https://www.facebook.com/profile.php?id=100001986585907

Boli Autoimune/Autism/Cancer, Hunedoara (2025)

22/03/2025

TIROIDITĂ AUTOIMUNĂ HASHIMOTO - NOUĂ ANI FĂRĂ RECURENȚĂ ‼️

Biolog-Nutritionist Florin Herban

👇👇👇

2025 - Anti-TPO = 1.5 UI/ml ☑️

2020 - " = 2.0 UI/ml ☑️

2016 - " = 15.3 UI/ml☑️

2015/octombrie - start dietă și tratament complementar. După cinci luni de zile, restabilire , boală remisă, foliculi tiroidieni în refacere, anticorpi în remitere.

2013 - " = 363 UI/ml 📌

👆🔝👆🔝👆🔝

08/01/2025

COLITĂ ULCERATIVĂ ‼️
CALPROTECTINA de la 1812 la 126 mcg/g în două săptămâni de dietă

Biolog-Nutritionist Florin Herban

👇👇👇👇
Boală inflamatorie intestinală BII/IBD - Colită ulcerativă/rectocolită ulcero-hemoragică (RCUH). Puterea unei diete bine structurată❗

☑️ Februarie - scaune cu sânge proaspăt; calprotectina fecală 947 mcg/g

☑️ Martie - Colonoscopie: mucoasă friabilă cu eroziuni, ulcerații, leziuni continue, hemoragii. Diagnostic:
Se stabilește tratament cu 5-ASA, doză mare.

☑️ Aprilie - scaunele cu sânge proaspăt persistă; 5-ASA se mărește la doză maximă

☑️ August- hemoragii oculte +++
scaune cu sânge, hemoglobina 10.3 g/dl., feritină - nivel scăzut;
se administrează suplimente cu fier

☑️ 27 octombrie - Calprotectina 1811 mcg/g. Scaune cu sânge.

Pacientul oprește tratamentul alopat și se derulează doar dietă de înaltă specificitate și tratament complementar. Scaunele se reduc ca număr, se normalizează, 1 - 2 scaune /zi, sângerarea se oprește.
Tranzit intestinal (t.i.) normal.

☑️ 10 noiembrie - Calprotectina: 126 mcg/g

🔝🆙🔝🆙💯🔝
👇👇👇

04/01/2025

BOALA CROHN‼️ Cât de repede acționează dieta‼️
👇👇👇

☑️ Diagnostic, boala . Se decide începerea tratamentului cu glucocorticoizi și imunosupresoare. Inflamația intestinală nu poate fi ținută sub control, iar după doi ani de zile, în septembrie 2022, atinge valoarea de 1545 mcg/g.

☑️ Se inițiază dietă, cu înalt grad de specificitate, și tratament complementar. Se oprește administrarea de corticosteroid și imunosupresor

☑️ După două luni de dietă și tratament, calprotectina scade la 516 mcg/g.

☑️ Se continuă dieta și tratamentul complementar. După încă două luni de zile calprotectina atinge valoarea de 54 mcg/g.

☑️ hepatică remisă, masă corporală readusă în parametri.

Boli inflamatorii intestinale/acronime BII sau IBD/boala Crohn/colită ulcerativă (rectocolită ulcero-hemoragică – RCUH) 💯
🆙🔝🆙🔝🆙🔝

03/06/2023

SINDROMUL METABOLIC

Biolog-Nutritionist Florin Herban

❗❗❗❗
- Sindromul metabolic, o îmbinare de factori de origine metabolică caracterizată prin obezitate, dislipidemie aterogenă, hiperglicemie, hipertensiune arterială, rezistență la insulină și status proinflamator, reprezintă o problemă majoră care afectează o mare parte din populație.

- Abordările nutriționale privind sindromul metabolic se bazează doar pe reducerea conținutului de lipide fără a se ține cont de tipul acestora și fără a se ține cont de creșterea dinamică a consumului de zahăr. Reducerea drastică a lipidelor saturate din dieta modernă și înlocuirea lor cu lipide nesaturate nu a rezolvat problemele de sănătate sau de greutate ale omenirii. Bolile civilizației moderne au înregistrat o creștere accentuată.

