Dr. Irina Mateieş

30/04/2026

🩷Cancerul mamar și alimentația

🩷Un subiect pe care l-am mai abordat și video - gasiți linkul în comentarii

🩷Un diagnostic de cancer mamar vine cu multe întrebări și cu multă nesiguranță. Tratamentul nu este același pentru toate pacientele – el este ales în funcție de mai mulți factori, precum stadiul bolii, biomarkeri, gradul histologic sau statusul menopauzal. De aceea, planul terapeutic poate include chirurgie, terapie sistemică sau radioterapie – uneori folosite separat, alteori în combinație.

🩷Pe lângă tratamentul oncologic, nutriția are un rol esențial. În timpul terapiei, ne dorim în primul rând să gestionăm simptomele care afectează alimentația, să oferim recomandări bazate pe dovezi și adaptate fiecărei paciente.
🩷În timpul tratamentului pentru cancer mamar sunt des întrebată dacă este voie să fie încercată scăderea în greutate.
În primul rând dacă scăderea se intamplă involuntar - adică nu ne-am propus, dar pentru că ne simțim rău, scădem în greutate, atunci trebuie să fie foarte atenți să nu ajungem la malnutritie și pierdere majoră de masă musculară.
Dacă ne simțim relativ bine și există suprapondere/obezitate - atunci poate avea sens scăderea în greutate dar nu mai mult de 0.5–1 kg pe săptămână.
În general, menținerea sau atingerea unei greutăți sănătoase este un obiectiv important pentru persoanele care au trecut printr-un tratament de cancer mamar.

🩷Multe paciente se confruntă cu oboseală – cel mai frecvent efect secundar. Deși pare contraintuitiv, mișcarea regulată poat ajuta semnificativ la reducerea acesteia.
🩷Limfedemul este o altă problemă posibilă, iar în acest caz, scăderea în greutate (acolo unde este necesară) poate avea un impact benefic, chiar dacă nu există intervenții nutriționale specifice foarte clare.

🩷Simptomele vasomotorii precum bufeurile sau transpirațiile nocturne pot fi dificil de gestionat. Există însă dovezi că alimentele din soia, bogate în izoflavone, pot reduce frecvența și intensitatea acestor simptome cu până la 25–55%. Și nu, consumul de soia nu crește riscul de cancer mamar, ci scade riscul.

🩷Sănătatea oaselor este un alt aspect important, mai ales în contextul tratamentelor hormonale sau al scăderii nivelului de estrogen. Activitatea fizică, exercițiile cu greutăți și, la nevoie, suplimentarea cu calciu și vitamina D pot ajuta la protejarea masei osoase.

🩷Unele tratamente, cm sunt taxanii, pot duce la neuropatie periferică. Interesant este că un studiu a arătat că suplimentarea cu Omega-3 (640 mg de 3 ori pe zi, în timpul tratamentului și încă o lună după) a redus semnificativ riscul de apariție a neuropatiei și, într-o anumită măsură, severitatea acesteia. De asemenea, obezitatea și un consum redus de fructe și legume pot crește riscul.

🩷Creșterea în greutate în timpul tratamentului este frecventă și are multiple cauze – de la schimbări hormonale până la reducerea activității fizice. Este important de știut că o creștere mai mare de 6 kg după diagnostic este asociată cu un risc mai mare de recurență. În plus, excesul ponderal poate îngreuna recuperarea și poate accentua efectele secundare, precum limfedemul sau oboseala.

🩷După finalizarea tratamentului, multe paciente sunt motivate să își schimbe stilul de viață – și acesta este un moment foarte bun pentru a face pași în această direcție. O alimentație predominant bazată pe plante, cu un aport redus de grăsimi (aproximativ 15–20% din totalul caloriilor), este asociată cu un risc mai mic de recurență.

🩷Idei concrete de pus în practică
Să includem zilnic 2–3 porții de fructe și 2–3 porții de legume, cu accent pe legumele crucifere de câteva ori pe săptămână. Să consumăm alimente bogate în carotenoizi (dar nu suplimente), să atingem un aport de aproximativ 30 g de fibre pe zi și să adăugăm semințe de in măcinate în alimentație (1 lingură/zi).

