DOC SPINE

07/03/2026

07/03/2026

Manevra de convergență podală efectuată în timpul examenului postural ajută, prin testarea reflexelor posturale, la detectarea captorului degradat care gene...

07/03/2026

Sforăi și ești obosit?

Există o componentă posturală importantă în apneea de somn, iar în anumite cazuri poate fi chiar un factor cauzal sau agravant major.

Din perspectivă biomecanică și posturologică, apneea obstructivă în somn nu este doar o problemă ORL sau pulmonară, ci poate avea o bază structurală și funcțională legată de postura capului, a coloanei cervicale și a lanțurilor miofasciale.

1. Poziția capului și coloanei cervicale

Forward Head Posture (cap proiectat anterior) este una dintre cele mai frecvente disfuncții posturale.

Aceasta determină:
• flexia segmentelor cervicale inferioare
• extensia segmentelor cervicale superioare
• posteriorizarea mandibulei
• reducerea spațiului orofaringian

Consecințe funcționale:
• scade calibru căilor aeriene superioare
• crește colapsul faringian în somn
• crește rezistența la fluxul aerian
• favorizează apneea obstructivă în somn (OSA)

Studiile arată că pacienții cu OSA au frecvent:
• lordoză cervicală modificată
• cap anteriorizat
• rotirea posterioară a mandibulei

2. Poziția limbii și a mandibulei

Poziția mandibulei este strâns legată de:
• postura cervicală
• ocluzia dentară
• tonusul musculaturii suprahioidiene

Dacă apare:
• retrognatie
• posteriorizarea mandibulei
• hipotonie linguală

limba se deplasează posterior și:

→ obstrucționează faringele în somn

Acesta este motivul pentru care:
• aparatele de avansare mandibulară
• terapia miofuncțională oro-facială

pot reduce episoadele de apnee.

3. Lanțurile miofasciale și toracele

Hipercifoza dorsală produce:
• restricție respiratorie
• modificarea mecanicii diafragmei
• creșterea presiunii negative inspiratorii

Aceasta favorizează:
• colapsul căilor aeriene superioare
• sforăitul
• episoade de apnee.

Lanțul implicat frecvent:

sternocleidomastoidian – scalen – suprahioidieni – limbă – fascie cervicală profundă

4. Rolul poziției corpului în somn

Apneea poate fi și pozițională.

Forma numită Positional Obstructive Sleep Apnea (POSA) apare când:
• episoadele apar predominant în decubit dorsal.

Mecanism:
• căderea posterioară a limbii
• colapsul palatului moale
• scăderea tonusului muscular.

De aceea, uneori simpla modificare a poziției de somn poate reduce:
• indicele AHI (apnee-hipopnee)
• frecvența episoadelor de apnee.

5. Factorii posturali principali implicați

Din perspectiva posturologiei clinice, merită evaluate:

A. Postura capului
• forward head posture

B. Coloana cervicală
• rectitudine
• hiperlordoză

C. Mandibula
• retrognatie
• disfuncție ATM

E. Toracele
• hipercifoză

F. Respirația
• respirație orală
• disfuncție diafragmatică

G. Tonus lingual

6. Abordarea integrativă

Un pacient cu apnee de somn ar trebui evaluat interdisciplinar:
• ORL
• medicina somnului
• stomatologie / ortodonție
• posturologie
• kinetoterapie respiratorie
• terapie miofuncțională

Intervențiile posturale pot include:
• reeducare cervicală
• exerciții de stabilizare cranio-cervicală
• corecția hipercifozei
• antrenament respirator
• terapie miofuncțională linguală.

Concluzie

Apneea de somn nu este doar o patologie respiratorie.
În multe cazuri este rezultatul unei interacțiuni între anatomia căilor aeriene și biomecanica posturală a capului, mandibulei și coloanei cervicale.

Din această perspectivă, posturologia poate avea un rol important atât în evaluare, cât și în tratamentul complementar al apneei de somn.

În cadrul Cursului de Posturologie Clinică Aplicată, discutăm în detaliu:

✔ relația dintre postura cervicală și căile aeriene
✔ conexiunea dintre mandibulă, limbă și echilibru postural
✔ evaluarea posturală a pacienților cu apnee, sforăit sau oboseală cronică
✔ exerciții neurosenzoriale și respiratorii utile în aceste situații.

Dacă vrei să înțelegi cm postura poate influența respirația și somnul, te invit să descoperi aceste mecanisme în cadrul cursului.

Lasă-mi un mesaj “ Apnee” pe whatsapp-ul meu (0731221027) și îți voi da toate detaliile despre curs.

