DOI: 10.1093/gastro/goaf093 (eCollection 2025)

🔍 Ce au analizat cercetătorii?
O analiză amplă („umbrella review”) care a inclus 8 meta-analize de studii clinice randomizate, cu un total de 7.188 pacienți (vârsta medie 57–65 ani).

🐟 Ce efecte au avut acizii grași omega-3?
✔️ Au redus durata spitalizării cu aproximativ 2,5 zile
✔️ Au scăzut riscul de complicații cu 24%
✔️ Au redus inflamația (CRP, IL-6, TNF-alpha)
✔️ Au îmbunătățit un marker al imunității (raportul CD4+/CD8+)

📊 Detalii importante din studii:
– Doza zilnică de omega-3 a variat mult între studii: de la 0,8 – 4,4 g/zi
– Durata suplimentării a variat mult între studii: 1–23 săptămâni
– Studiile au fost de calitate variabilă
– Calitatea metodologică: înaltă în 5 meta-analize, moderată în 3

⚠️ Ce limite au totuși dovezile?
Deși rezultatele sunt promițătoare, studiile nu precizează clar:
– tipul exact de omega-3 folosit
– momentul administrării față de tratamentul oncologic
– regimurile optime de dozare

👉 Concluzie mea pentru pacienți:
Omega-3 poate avea beneficii reale în contextul cancerelor digestive și nu numai. Ținând cont și de recomandările din ghidurile de nutriție, de exemplu ESPEN, consider că, în ciuda variabilității calității studiilor, având în vedere profilul de siguranță bun al suplimentelor de Omega 3, suplimentarea în timpul tratamentului este justificată.
Dr Irina Mateieș

Informația corectă ajută la decizii mai bune 💙

12/01/2026

La mulți ani! 🎉
Bine ai venit, 2026!

Anul acesta a început pentru mine exact așa cm probabil a început pentru mulți dintre voi: cu câteva săptămâni în care o să scriu greșit anul pe documente 😅
(Serios, dacă ești ca mine, încă mai există riscul să scrii 2025 din reflex.)

Și, la fel ca amintirea noului an, formarea unor obiceiuri noi e grea.
Așa că m-am gândit să vorbim puțin – lejer, fără presiune – despre rezoluții și obiceiuri.

Vă spun din start: și pentru mine este foarte greu să formez obiceiuri noi și să renunț la unele vechi. Se vede, cred, cât de greu m-am reîntprs către postările pentru Facebook. Însă, acum că m-am repornit, fac planul pentru postări și pentru materiale video noi.
Așa că nu vin cu „rețete minune” pentru 2026, ci mai degrabă cu puțină realitate și, sper eu, mai multă blândețe față de noi.

❌ O idee mult auzită despre formare de noi obiceiuri : „Îți trebuie 21 de zile ca să formezi un obicei” - este un mit.

L-am crezut mult timp.
Nu mai știu de unde l-am auzit prima dată, dar l-am auzit atât de des încât l-am acceptat fără să-l mai verific.

În realitate, nu există dovezi că 21 de zile ar fi numărul magic.
Ideea vine dintr-o carte de dezvoltare personală din anii ’60, unde autorul specula că oamenii au nevoie de aproximativ 21 de zile pentru a se adapta la o schimbare.

Studiile pe care le-am văzut arată altceva:
👉 durata medie pentru formarea unui obicei a fost în jur de 60 de zile
👉 iar intervalul a variat enorm: între 18 și 254 de zile, în funcție de persoană și de obicei

Cu alte cuvinte: dacă după 3 săptămâni nu „ți-a intrat în sânge”, nu ești defect. E absolut normal.

❌ O altă idee pentru a te ține de obiceiuri noi : „Dacă îți oferi o recompensă, obiceiul se formează mai ușor”

Aici lucrurile sunt… interesante.

Este clar că lucrurile plăcute se fac mai ușor. Se pare că există un concept numit în engleză temptation bundling: adică să combini ceva ce trebuie să faci cu ceva ce îți place (de exemplu: asculți un audiobook preferat doar când faci sport).

Studiile arată că poate ajuta… dar modest. Uneori diferența este de 10–18%. Nu miraculos, dar nici zero.