Alimentele integrale din soia (1–2 porții/zi) sunt sigure și utile. Lactatele pot fi incluse în variante cu conținut redus de grăsimi, iar carnea roșie ar trebui limitată la 350–500 g pe săptămână, evitând în special variantele ultraprocesate sau preparate la temperaturi foarte înalte sau afumată.

🩷Menținerea unei greutăți sănătoase, limitarea consumului de alcool (sau chiar renunțarea la el) și activitatea fizică regulată – echivalentul a cel puțin 30 de minute de mers pe zi, 6 zile pe săptămână – completează tabloul unui stil de viață care susține recuperarea și reduce riscul de recurență.

🩷Știu că toate aceste informații pot părea multe. Dar nu trebuie făcute toate deodată. Fiecare pas mic contează și poate face diferența pe termen lung. 💛

Dr Irina Mateieș

30/04/2026

In 25 mai, o sa am un atelier precongres pentru colegii dieteticieni/medici/oricare alti profesionisti in domeniul sanatatii interesati - despre cm abordez eu cazurile de nutritie ale pacientilor oncologici, cu exemple. Alaturi de mine va fi si colega mea Dorinela Habina - Nutriţionist Dietetician care va veni si ea cu exemple interesante si recomandari din practica clinica.

📢𝟏𝟖 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞 𝐄𝐌𝐂
Înscrie-te la congres, 𝟐𝟔-𝟐𝟖 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟔
https://srsn.ro/ssn-congress-2026/

𝟑 𝐳𝐢𝐥𝐞 cu subiecte foarte interesante pentru medici🩺!

Congres 𝐨𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞, poți accesa prezentările cu ușurință.

28/04/2026

De asta este important sa discutam intotdeauna cu specialisti in functie de domeniul problemei!

A doua opinie medicală pentru diagnosticul dumneavoastră - Decizie Oncologică

23/04/2026

🔥Vitamina B12

🔥Am avut o perioada mai grea și obositoare, dar în sfârșit am făcut materialul nou despre vitamina B12. Am încercat să răspund la întrebările voastre, primite la ultima discuție despre vitamina B12.

🔥În acest video vorbim clar și pe înțeles despre vitamina B12: ai sau nu nevoie de ea, de unde o obții/surse alimentare, cine are risc de deficit, ce analize facem și când este necesară suplimentarea, cu ce suplimentam.

Dacă ai analize la limită, urmezi o dietă vegană sau ai trecut printr-o intervenție chirugicală de tip gastrectomie, acest material te va ajuta să înțelegi ce ai de făcut legat de vitamina B12.

📌 Găsiți în comentarii linkul pentru material. Și nu uitați că dacă intrați pe canalul meu, acolo este și materialul mai vechi unde clarific discuția despre vitamina B12 și cancer!
Dr Irina Mateieș

15/04/2026

🔴Am scăzut în greutate involuntar

🔴Vedeți calculatorul în primul comentariu !

💥Discut problema aceasta foarte des și uneori mă gândesc că sigur deja toată lumea știe și s-a plictisit de subiect. Dar nu trec 2-3 săptămâni și iar mă întâlnesc cu un pacient care a crezut că scăderea în greutate involuntară nu este o problemă, în timp ce face tratament oncologic.

💥Scăderea în greutate, dificultatea de a mânca, malnutriţia, împreună reprezintă cea mai des întâlnită şi cel mai greu de rezolvat problemă în timpul tratamentului pentru cancer.

🔴Un prim pas pentru a-ţi da seama dacă ai slăbit prea mult în timpul tratamentului este să vezi ce IMC (indice de masă corporală) ai acum şi dacă acesta s-a modificat semnificativ în ultimele luni. Şi să cuplezi informaţia asta cu procentul de scădere în greutate din ultimele luni (3-6luni).
🔴Dacă ai slăbit neintenționat mai mult de 5% din greutatea ta corporală în ultimele luni, discută cu medicul și cu dieteticianul. Sunt multe cazuri în care, dacă lăsăm greutatea să scadă prea tare, nu mai reușim să o recuperăm.
Special pentru a face mai uşoară evaluarea problemei, am făcut 2 calculatoare - unul pentru IMC şi unul pentru procentul (%) de scădere în greutate - și le găsiți în comentarii.