24/02/2026

24/02/2026

31/01/2026

Comparație: puncte trigger vs noduli de miogeloză

În practica de recuperare întâlnim frecvent două fenomene confundate: punctele trigger miofasciale și nodulii de miogeloză.

Ambele sunt asociate cu hiperactivitate musculară, suprasolicitare și posturi vicioase, dar diferă prin modul în care produc durerea:
trigger-ul dă adesea durere referită (la distanță), în timp ce miogeloza se simte ca o întărire/nodul cu durere mai ales locală.

Hai să clarificăm diferențele și ce înseamnă asta pentru tratament eficient.

1) Ce sunt (definiție / concept)

- Punct trigger (myofascial trigger point, MTrP): zonă hiperiritabilă într-o bandă tensionată (taut band) de mușchi, palpabilă ca un „nodul”, care poate fi dureroasă spontan (activ) sau doar la compresie (latent) și poate produce durere referită tipică.
- Nodul de miogeloză (myogelosis / Myogelose): termen istoric (mai ales în literatura germană) ce descrie întăriri/noduli palpabili („muscle hardening”), considerați de mulți autori foarte strâns legați de MTrP – unii îi consideră practic aceeași entitate clinică sau o descriere mai veche a ei.

2) Cum se simt la palpare

* Trigger point
- îl găsești într-o bandă tensionată (ca o coardă);
- la presiune poate apărea durere locală + durere la distanță (referred pain);
- uneori apare „local twitch response” și „jump sign”.
* Miogeloză „nodular/fibrozant” în descrieri clinice)
- este descrisă mai mult ca „întărire”/nodul bine conturat în mușchi, adesea în contexte cronice;
- poate da durere mai ales locală la presiune, iar durerea referită poate fi absentă sau mai puțin tipică (depinde de autor/școală).
- important: multe surse subliniază suprapunerea mare cu MTrP.

3) Ce le diferențiază cel mai rapid în practică

Dacă presiunea reproduce “durerea pacientului” și o trimite într-un tipar recognoscibil (ex: trapez → ceafă/temporal), ar putea fi eticheta mai degrabă ca MTrP activ (punct trigger)

Dacă există un nodul dur, cu durere locală, fără tipar de referire, poate fi ceea ce unii numesc miogeloză (sau un MTrP latent / zonă de hardening).

Harta punctelor trigger (MTrP)
- Cefalee/ceafă/umeri: trapez superior, levator scapulae, SCM, suboccipitali
- Umăr/impingement-like: infra-/supraspinos, subscapular, pectoral mic
- Lombalgie: quadratus lumborum, paravertebrali, gluteus medius/minimus
- Sciatică „falsă”: piriform, gluteus minimus
- Genunchi anterior: vast medial/lateral, TFL
- Gambă/talpă: gastrocnemius/soleus, tibialis posterior/anterior, flexori plantari

„Harta” nodulilor de miogeloză

Nu există o hartă universal acceptată (pentru că miogeloza e mai mult un termen/etichetă istorică și folosit neuniform). Totuși, zonele raportate frecvent ca „miogeloze” în durere cronică sunt foarte asemănătoare cu zonele tipice de MTrP:
- Centura scapulară: trapez (mai ales superior), levator scapulae, romboizi
- Paravertebral cervical/toracic (mai ales la posturi vicioase, stres)
- Glutei: gluteus medius/minimus (des menționați în descrieri de miogeloză)
- Paravertebral lombar + pătratul lombar
- Gastrocnemius/soleus (mai ales la încărcare crescută, stat prelungit)

Dacă vrei să afli de unde pornește durerea, nu doar unde este simțită , intra pe https://marceladragomir.ro/posturologie-aplicata-minicurs/ și te vei lămuri.

Dacă vrei să stăpânești practic diferențierea MTrP vs miogeloză și să construiești un plan „focar + driver” (postură–mers–control motor), te invit la Cursul de Posturologie Clinică Aplicată.

Lasă mesajul „CURS” pe whatsapp-ul meu (0731221027) și prinde lista Premium, cu reducere 10% ( https://marceladragomir.ro ), iar pentru detalii ne vedem gratuit pe ZOOM, intr-o întâlnire 1:1.

