05/01/2026
„Doctore, am cancer?”
Aceasta este una dintre cele mai frecvente și mai dificile întrebări pe care le primesc în cabinet.
Este o întrebare firească, dar încărcată de teamă.
Răspunsul corect din punct de vedere medical este acesta:
nu putem spune că o persoană are cancer doar pe baza unui simptom, a unei analize izolate sau a unei suspiciuni.
Cancerul nu se diagnostichează dintr-o singură investigație, nu se pune „din ochi” și nu se confirmă prin interpretări de pe internet. Diagnosticul oncologic este rezultatul unui proces medical riguros, care poate include:
▪️ consult clinic complet
▪️ analize de laborator corect alese și interpretate (inclusiv markerii tumorali, atunci când există indicație medicală)
▪️ investigații imagistice (ecografie, CT, RMN, mamografie etc.)
▪️ iar doar atunci când este necesar, confirmare histopatologică (biopsie).
🧠 Majoritatea simptomelor care sperie pacienții NU înseamnă cancer.
Durerea, oboseala, scăderea în greutate, nodulii sau modificările analizelor — inclusiv ale markerilor tumorali — pot avea numeroase cauze benigne: inflamații, infecții, tulburări hormonale sau metabolice.
Un marker tumoral modificat NU este un diagnostic de cancer.
Markerii tumorali nu sunt teste de screening, nu se interpretează izolat și pot fi crescuți și în afecțiuni non-oncologice. Ei trebuie evaluați strict în context clinic și imagistic.
🔹 Rolul medicului este și să excludă corect bolile grave, nu doar să le caute.
De multe ori, cea mai importantă concluzie medicală este: „nu este cancer” — dar aceasta trebuie pusă responsabil, pe baza dovezilor, nu din presupuneri.
Dacă ajungi să pui această întrebare, nu înseamnă că ai cancer, ci că:
- ai nevoie de explicații clare
- de investigații potrivite
- și de un dialog medical corect, calm și argumentat
Nu ignora simptomele, dar nici nu te autodiagnostica.
Medicina se face cu rațiune, nu cu frică.