💥Un procent semnificativ dintre persoanele diagnosticate cu cancer sunt deja malnutrite înainte să înceapă tratamentul. Efectele secundare ale chimioterapiei, radioterapiei, chirurgiei pot agrava dificultăţile alimentare.
‼️Cu toate acestea încă mi se pare că se discută foarte puţin despre problema malnutriţiei.
💥Mulţi oameni când se gândesc la cineva malnutrit, se gândesc la cineva foarte slab. NU e neapărat aşa! Poți să ai o greutate normala și să fii malnutrit.
Mulţi oameni cred că a slăbi este indiferent de moment, sau de cât de repede, un lucru bun. NU e neapărat aşa!
💥Malnutriţia
📌creşte rata problemelor din timpul tratamentului
📌creşte rata de întrerupere a tratamentului anticancer
📌scade răspunsul bun la tratament
📌scade rata de supravieţuire.

Dr Irina Mateieș

14/04/2026

🩸 „Am anemie - trebuie să iau fier?”

🔎Aveți materialul meu mai vechi, pe larg, în comentarii!!!

Primesc foarte des această întrebare și e important să clarificăm un lucru esențial:
Anemia NU înseamnă automat deficit de fier.
Există mai multe tipuri de anemie, iar deficitul de fier este doar una dintre cauze.

🔎 Ce este anemia feriprivă (prin deficit de fier)?
Apare atunci când rezervele de fier din organism scad prea mult și nu mai pot susține producția normală de globule roșii.

Fierul este esențial pentru:
✔️ transportul oxigenului
✔️ sinteza ADN
✔️ funcționarea celulară normală

Organismul reglează foarte atent absorbția fierului, astfel încât să compenseze pierderile zilnice.

⚠️ De ce apare deficitul de fier?
Cele mai frecvente cauze sunt:
• aport alimentar insuficient
• absorbție redusă (cum se întâmplă în unele boli intestinale sau după unele tipuri de chirurgie digestivă)
• pierderi de sânge – cea mai frecventă cauză la adulți (inclusiv pierderi digestive „ascunse”)

🥩🥗 Tipuri de fier din alimentație
• Fier heminic (carne, organe) – se absoarbe mai bine
• Fier non-heminic (vegetal) – absorbția este mai slabă și poate fi inhibată de fitati, taninuri (ex: ceai, cafea)

🤕Simptome posibile
Deficitul de fier poate da:
• oboseală, scăderea rezistenței la efort
• senzație de frig
• dureri de cap frecvente
• scăderea concentrării
• uneori dificultăți la înghițirea alimentelor solide

🧪 Cum se pune diagnosticul?
Nu doar după simptome și NU „după ureche”

Anemia feriprivă este în primul rând un diagnostic de laborator și printre analizele importante ce se pot evalua sunt:
• hemograma
• fier seric (sideremie)
• feritină (foarte importantă!)
• capacitate totală de legare a fierului (TIBC)

⚠️ O feritină scăzută indică aproape sigur deficit de fier,
dar o feritină normală NU îl exclude întotdeauna (ex: în prezența inflamație valoarea poate fi crescută).

🚨 Un aspect foarte important
Uneori anemia feriprivă poate ascunde o problemă digestivă serioasă (inclusiv tumori).
👉 De aceea, uneori după diagnosticare unei anemii feriprive pot fi necesare investigații suplimentare complexe pentru diagnosticarea cauzei. (ex: endoscopie).

✅ Concluzie
Nu lua fier „preventiv” fără analize.
Este important să aflăm DE CE există anemia, nu doar să o tratăm.