Bibliografie:

1.https://www.sciencedirect.com/.../pii/S1050641103001421... "Review of enigmatic MTrPs as a common cause of ..."
2: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4508225/... "Myofascial Trigger Points Then and Now - PubMed Central - NIH"
3: https://www.physio-pedia.com/Trigger_Points... "Trigger Points"
4: https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2002/0215/p653.html... "Trigger Points: Diagnosis and Management"
5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10398386/... "Morphology and histochemistry of myogelosis"
6: https://link.springer.com/.../978-3-642-05468-6.pdf... "Muscle Pain: Diagnosis and Treatment - Springer Link"

Un curs complet, teoretic și practic, corelat interdisciplinar. Intr-un cuvant, totul despre POSTURĂ.

25/01/2026

Studiem, aplicăm, cercetăm, publicăm!

24/01/2026

🪽 Scapula alată la copil: „un detaliu” care trădează un întreg lanț postural (picior valg → scolioză → centură scapulară)

În imaginile pe care le voi posta se vede același tipar la toți cei 4 copii: scapulă alată + picior valg + scolioză. Nu e o coincidență. De cele mai multe ori, scapula alată nu e „doar umărul”, ci un semn de dezechilibru pe întreg lanțul biomecanic.

1) Ce este scapula alată (pe înțelesul tuturor)

Scapula alată = omoplatul „iese” în afară (se vede marginea internă ca o aripă), mai ales la:

* împins cu palmele în perete / flotare,
* ridicat brațul,
* menținut postura corectă mai mult timp.

Poate da:

* oboseală rapidă la scris / sport,
* durere cervicală/toracică, „tensiune” între omoplați,
* limitarea ridicării brațului,
* compensări vizibile (umeri inegali, trunchi rotat).

2) Cauze frecvente (public + specialiști)

A. Funcțional/postural (foarte frecvent la copii)

* slăbiciune/inhibiție a serratus anterior (control scapular slab)
* dezechilibru între trapezul inferior/mijlociu și pectoralul mic (protractie + rotație anterioară a scapulei)
* cifoză toracică, „cap înainte”, umeri proiectați
* scolioză / rotație toracică → scapula „se adaptează” pe o cutie toracică asimetrică
* picior valg/pronație → rotație internă pe lanț (tibie–femur–bazin) → adaptări trunchi–umăr

B. Neurologic (mai rar, dar important de exclus)

* afectare nerv toracic lung (serratus anterior) – winging mai evident la flexie/împingere
* afectare nerv spinal accesor (trapez) – umăr „căzut”, dificultate la abducție, oboseală
* alte cauze neuromusculare (dacă e progresivă/asociată cu slăbiciune generală)

Semnale de alarmă (trimite la medic/EMG)

* debut brusc după viroză/traumă, durere mare + slăbiciune,
* amorțeli/parestezii, scădere vizibilă de forță,
* progresie rapidă sau asimetrie severă.

3) „Aspect comun” în evaluare pe Spine 3D + FreeMed/FreeStep (cum se leagă)

Ce vedem frecvent pe Spine 3D

* asimetrie de umeri (înălțime/rotație)
* rotație toracică și/sau curburi scoliotice (compensator)
* cifoză toracică crescută (scapula alunecă în protractie/rotație anterioară)
* relație bazin–trunchi: când bazinul compensează, centura scapulară „plătește”

Ce vedem frecvent pe FreeMed/FreeStep

* hiperpronație / picior valg, încărcare medială crescută
* asimetrii de presiune stânga–dreapta (static și dinamic)
* modificări ale traseului de sprijin (CoP/CoF), care sugerează strategie de echilibru compensatorie

✅ Mesaj-cheie: scapula alată, la copil, apare des într-un context de dezechilibru global, nu izolat.

4) Abord terapeutic – practic, pe pași (eficient pentru copil)

Pasul 1: Corectezi baza (picior–bazin–coloană)

* reeducare de sprijin + control al pronației (exerciții + eventual talonete personalizate când e cazul)
* stabilitate bazin/șold (glute med/max, control rotație internă femurală)
* integrare în mers și activități (nu doar „exerciții pe saltea”)

Pasul 2: Control scapular (ținta principală)

Activare serratus anterior (dozaj progresiv):
* wall slide cu control (fără ridicare de umeri)
* push-up plus adaptat vârstei
* „pumn înainte” (serratus punches), „îmbrățișare” cu elastic

Trapez inferior/mijlociu + romboizi
* retracție controlată, Y/T/W adaptate, ramat cu elastic (fără extensie lombară compensatorie)

Mobilitate toracică + respirație
* extensie toracică, rotații controlate
* lucru pe respirație (cutia toracică influențează poziția scapulei)

Pasul 3: Integrare pe scolioză (când există)

*exerciții de *auto-elongare, control al rotației, stabilizare (inclusiv principii tip Schroth, adaptate)
* obiectiv: scapula să funcționeze pe un trunchi mai stabil

Adjuvante utile (în funcție de caz)

* bandajare kinesio / feedback postural (temporar)
* terapie manuală pentru pectoral mic, fascia toracică, mobilitate costovertebrală
* electrostimulare/feedback neuromuscular când controlul e foarte slab

5) Pentru părinți: de ce merită corectat devreme

Pentru că altfel copilul „învață” compensarea: gât–umeri–spate preiau stresul → dureri, oboseală, limitări la sport și postură tot mai instabilă.

