Dr.Butanu Claudia

24/12/2025

Multă sănătate și sărbători binecuvântate!

19/12/2025

„Bunătatea este limbajul pe care surzii îl pot auzi și orbii îl pot vedea.” – Mark Twain

12/12/2025

„Prea mulți dintre noi nu ne trăim visurile pentru că ne trăim temerile.” – Les Brown

04/12/2025

„La vârsta mea…” — o propoziție pe care o aud zilnic.
Atât de des, încât am simțit nevoia să scriu despre ea.
„La vârsta mea nu mai are rost…”
„La vârsta mea e prea târziu…”
„La vârsta mea nu se mai poate…”

Și, de fiecare dată, mă uit instinctiv la om.
Uneori are 40.
Alteori 50…peste 70…
De multe ori, mă gândesc dacă eu am vârsta potrivită… 😂

–La 40, unii intră în „pre-pensionare emoțională”😅
Îi dor genunchii preventiv, se tem de schimbări și spun „nu mai e ca la 20”…
–La 50, se uită des în buletin, ca să se asigure că nu s-a schimbat ceva peste noapte. 😅
Apare criza aceea tăcută: „Oare asta a fost tot?”
Nu o spun tare.
Dar o poartă cu ei.
–La 80, surpriză: unii chiar îndrăznesc să se bucure.
Merg la plimbare, se îndrăgostesc, fac planuri.
Nu mai negociază cu timpul, îl trăiesc.

Octavian Paler spunea:
„Timpul nu ne îmbătrânește, ci renunțările.”
Iar când renunți prea devreme, timpul doar se conformează.😔

Social, ne-am obișnuit să ne punem singuri etichete:
„prea bătrân pentru job nou”,
„prea bătrân pentru dragoste”,
„prea bătrân să mai învăț ceva”.
Realitatea?
Nu vârsta ne oprește, ci povestea pe care ne-o spunem despre vârstă.

Iar cei de 80?
Mulți au trecut prin boală, pierderi, războaie, lipsuri…
Și tot ei mai știu încă să se bucure de soare, de o cafea, de o mână ținută strâns.
Pentru că au învățat ce noi, la 40–50, încă negociem cu frica.🫣

Așa că atunci când aud „La vârsta mea…”, de multe ori îmi vine să răspund:
La vârsta ta ce?
Să trăiești sau să amâni viața?

Și da… uneori, după o zi lungă, mă întreb și eu:
Oare eu am vârsta potrivită pentru ce urmează? 😄

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

03/12/2025

01/12/2025

Un gând luminos de 1 Decembrie 🌟
Astăzi, mai mult ca oricând, cred că România se vindecă prin oameni buni, prin încredere și prin fiecare gest mic făcut cu seriozitate și cu inimă.
La mulți ani, România și tuturor celor care aleg, în fiecare zi, să construiască, nu să dărâme!
❤️

28/11/2025

HERPANGINA - O ALTA BOALA VIRALA
Herpangina este o infectie comuna din copilarie. Acesta este cel mai frecvent observata la copiii cu varsta cuprinsa intre 3-10 ani, dar poate aparea in orice grup de vârstă.
Herpangina este cauzata de virusul Coxsackie de grup A. Aceste virusuri sunt foarte contagioase. Copilul este expus riscului de a contacta boala dacă cineva de la școală sau acasă are boala.
Simptomele sunt: febra, durere de cap, pierderea poftei de mâncare, durere în gât, sau durere la inghitire, ulcere la nivelul gurii și gâtului, și răni similare pe picioare, mâini, și fese. Ulcere, de obicei, au o baza de culoare albă sau albicios-gri și o margine rosie, ele pot fi foarte dureroase iar in general, există doar câteva răni.
Testele nu sunt în mod normal necesare. Medicul poate diagnostica, de obicei, această boala prin efectuarea unui examen fizic si pe baza întrebărilor despre simptomele copilului si istoricul medical.
Tratamentul este simptomatic cu paracetamol sau ibuprofen pentru febră. Se crește consumul de lichide în special reci si se evita băuturi calde și fructele citrice. Se consuma un regim alimentar non-iritant si se evita alimentele condimentate, prajite, sau calde. Se pot utiliza anestezice topice pentru gura.
Evolutia este spre vindecare, boala dispare în mod normal în termen de o săptămână.
Dintre complicatii, mai ales la copii mici deshidratarea este cea mai frecventa complicatie.
Bunele practici de spălare a mâinilor poate ajuta la prevenirea raspandirii virusurilor care duc la aceasta infectie.
Sursa: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/000969.htm
Sursa foto: http://diseasesforum.com/herpangina/

24/11/2025

Inima ta NU are nevoie să fii perfect.
Are nevoie să o ajuți să respire…

L-am văzut prima dată sprijinindu-se de perete, căutând aer.
Avea 44 de ani, o carieră, o familie, un corp care îi cerea ajutor – și o tăcere încăpățânată:
„Nu mănânc mult, doar n-am timp să mă opresc.”

