11/11/2025
✨ Corelație sau cauzalitate? O idee importantă în știință (și în nutriție) ✨
Mă gândesc de mult timp cm să scriu despre subiectul ăsta.
Recunosc — este un subiect greu de explicat, poate părea un pic „teoretic” sau chiar plictisitor 😅, dar e atât de important pentru a înțelege de ce ajungem uneori să credem lucruri greșite despre nutriție sau tratamente.
Așa că am zis să încerc.
Iar dacă vi se pare interesant genul acesta de postare, spuneți-mi în comentarii — mă ajută mult să știu dacă merită să mai fac și alte explicații de acest fel.
Foarte des, în comentarii, primesc mesaje de genul:
👉 „Prietena mea a luat X supliment și i-a fost foarte bine.”
👉 „Unchiul meu a fumat toată viața și n-a făcut niciodată cancer.”
👉 „Vecina mea a ținut o dietă specială și s-a vindecat.”
Întotdeauna încerc să explic de ce genul acesta de exemple nu ne pot spune, de fapt, ce funcționează și ce nu.
De aceea astăzi vreau să vorbim despre o idee esențială: diferența dintre corelație și cauzalitate.
🔹 Ce înseamnă o corelație (sau asociere)?
Înseamnă că două lucruri se întâmplă cam în aceeași perioadă sau apar împreună în același set de date.
Dar asta nu înseamnă neapărat că unul îl cauzează pe celălalt.
Uneori este doar o coincidență.
Alteori, poate că există un al treilea factor care le influențează pe amândouă.
Un exemplu simplu:
👗 Persoanele care poartă fuste sau rochii fac mai des cancer de sân.
Dacă am privi doar datele, am putea spune că purtatul fustelor „cauzează” cancerul de sân.
Dar, evident, explicația reală este că femeile (care sunt, de obicei, purtătoarele de fustă) au un risc mai mare de cancer mamar decât bărbații.
Deci, fusta nu este o cauză.
🔹 „Corelație nu înseamnă cauzalitate” – dar nici nu o exclude complet
De multe ori vedem titluri în mass-media care sună așa:
☕ „Cafeaua crește riscul de cancer.”
☕ „Cafeaua scade riscul de cancer.”
🧃 „Îndulcitorii cresc mortalitatea.”
🧃 „Îndulcitorii scad mortalitatea.”
Aceste titluri pleacă adesea de la observații (corelații), dar sunt prezentate ca și cm ar fi dovezi cauzale.
De aici vine multă confuzie – ni se pare că nu mai știm ce să credem despre nutriție.
Totuși, o corelație nu este lipsită de valoare.
Poate fi un semnal care merită investigat mai departe, cu studii mai bine controlate, pentru a vedea dacă există o legătură reală de cauză-efect.
Așa funcționează, de fapt, mare parte din știința nutriției și epidemiologie. Ceea ce nu funcționează este dorința de titluri bombastice și care să genereze clickuri.
🔹 Cauzalitatea – un concept mai complex decât pare
În biologie și medicină, lucrurile sunt rareori simple.
Bolile cronice, cm ar fi cancerul, bolile cardiovasculare nu au o singură cauză.
Ele apar prin interacțiunea multor factori: genetici, de mediu, de stil de viață.
Să luăm exemplul clasic: „Fumatul cauzează cancer pulmonar.”
Asta nu înseamnă că fiecare fumător va face cancer sau că fiecare pacient cu cancer pulmonar a fumat.
Înseamnă că fumatul crește semnificativ riscul de a dezvolta această boală.
Și acest lucru a fost demonstrat prin mai multe linii independente de dovezi – nu doar printr-o corelație simplă.
🔹 Ce putem învăța din asta?
Când auzim o poveste individuală – chiar reală – despre cineva care „a făcut X și i-a fost bine”, e important să ne amintim:
📌 un caz izolat nu este dovadă științifică,
📌corelația nu înseamnă automat cauzalitate,
📌poate fi un punct de pornire pentru cercetare, dar nu pot să iau decizii pentru mine bazându-mă doar pe tipul acesta de corelații.
Știința nu se bazează pe anecdote, ci pe modele, repetiții și dovezi multiple din surse diferite.
✨Așa că data viitoare când vedeți un titlu dramatic sau un comentariu care sună foarte sigur, opriți-vă o clipă și întrebați-vă: - Oare discutăm despre cauzalitate sau doar corelație?
✨Dacă ți se pare utilă această explicație, distribuie postarea – e o idee care ne poate ajuta pe toți să fim mai calmi, mai informați și mai puțin manipulați de titluri senzaționale. 💛
✍ Dr Irina Mateieș