Dacă subiectul se va dovedi de interes, prin comentariile voastre, în următoarele postari as putea detalia:
🥗 cm creștem absorbția fierului din alimentație
💊 când este necesară suplimentarea și cm se face corect

Dr Irina Mateieș
PS - Nu am uitat că am promis să fac un material mai pe larg care să răspundă la întrebările voastre de la postarea despre vitamina B12 - este filmat, mai trebuie doar editat și îl voi posta.

12/04/2026

🐰🐣Dragii mei,

🐰🐣Vă urez ca zilele de Sărbătoare să vă ajute să vă găsiți liniștea și alinarea suferințelor! Odihniți-vă și bucurați-vă de cei dragi!
🐰🐣Sărbători fericite!
Dr Irina Mateies

08/04/2026

O idee importanta!

02/04/2026

🦴🥛Acum ceva vreme am discutat unele întrebări legate despre suplimentele cu calciu și despre analiza calciului în sânge. Am zis ca poate merita sa repostez unele informatii.
🦴🥛Calciul face parte dintre mineralele care se află în cantități mari din corpul nostru – dintre acestea calciul se găsește în cantitatea cea mai mare. Însă 99% din tot calciul din corpul nostru se găsește, de fapt, în oase și în dinți. Prin urmare numai 1% din calciul nostru se găsește în sânge și țesuturi moi. Analizele de calciu din sânge, de fapt, ne oferă unele informații doar despre acest calciu circulant și nu despre calciul din oase. Și valoare acestui calciu, extracelular, este ținută sub control riguros de către 3 hormoni – parathormon, calcitonina și calcitriol (care e varianta activă de vitamina D3). Acești hormoni pot să modifice cât calciu se absoarbe la nivel de intestine, pot să scoată calciu din oase, pot să crească reabsorbția de calciu la nivelul rinichilor.
🦴🥛Când este vorba de calciu, analiza calciului din sânge, nu este simplu de interpretat. Dacă vedem o valoare crescută, aceasta trebuie interpretată în context – ce știm în rest, alte analize, alte detalii despre sănătatea pacientului respectiv.
🦴🥛Nicio metodă biochimică de rutină nu este disponibilă pentru a evalua direct statusul calciului din tot corpul nostru. Calciul seric este atât de incredibil de bine reglementat, în corpul nostru, încât ne spune prea puțin despre statusul calciului sau aport (dacă avem suficient în alimentație sau nu).
🦴🥛Chiar dacă valoarea calciului circulant în sânge este foarte bine reglementat, asta nu înseamnă că nu pot apărea valori anormale. Concentrații serice anormale de calciu, pot apărea în diferite boli, în special boli renale, unele tipuri de cancer, boli care afectează glandele paratiroide sau glanda tiroida, printre altele. De asemenea, se pot întâmpla și lucruri mai complicate - Modificările proteinelor din sânge afectează concentrațiile de calciu seric. De exemplu, pentru că o parte din calciu circulă lagat de albumină, dacă albumina serică are valori scăzute, atunci trebuie să efectuăm niște calcule în plus, că să știm care este, de fapt, valoarea reală calciului.
🦴🥛Prin urmare, de exemplu – o analiză de calciu peste limita normală, poate să nu fie dovada că mănânc prea mult calciu sau suplimentez prea mult calciu – poate, de exemplu, să arate o modificare hormonală, de exemplu parathormonul, care poate scoate calciul din oase și motivul pentru care văd mai mult calciu circulant în sânge să fie ăsta și nu excesul de calciu. Dacă am motive să îmi pun astfel de întrebări – pot să adaug, de exemplu, și o analiză a calciului din urină să văd dacă și acolo este mare și asta m-ar duce mai mult în direcția ideii că există unele modificări hormonale ce duc la scoaterea din oase a calciului.
🦴🥛De asemenea, o valoare doar usor peste limita, măsurată 1 singură dată poate să nu însemne nimic – pentru că unele condiții preanalitice (cum s-a prelevat proba, cm și cât a fost ținută până a fost prelucrată etc) pot să aibă un anume impact asupra rezultatului.
🦴🥛Deci interpretarea unei valori ușor crescute de calciu, de una singură, fără context, nu poate fi una serioasă.
🦴🥛Un alt lucru, dacă vrem să știm dacă avem suficient calciu din alimentație și dacă ne trebuie un supliment sau nu – este mai util să lucrăm cu un profesionist în nutriție, să vedem cam care este aportul mediu/zi și să vedem dacă este plauzibil să creștem aportul din alimente, în caz că este prea mic, sau dacă este mai pluzibil să adăugăm un supliment.
🦴🥛De asemenea și tipul de supliment pe care îl aleg, poate să conteze dacă am probleme particulare. De exemplu, pentru persoanele mai în vârstă la care aciditatea gastrică tinde să scadă sau persoanele cu gastrectomie sau care iau medicamente antiacide – un supliment cu calciu în formă de calciu citrat ar putea fi mai bine absorbit decât alte forme.
🦴🥛Sper că a fost utilă repostarea subiectului!
Dr Irina Mateieș