Personal, cred că asocierea cu o recompensă poate ajuta, dar nu funcționează la fel pentru toată lumea și nu este o soluție magică. Pentru mine funcționează - eu ascult carți/podcasturi/cursuri cand mă dau pe bandă, când gătesc, când fac curat - și așa am ajuns și să citesc mai mult și să ma mișsc mai mult și (ocazional) sa fac curat mai des.

🔥Concluzia?

Formarea unui obicei este, de obicei, un amestec de: repetiție, răbdare, contexte favorabile și multă auto-compasiune.

Așa că…
🤞 Să sperăm și să ținem pumnii ca 2026 să fie anul în care lucrurile ne ies puțin mai bine.
Cu pași mici. Cu mai puțină vinovăție. Cu mai multă înțelegere față de noi.

Vă doresc tuturor un 2026 cât mai bun! 💛
Dr Irina Mateieș

23/12/2025

🎄 Sărbători în ritmul tău 🎄

☃️Sărbătorile pot aduce bucurie, dar pot veni la pachet și cu oboseală, stres, discuții dificile și multă presiune – mai ales dacă ești pacient oncologic sau supraviețuitor al cancerului.

Dacă te regăsești aici, sper ca aceste gânduri să te ajute să-ți dai voie să pui limite, să-ți pui sănătatea pe primul loc și să-ți protejezi energia. Meriti să trăiești sărbătorile într-un mod care funcționează pentru tine.

☃️ Este absolut OK să ai limite și să le comunici.

Este în regulă să le spui oamenilor că:

📌nu dorești să discuți despre dieta ta, greutatea ta sau ce „ai voie” și ce „nu ai voie” să mănânci
📌apreciezi intențiile bune din spatele sfaturilor familiei/prietenilor, insa ai vorbit deja cu echipa ta medicală și acum preferi să discutați alte subiecte
📌anumite discuții te fac să simți disconfort și ai nevoie să schimbați tema

☃️Familia și prietenii nu sunt medicii tăi curanți.

Este perfect în regulă:

📌să ignori recomandările legate de sănătatea ta venite din partea prietenilor
📌să nu oferi toate detaliile despre tratamentul tău
📌să împărtășești doar atât cât simți tu că vrei

🍽️ Este OK să mănânci diferit față de restul mesei.
Dacă ai nevoie:

📌de mâncare pasată/la blender
📌de hrană pe gastrostomă
📌de un regim diferit
📌să îți aduci propria mâncare

…toate acestea sunt perfect valide.

☃️Dacă anumite alimente îți fac rău în această perioadă din cauza tratamentului, este în regulă:

📌să întrebi cm au fost gătite mâncărurile
📌să refuzi un preparat
📌să NU guști „doar puțin” dacă nu te simți confortabil

Nu ești obligat(ă) să mănânci ceva doar ca să nu superi pe cineva. 🔴

😴 Dacă ești obosit(ă), ascultă-ți corpul.
Este OK:

📌să nu gătești anul acesta
📌să stai mai puțin la masă
📌să pleci mai devreme de la o petrecere
📌să nu călătorești

Oamenii care țin la tine vor fi recunoscători să petreacă timp cu tine, în orice formă este posibilă.

🦠 Ai grijă la igiena alimentară.
În perioada tratamentelor, mulți pacienți sunt mai vulnerabili la infecții – inclusiv cele transmise prin alimente.
La mesele de sărbători, unde mâncarea stă ore întregi pe masă, este absolut OK:

📌să refuzi salata de boeuf, ouăle umplute sau alte alimente sensibile dacă au stat mult timp la cald
📌să pui siguranța ta pe primul loc

🍰 Și, foarte important: sănătatea NU înseamnă perfecțiune la fiecare masă.
Sănătatea ține de ce mănânci pe termen lung, nu de o masă de sărbătoare.

Nu este nevoie să eviți preparatele tradiționale din frica unor mituri precum „zahărul hrănește cancerul”.
Dacă te simți bine și îți dorești, este absolut OK să mănânci:

📌câteva sarmale
📌o felie de cozonac
📌sau orice preparat care face parte din tradiția familiei tale

Ai grijă de tine, cu blândețe. 💛☃️
Sărbătorile tale pot arăta diferit – și este perfect în regulă.🎄
Dr Irina Mateies