Adevărul e că obezitatea NU doare.
Doar fură, încet, câte o zi din viață.
Îți fură respirația, energia, inima.

Când i-am spus că vom începe tratament cu semaglutidă, a râs amar:
„A, da, pastila de pe internet?”
Dar după trei luni, zâmbetul era altul.
După șase – pulsul era altfel.
După un an – inima bătea fără efort.

Noile terapii GLP-1 și GIP (semaglutidă, tirzepatidă) NU sunt medicamente de slăbit.
Sunt tratamente metabolice care rescriu modul în care corpul simte foamea, folosește energia și răspunde la inflamație.

În studiul SELECT (NEJM, 2023), semaglutida a redus cu 20% riscul de infarct, AVC și moarte cardiovasculară, la persoane fără diabet, doar cu obezitate.
În SURMOUNT-1, tirzepatida a dus la o scădere medie de 20% a greutății corporale și a îmbunătățit tensiunea, lipidele și inflamația sistemică.

NU e despre estetică.
E despre longevitate cardiovasculară.

„Cât ai slăbit?” e întrebarea greșită.
Corect ar fi: „Cât ai redus riscul de infarct?”

Pentru prima dată, medicina metabolică și cardiologia merg în aceeași direcție.
NU ca să ne facă mai supli, ci ca să ne facă viabili.

Dar nicio injecție nu poate înlocui decizia de a avea grijă de tine.
Fără mișcare, somn, echilibru și supraveghere medicală, orice progres e temporar.
Știința deschide o ușă, dar tu ești cel care trebuie să treacă pragul.

Poate că într-o zi nu vom mai privi obezitatea ca pe o vină, ci ca pe un semnal de alarmă metabolic.
Poate că într-o zi vom înțelege că NU e despre kilograme, ci despre inima care luptă să rămână vie.

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

23/11/2025

Analgezic sau antiinflamator? Diferența care îți poate salva viața

De câte ori nu vi s-a întâmplat să vă doară capul, spatele sau o măsea și să luați ceva pentru durere fără să vă gândiți prea mult? Pentru mulți oameni, „pastila pentru durere” este un concept general.
În realitate, există două tipuri mari de medicamente care par să facă același lucru, dar funcționează complet diferit: analgezicele și antiinflamatoarele.

Și, uneori, alegerea greșită poate face ca problema să se agraveze — pentru că durerea sau inflamația netratate corect pot să vă pună viața în pericol înainte ca boala propriu-zisă să o facă.

1. Ce face cu adevărat un analgezic?

Durerea nu este o boală în sine.
Este un semnal de alarmă — un strigăt al corpului care vă spune:

„Aici este ceva în neregulă. Te rog, oprește-te și ocupă-te de problemă!”

Analgezicul intervine ca un „electrician” care taie firul acestui semnal.
El blochează mesajul durerii înainte să ajungă la creier.
Asta înseamnă că vă simțiți mai bine, dar nu înlăturați cauza.

Cel mai celebru analgezic: paracetamolul (cunoscut și ca acetaminofen).

Este util:
• când aveți febră,
• când vă doare capul,
• când durerea nu vine neapărat dintr-o inflamație (de ex., dureri la viroze).

Dar el nu reduce inflamația, nu „stinge focul”, ci doar „închide alarma”.

2. Ce face un antiinflamator nesteroidian (AINS)?

Dacă analgezicul oprește semnalul, antiinflamatorul se duce direct la cauza problemei.

Inflamația este modul în care corpul răspunde la o agresiune — o infecție, o lovitură, o întindere, o boală autoimună.

Cele patru semne ale inflamației:
• căldură,
• roșeață,
• umflare,
• durere.