30/03/2026

🧠 Ce analiză de sânge ne arată CU ADEVĂRAT statusul vitaminei B12?

Postarea de azi a pornit dintr-o situație pe care o văd frecvent în practică. Am mai mulți pacienți cu gastrectomie care au venit cu valori ale vitaminei B12 serice în zona inferioară a intervalului „normal”.
Și totuși… începeau deja să apară:
anemie
oboseală
furnicături sau alte simptome neurologice

👉 Problema?
De multe ori, nu se recomandă investigații suplimentare, iar diagnosticul de deficit se pune târziu — când simptomele sunt deja evidente.

❗ De ce nu este suficientă dozarea vitaminei B12 serică?

Testul standard (vitamina B12 serică):
nu este foarte sensibil
nu face diferența între forma activă și cea inactivă a vitaminei
poate ieși „normal”, chiar dacă există deficit

🔬 Ce analize sunt mai utile?

Dacă B12 este- aproape de limita inferioară a normalului (in jur de 300 pg/mL) sau există simptome sugestive merită investigate și:

1. Homocisteina
Crește când există deficit de: vitamina B12, folat, vitamina B6

✔️ utilă
❗ dar nu specifică doar pentru B12

2. Acid metilmalonic (MMA)
Crește specific în deficitul de B12
✔️ mai specific decât homocisteina
✔️ ajută la diferențierea față de deficitul de folat

3. Holo-transcobalamina (Holo-TC) — „vitamina B12 activă”
reprezintă forma activă a vitaminei B12
✔️ sensibilă și specifică
✔️ scade devreme, înainte de alte modificări

📌 Concluzia practică

🔹 Vitamina B12 serică NU este suficientă în multe cazuri
🔹 Mai ales la pacienți cu risc (ex: gastrectomie), valorile „la limită” trebuie interpretate cu prudență
🔹 Investigațiile suplimentare pot preveni: anemie severă, afectare neurologică (uneori ireversibilă)

Nu așteptăm simptomele severe pentru a confirma un deficit care putea fi depistat mai devreme.
Dr Irina Mateies

PS - in curand fac si un material cu mai multe idei despre vitmina B12

26/03/2026

🥗Primul pas spre o alimentație sănătoasă

Postarea de azi este cumva în continuarea ultimei postări. Foarte mulți influenceri din social media devin populari promovând soluții simple și unice pentru probleme diverse și complexe:

👉 „Nu mai mânca carne”/ „Mănâncă doar carne”/ „Scoate zahărul” / „Mănâncă keto” / „Mănâncă raw vegan” etc

Și, la un moment dat, dacă urmărești suficienți „animatori medicali” (vorba lui Dr. Adrian Copcea. 🙂), ajungi să simți că…

❗ nu mai ai voie să mănânci nimic
❗ orice alegi e greșit
❗ nimeni nu e de acord cu nimeni

Iar de aici apare ceva ce văd foarte des la pacienți: oboseală, confuzie și, în final, renunțare la ideea de „stil de viață sănătos”.

Problema este că drumul spre un stil de viață sănătos NU poate fi construit pe reguli nesustenabile și arbitare.