- Statisticile actuale arată că rata obezității la fel ca a bolilor cardiovasculare, cancer, diabet și accident vascular cerebral a crescut după implementarea recomandărilor de înlocuire a lipidelor de origine animală cu lipide de origine vegetală rafinate și de creștere a consumului de carbohidrați. Spre exemplu, în SUA, epidemia de obezitate a început în jurul perioadei în care aceste recomandări au fost publicate, respectiv anul 1977, iar epidemia de diabet zaharat tip 2 a urmat după aceea, 10 ani mai târziu (fig.).

- Ideea și teoriile conform cărora acizii grași polinesaturați sunt mai sănătoși decât acizii grași saturați cad, se prăbușesc, când se pătrunde în sfera biochimiei, întrucât acest lucru nu este plauzibil din punct de vedere biochimic. Structura moleculară a acizilor grași polinesaturați este de așa natură că reacționează cu oxigenul, iar aceste reacții de oxidare, precum se știe, perturbă activitatea celulară și provoacă inflamații urmate de depunere de colesterol. Este cunoscut faptul că acizii grași polinesaturați de tip omega-6 sunt proinflamatori și cauzează plăci arteriale, iar stresul oxidativ și inflamația sunt factori declanșatori nu numai ai bolilor de inimă și a atacurilor de cord, ci a mai multor boli cronice. Este adevărat, corpul uman are nevoie de acizi grași polinesaturați, însă aceștia trebuie să provină, în cantități moderate, din alimente precum nucile, peștele sau unele uleiuri nerafinate, presate la rece.

- Odată cu recomandările de înlocuire a lipidelor de origine animală cu cele de origine vegetală (ulei de floarea soarelui, ulei de porumb etc.) aportul de acizi grași omega-6 a crescut foarte mult, în timp ce aportul de acizi grași omega-3 a scăzut drastic, cu implicații directe asupra stării de sănătate, respectiv creșterea incidenței cancerului, bolilor cardiovasculare, sindromului metabolic.

- Cea mai bună sursă de acizi grași omega-3 o reprezintă peștele, însă de-a lungul evoluției umane nu toate populațiile aveau acces permanent la acest aliment, ci își luau doza de omega-3, fără să știe, din alte surse.

- La o analiză comparativă a trei tipuri uzuale de lipide se observă că grăsimea de porc, prin compoziția diferitelor tipuri de acizi grași, este superioară uleiului de măsline (tabel). Conținutul de acizi grași tip omega-3 reprezintă un aspect foarte important întrucât omega-3 este factor de protecție cardiovasculară, ori grăsimea de porc conține ❗ 1 g (1000 mg) omega-3 la 100 g produs, ceea ce îi conferă calități nutriționale foarte importante, benefice, contrar unor concepte depășite și nefondate, dar care încă domină lumea medicală.

- Chiar dacă lipidele s-au dovedit a fi inofensive dacă sunt consumate în cantități moderate, nutriția modernă este încă blocată în aceeași paradigmă, cu multe organizații și societăți de nutriție care încă susțin dietele cu conținut scăzut de lipide și cu conținut ridicat de carbohidrați, care s-au dovedit a fi ineficiente, patogene, pentru majoritatea oamenilor.

- Din altă perspectivă sindromul metabolic este adesea însoțit de un dezechilibru al microbiotei intestinale, fapt care induce un răspuns inflamator în organism prin distrugerea barierei intestinale, producând rezistență la insulină prin metaboliții care afectează metabolismul gazdei și eliberarea hormonilor, formând un cerc vicios care promovează progresul continuu al sindromului metabolic.

- De asemenea, schimbările în funcțiile mitocondriale cresc riscul de boli precum diabetul, obezitatea, dislipidemia și bolile cardiovasculare. Ce rol joacă mitocondriile în sindromul metabolic? Funcționarea mitocondrială alterată a fost implicată în patofiziologia diabetului de tip 2, a obezității, a dislipidemiei și a bolilor cardiovasculare. Dezechilibrul dintre producția de energie și utilizarea acesteia poate duce la metabolismul celular defectuos care este considerat ca fiind principalul vinovat al sindromului metabolic. Disfuncția mitocondrială contribuie la stresul oxidativ și la inflamația sistemică observată în sindromul metabolic.

- Deși există un pesimism în comunitatea medicală cu privire la eficacitatea oricărei diete în tratamentul diabetului de tip 2 și sindromului metabolic, succesul oferit de restricția alimentelor cu înalt caracter patogen impune stabilirea modului în care această abordare poate fi utilizată în mod consecvent și eficient. Reprezintă una dintre puținele soluții care vizează TOATE CARACTERISTICILE sindromului metabolic, o afecțiune pentru care nu există nici un medicament eficient cunoscut, motiv pentru care potențialul acestor modificări în dietă ar trebui să fie explorat viguros.