Dacă vezi la copil omoplatul „ca o aripă”, umerii inegali, spate „strâmb” sau picior valg, fă o evaluare completă: coloană 3D + presiuni plantare (static/dinamic) + analiză de mers +stabilometria (analiza echilibrului). Nu tratăm „aripa”, tratăm cauza din lanț.

Și nu uita să analizezi ocluzia dentară, care de multe ori este deficitară și nivelul seric de vitamină D!

Dacă vrei să înveți să corelezi rapid picior–bazin–coloană–scapulă și să construiești protocoale clare de reeducare, înscrie-te la Cursul de Posturologie Clinică Aplicată „POSTUROINTEGRUM”, accesând www.marceladragomir.ro sau lasa un mesaj „CURS” pe whatsapp
0731221027 și ne înrâlnim pe Zoom pentru detalii

14/01/2026

11/01/2026

Ziua de astăzi de curs a fost, fără exagerare, una extraordinară.
O zi densă, vie, în care informația te provoacă să gândești, să corelezi și să privești postura dincolo de tiparele clasice.
Am pornit de la analiza radiografiilor, utilizând metode clare de măsurare și interpretare, și am ajuns la înțelegerea profundă a deviațiilor posturale ale axelor anatomice și funcționale. Am discutat patologie reală, de cabinet: scolioze, hipercifoze, asimetrii de bazin, artroze și pseudartroze, genunchi valg/var, picior valg, plat sau cav – nu ca liste teoretice, ci ca mecanisme vii, integrate într-un sistem adaptativ complex.
Și asta nu este tot.
Ziua a fost susținută de argumentații științifice solide, exemplificări cu cazuri clinice reale, precum și prezentarea unor metode moderne de tratament, proceduri și tehnici inovatoare, unele absolut noi pentru mulți dintre participanți.
Un capitol aparte l-au reprezentat corelațiile bidirecționale dintre deviațiile posturale și funcționarea diferitelor aparate și sisteme ale corpului – informații pe care unii le-au descoperit pentru prima dată, iar alții le-au așteptat de mult pentru a le putea integra conștient și corect în practica lor clinică.
Acesta este tipul de curs care nu doar îți aduce informație, ci îți schimbă perspectiva, îți ordonează cunoștințele și îți oferă instrumente reale de lucru.
➡️ Modulul 2 continuă cu încă câteva zile de curs online, urmate de partea practică.
➡️ Modulul 3 va aprofunda și mai mult relațiile postură–patologie, atât teoretic, cât și practic.
Dacă simți că vrei mai mult decât protocoale standard,
dacă îți dorești să înțelegi de ce apar dezechilibrele și cm le poți corecta eficient,
următoarea serie a cursului de posturologie clinică este pentru tine.
📩 Înscrierile pentru noua grupă sunt lansate. Cu cât te înscrii mai rapid, cu atât vei beneficia de reducerea promoțională.
Scrie-mi în privat sau lasă un comentariu cu „POSTUROLOGIE” pe whatsapp (0731221027) pentru a primi și alte detalii dacă nu sunt suficiente cele de pe pagina www.marceladragomir.ro .
Tu unde simți că încă ai nevoie de mai multă claritate: evaluare, corelații postură–patologie sau strategie terapeutică?

26/10/2025

Pacient s*x masculin, 45 ani, vertij + cefalee post-implant; testele de convergență se îmbunătățesc la facilitarea scapulei și ‘șablon’ ocluzal provizoriu cu punerea pe liber a dinților (posibilă lateralitate drepta.). Am instituit un plan terapeutic cu recomandări de kinetoterapie, masaj și ozonoterapie pentru 4 săpt. Stabilometria s-a îmbunătățit.

Doriți detalii suplimentare, eventual o prezentare a sistemului de investigare a posturii, lăsați-mi un mesaj în privat pe whatsapp (0731221027) și stabilim o întalnire pe whatsapp sau la Clinică.