Exemplu - Dacă mie îmi place dimineața o felie de pâine cu unt și gem și citesc că:
– pâinea și gemul cresc glicemia
– zahărul „hrănește cancerul”
– untul crește colesterolul
și decid că „nu mai mănânc niciodată pâine cu unt și gem”:

👉 cel mai probabil nu o să mă țin
👉 sau o să mă țin, dar cu frustrare
👉 sau, după o perioadă, o să mănânc chiar mai mult decât înainte

Alternativa mai utilă, pe termen lung, este alta: nu „ce scot?”, ci „ce ADAUG?”

Exemplu concret:

Pâinea cu unt și gem = carbohidrați + grăsime
Dar lipsesc/sunt în cantitate foarte mica: proteinele și fibrele

👉 În loc să elimin, pot să ADAUG ceva lângă:

✔️ un iaurt proteic (~200 g)
✔️ fibre (de exemplu, 10 gr tărâțe de psyllium în iaurt)

Și dintr-o masă dezechilibrată ajung la una: mai sățioasă, mai echilibrată, mai utilă, fără să renunț definitiv la ceva ce îmi place.
Sigur, pot face ajutări de tipul ăsta în multe feluri, dar am ales ceva foarte simplu de făcut.

Asta este ideea de bază:

🔹 Alimentația sănătoasă nu înseamnă perfecțiune
🔹 Înseamnă ajustări pe care le poți susține pe termen lung

Pentru că dacă nu poți duce un obicei ani de zile, nu este o strategie bună, oricât de „corectă” ar suna.

👉 Tu la ce ai simțit cel mai des că trebuie să renunți complet și îți pare rău?
Și ce crezi că ai putea ADĂUGA pentru echilibrare? (să știți că exemplul cu pâinea cu gem nu este la întâmplare, chiar este ceva care mie îmi place foarte mult).

Sunt chiar curioasă🙂 — scrie-mi în comentarii

23/03/2026

🌿 Vrei imunitate mai bună? Începe prin a ADĂUGA, nu prin a scoate.

În consultații, aud foarte des de la pacienți că își doresc să își îmbunătățească imunitatea și să facă schimbări pentru sănătatea lor.
Dar, de cele mai multe ori, direcția în care merg este una de restricție - dorința de a scoate, de a limita.

Apar frecvent idei precum:
👉 „Vreau să țin o dietă drastică”
👉 „Mă gândesc să renunț la X sau Y aliment”

Cu alte cuvinte, primul impuls este să scoată ceva, nu să adauge.
Și acest lucru este detrimental, pentru ca restricționarea severă, limitările semnificative, lipsa de flexibilitate - se vede în studii - nu sunt sustenabile pe termen lung și creează foarte multă frustrare. Iar beneficiul, când vine vorba de alimentația cu scop de prevenție, vine de la aderarea la un stil alimentar pe termen lung.

Paradoxal, mulți sunt dispuși să ia un supliment cu „extracte naturale din 7 plante”…
dar nu sunt la fel de entuziasmați să adauge 7 plante reale în farfurie 🌱

(Desigur, vorbim aici despre persoane fără probleme digestive care limitează anumite alimente.)

🧠 De ce contează ce ADĂUGĂM?

În intestinul nostru trăiesc miliarde de bacterii.
Diferite tipuri au diferite roluri – și fiecare preferă alte tipuri de plante.

Cu cât mâncăm mai divers:
✔️ cu atât microbiomul devine mai divers
✔️ cu atât are „mai multe abilități”

Aceste bacterii ne ajută să:
✨ antrenăm sistemul imunitar
✨ ne apărăm mai bine de infecții
✨ menținem o barieră intestinală sănătoasă
✨ producem vitamine și manageriem unii hormoni
✨ comunicăm cu creierul
✨ manageriem glicemia și grăsimile din sânge

📊 Un detaliu important din cercetare

Persoanele care consumă ≥30 de tipuri diferite de plante pe săptămână au un microbiom mai divers decât cele care consumă