17/05/2023

Biolog-Nutritionist Florin Herban

CUM ÎȚI ÎNTĂREȘTI SISTEMUL IMUNITAR

❗❗
Publicat în 16.03.2020
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2712076432201883&id=100001986585907

Sunt diverse cauze care pot duce la slăbirea sistemului imunitar atât în rândul persoanelor tinere cât și al persoanelor vârstnice. Unele dintre cauze sunt dietele greșite, dar și anumite tratamente medicamentoase. La vârstnici declinul sistemului imunitar este cauzat și de scăderea numărului celulelor imunitare, dar nu numai. Imunosenescența (scăderea legată de vârstă a activității limfocitelor), malnutriția, disfuncțiile fiziologice asociate vârstei, toate acestea cresc riscul de îmbolnăviri.
- Pentru a putea trece cu bine peste episoade de gripă sau alte viroze este nevoie de îmbunătățirea imunității celulare. Sistemul imunitar depinde, printre altele, de anumite celule, iar celulele depind de mitocondrii. Cu alte cuvinte mitocondriile susțin funcția celulelor imunitare. Adică sănatatea mitocondrială determină puterea sistemului imunitar. Dar sănătatea mitocondrială este dictată în mod direct de alimentele pe care le consumăm. Astfel, sunt alimente care în decurs de câteva ore de la ingestie îmbunătățesc remarcabil performanțele mitocondriale și ale celulelor imunitare, cm de asemenea sunt alimente care diminuează funcția mitocondrială și implicit puterea sistemului imunitar.
- De asemenea, sunt anumite tulpini de bacterii probiotice cu rol determinant, covârșitor, în stimularea sistemului imunitar. Lactobacillus rhamnosus, Bifidobacterium lactis, Lactobacillus paracasei, Lactobacillus bulgaricus, activează celulele NK (natural killer) care sunt celule albe, limfocite, capabile să elibereze substanțe (citokine) care să contribuie la distrugerea virusurilor. Aceste tipuri de probiotice le găsim în produsele lactate fermentate cu denumiri tradiționale precum lapte prins, lapte covăsit, iaurt etc., făcute în casă. Produsele amintite mai conțin vit. D și zinc cu rol foarte important în susținerea sistemului imunitar. În banala zeamă de varză murată (moare de varză) se găsește o redutabilă armă a sistemului imunitar, Lactobacillus plantarum, care activează limfocitele T helper Th-1 și cresc nivelurile de Interleukină IL-12, un factor natural de stimulare a celulelor NK, prevenind infecțiile virale.
- Sunt copii și chiar adulți care nici măcar nu au auzit despre aceste produse, întrucât nu sunt la modă! Într-o lingură cu astfel de produse se găsesc mai multe bacterii probiotice decât în cel mai bun produs probiotic de sinteză din industria farmaceutică. La ora actuală este desuet să afirmi că ai băut moare de varză sau lapte covăsit. Sună mai bine când spui că ai băut lapte de migdale sau că ai mâncat semințe de chia.
- Este cunoscut faptul că aproximativ 80% din imunitatea organismului este concentrată la nivel intestinal. Aici sunt secretate, în cea mai mare parte, cele mai eficiente arme ale sistemului imunitar, respectiv anticorpii IgA cei care recunosc și neutralizează agenții patogeni precum bacterii, virusuri, paraziți. Dacă mucoasa intestinală este afectată de diete improprii sau anumite medicamente, atunci secreția de IgA este deficitară iar sistemul imunitar este slabit.
- Consumați alimente fermentate precum lactate sau vegetale, creșteți aportul alimentar de colagen, zinc și vit. C și reduceți mult aportul de zaharuri! Zaharurile, indiferent de clasă și proveniență, slăbesc sistemul imunitar. Dacă se consumă zaharuri, acest consum trebuie compensat ulterior prin aport de proteine.

07/05/2023

Biolog-Nutritionist Florin Herban

DEGENERESCENȚA MACULARĂ LEGATĂ DE VÂRSTĂ (DMLV)

❗❗
Publicat în 07.05.2020
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2829300240479501&id=100001986585907

Nutrienții pe care îi preluăm din alimente pătrund în celule și le imprimă acestora starea de sănătate. Nu există porțiune din corpul uman care să nu fie influențată de către acești nutrienți. Celule sănătoase înseamnă organe sănătoase. Cu alte cuvinte, sănătatea organelor interne este dictată în mod direct de ceea ce mâncăm.