Un antiinflamator (cum sunt ibuprofenul, diclofenacul, naproxenul) reduce toate aceste semne, deci nu doar că taie durerea, ci și:
• micșorează umflătura,
• scade febra,
• reduce iritația tisulară,
• limitează degradarea zonei afectate.

Durerea sau inflamația netratate: de ce sunt uneori mai periculoase decât boala

Mulți oameni cred că „durerea trece” și ignoră semnalele.
Dar durerea severă sau inflamația intensă pot deveni, ele însele, un risc vital.

Durerea intensă poate:
• crește tensiunea arterială dramatic,
• produce tahicardie,
• declanșa aritmii,
• epuiza organismul,
• afecta respirația.

La persoane cardiace sau fragile, durerea în sine poate declanșa un eveniment major.

Inflamația netratată poate:
• deteriora țesuturile,
• extinde infecția în corp,
• produce febră periculoasă,
• agrava o boală autoimună,
• duce la sepsis.

A ignora inflamația înseamnă, uneori, a lăsa focul să se extindă până când devine imposibil de stins.

Cum știți ce să luați?

• Dacă e vorba doar de febră sau durere fără un proces inflamator semnificativ → analgezicul ajută.
• Dacă zona e roșie, umflată, fierbinte, dureroasă → e nevoie de antiinflamator.
• Dacă nu sunteți sigur → este mai sigur să cereți sfatul medicului.

Mesajul esențial:

Analgezicul oprește semnalul durerii.
Antiinflamatorul atacă cauza durerii.

Ambele sunt utile, dar în contexte diferite.
Și, pentru unele situații, alegerea corectă poate preveni complicații grave.

🔹 Exemple de analgezice (medicamente care reduc DUREREA)

Acestea calmează durerea, dar nu reduc inflamația.

1. Paracetamolul
• Cel mai folosit analgezic.
• Bun pentru dureri de cap, febră, dureri musculo–scheletice ușoare.

2. Metamizolul (Algocalmin, Novalgin)
• Puternic analgezic și antitermic.
• Util în colici, dureri severe, febră care nu cedează.
• Poate avea reacții adverse rare, dar grave — utilizat cu precauție și numai la indicație.

3. Opioide slabe (prescrise medical)
• Tramadol
• Codeină (de obicei combinată cu paracetamol)
Utilizate pentru dureri moderate–severe.

4. Opioide puternice (doar pe rețetă specială!)
• Morfina
• Oxicodona
• Fentanil
Se folosesc în dureri severe (cancer, traumatisme majore).

🔹 Exemple de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

Reduc inflamația, umflătura, febra și durerea.

1. Ibuprofen (Nurofen, Advil)
• Pentru dureri musculare, articulare, febră, migrenă.

2. Naproxen (Aleve, Nalgesin)
• Durată lungă de acțiune; util în dureri articulare și menstruale.

3. Diclofenac (Voltaren, Diclac)
• Puternic antiinflamator; frecvent folosit în dureri articulare.

4. Ketoprofen (Ketonal, Fastum gel)
• Oral sau ca gel pentru dureri musculare/articulare.

5. Piroxicam / Meloxicam
• AINS din clasa oxicam; folosite în reumatologie.

6. Indometacin
• Puternic, dar cu risc mai mare de reacții adverse — folosit rar.

7. Celecoxib / Etoricoxib (COX-2 selective)
• AINS mai blânde pe stomac; preferate când există risc gastric.

❗ Rețineți:

• AINS pot afecta stomacul, rinichii și pot crește tensiunea — nu se iau „după ureche”.
• Analgezicele nu tratează cauza durerii, ci doar semnalul.
• Ambele clase pot interacționa cu tratamentele existente — cereți sfatul medicului sau farmacistului.

Bibliografie:

1. Brune, K. Pain and Analgesics: The Current State of Knowledge. European Journal of Pain, vol. 28, nr. 3, 2024, pp. 421–437.

2. Vane, J., și Botting, R. Mechanism of Action of Nonsteroidal Anti-inflammatory Drugs. Inflammation Research, vol. 73, supl. 1, 2024, pp. 1–12.

3. European Medicines Agency. Paracetamol: Safety and Recommended Doses. EMA Report, 2023.

4. World Health Organization. Analgesics and Anti-inflammatory Medicines: Clinical Guidance for Use. WHO Clinical Manual, ediția 2024.

5. Smith, H. Acute Pain Pathophysiology and Management. The Lancet, vol. 403, nr. 10425, 2024, pp. 112–129.