Greșelile din alimentație au rol determinant în apariția și progresia bolilor. În acest sens, cel mai important factor de risc pentru DMLV sunt dietele restrictive.

Ochiul este organul cu cea mai ridicată cerere de energie întrucât fotoreceptorii trebuie să se adapteze în mod constant la variațiile de mișcare, lumină și culoare, la diferitele lungimi de undă. Din acest motiv fotoreceptorii au cea mai mare concentrație de mitocondrii (uzine energetice) și folosesc mai multă energie decât orice altă celulă din corp.

Privarea de energie apare nu numai printr-un aport insuficient de nutrienți, dar și prin scăderea eficienței energetice în mitocondrii odată cu înaintarea în vârstă, un alt factor de risc important pentru DMLV. Pentru a compensa această ”înfometare” fotoreceptorii dezvoltă noi vase de sânge pentru a putea primi mai mult din nutrienții necesari, însă aceste lucruri sunt mai puțin cunoscute. Este o creștere anormală a vaselor de sânge provocată de metaboismul energetic disfuncțional. Aceste vase de sânge duc la degradarea retinei, la apariția DMLV.

Pentru stoparea dezvoltării acestor vase de sânge există anumite tratamente specifice, însă cu efect limitat în timp și reacții adverse deloc de neglijat. Corectarea dietei și reglarea disfuncțiilor metabolismului energetic reprezintă o metodă protectivă și eficientă de stopare a evoluției DMLV.

În plus, suplimentarea dietei cu alimente bogate în omega-3, acid folic (însă nu din orice sursă) şi B12 reprezintă o foarte bună soluţie de prevenire a proceselor degenerative asupra ţesuturilor şi vaselor sanguine. De asemenea, pătrunzând puțin în sfera biochimiei, la nivel mitocondrial, coenzima Q10 fiind implicată în mecanismele energetice intracelulare, adică făcând parte din lanțul transportor de electroni, pentru optimizarea eficienței energetice este nevoie de un aport suplimentar, întrucât odată cu înaintarea în vârstă sinteza internă de coenzima Q10 scade, iar functionarea organelor, efortul fizic sau mental necesită un aport suplimentar.

23/04/2023

COLESTEROLUL, UN „INAMIC”?!

Biolog-Nutriționist Florin Herban

Publicat în octombrie 2019
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2373282399414623&id=100001986585907

- Fără colesterol corpul uman nu ar putea funcționa
- Este fundamental pentru supraviețuirea noastră întrucât fără colesterol am muri în termen foarte scurt
- Corpul are nevoie și folosește cantități mari de colesterol pentru a produce substanțe importante precum hormoni, bilă, vit. D3 sau pentru a construi noile celule
- Celulele care mor sunt înlocuite de altele noi. Fără colesterol acest lucru nu s-ar putea întâmpla, adică nu ne-am putea regenera, colesterolul fiind deosebit de abundent în membranele celulare (aproximativ 35-40%)
- Dacă din neatenție ne accidentăm și suferim leziuni, în scurtă perioadă de timp nivelul colesterolului din sânge va crește, fără ca noi să mâncăm ceva. Este o cerință a corpului pentru a începe procesul de refacere a celulelor distruse în urma accidentării. Nu mai vorbim despre cei cu țesuturi distruse pe suprafețe mari precum sunt cei care au suferit arsuri. La aceștia, în perioada imediat următoare accidentării, colesterolul poate să ajungă la valori considerabile
- Inflamațiile articulațiilor și orice fel de inflamații, indiferent de cauză, duc la creșterea colesterolului
- Ficatul produce colesterol la cerințele organismului
- Valorile mari ale colesterolului nu sunt cauzate de consumul de grăsimi animale
- Sunt vegetarieni care au colesterolemia mare și sunt persoane care consumă frecvent grăsimi animale (unt, slănină, smântână) și cu toate acestea au valori normale ale colesterolului
- Fără suficient colesterol membranele celulare ar fi prea fluide, nu ar fi suficient de ferme
- Colesterolul este antigelul celulelor întrucât menține constantă fluiditatea membranelor celulare indiferent de temperatură
- Valori mult prea mici ale colesterolului induc stări patologice foarte serioase și chiar decesul și, în lumina noilor accepțiuni, decât un colesterol sanguin prea mic mai bine unul mai mare
- Cu cât este mai mic conținutul de colesterol din membrane cu atât funcția de comunicare între interiorul și exteriorul celulei este mai alterată, cu consecințele aferente
- Un sfert din cantitatea de colesterol găsită în corpul uman este localizată în creier, cea mai mare parte fiind în mielina care acoperă și protejează nervii
- Nivelul scăzut de colesterol al creierului duce la boli neurodegenerative

Formulare acuzatoare: ”Colesterolul trebuie scăzut întrucât se infiltrează în pereții arterelor și formează plăci de aterom favorizând ateroscleroza.” O confuzie între cauză și efect. Cauza rezidă în obiceiuri nesănătoase și greșeli de nutriție prin care agresăm peretele arterial, iar colesterolul încearcă să repare ceea ce stricăm noi!

- Greșelile permanente în alimentație duc la creșterea tensiunii arteriale și la menținerea acesteia la valori ridicate. În timp impactul unui flux de sânge la o presiune ridicată asupra arterelor va tinde spre slăbirea peretelui arterial, fapt care se va materializa printr-o îngroșare a acestuia deoarece intervine mecanismul de autoprotecție, întrucât aceste zone trebuie ranforsate pentru a rezista presiunii crescute. Acest lucru înseamnă că trebuie trimis la locurile respective colesterol suplimentar pentru a întări pereții arterelor. În cazul în care cauza hipertensiunii arteriale nu este eliminată, nu este corectată, situația va escalada cu o HTA tot mai mare cauzată de îngustarea progresivă a vaselor de sânge din cauza colesterolului depus pentru întărirea (salvarea) arterelor. Colesterolul încearcă deci să vindece și nu să provoace boli cardiovasculare. Nu cred că și-ar dori cineva o ruptură a peretelui arterial din cauză că acesta nu rezistă presiunii sângelui!
- Sunt alimente care lezează vasele de sânge, fie în mod direct, fie indirect, ducând astfel la creșterea colesterolului și la depunerea acestuia
- Colesterolul este o substanță care circulă liber prin organism pentru a servi diverselor cerințe ale organismului. Este, dacă vreți, ca un agent de securitate care patrulează în vederea detectării neregularităților. Acest colesterol nu se va depune decât dacă i se vor crea condițiile specifice. Fumatul, spre exemplu, prin substanțele eliberate, irită, inflamează și produce leziuni în vasele de sânge, iar acest lucru nu va rămâne fără răspuns, colesterolul intervenind printr-o îngroșare regenerativă pentru repararea zonelor lezate. Fumatul este doar un exemplu, însă leziuni serioase la nivelul vaselor de sânge sunt provocate de unele alimente sau de combinări greșite ale acestora. Greșelile zilnice din alimentație fac adevărate ravagii asupra arterelor și duc la îngroșarea acestora prin depuneri de colesterol și formarea plăcilor de aterom
- Colesterolul este sintetizat preponderent (80-85%) de către organism, iar cantitatea este stabilită în funcție de starea de sănătate, de starea internă a fiecăruia, indiferent de ceea ce nu mâncăm. Atât de important este colesterolul pentru organism încât sinteza lui este atribuită mai multor organe. Sinteza internă de colesterol, sau biosinteza, este realizată de către ficat, intestine, piele, suprarenale, aortă, însă rolul major îl deține ficatul

În studiile clinice și epidemiologice efectuate a fost observată o asociere inversă între colesterolul seric și riscul de accident vascular cerebral (AVC) și de boli cardio-vasculare (BCV):

- Un studiu făcut în Okinawa-Japonia pe 38.000 de persoane, bărbați și femei, timp de trei ani de zile, a scos în evidență faptul că acele persoane care au suferit accidente vasculare cerebrale de diferite tipuri, au avut nivelul seric de colesterol, scăzut, cele mai expuse fiind acele persoane cu cele mai mici valori iar la AVC-hemoragice cei mai expuși au fost bărbații. Este surprinzător sau greu de înțeles? Este simplu. Nivelul permanent scăzut al colesterolului a condus la membrane celulare mai subțiri, deci mai fragile. De aici până la un AVC hemoragic nu mai este decât un pas
- La aceleași concluzii, că AVC-hemoragice sunt cauzate de nivelurile scăzute ale colesterolului seric, s-a ajuns și la Facultatea de Medicina Harvard (SUA), Institutul de Științe Medicale din Malabar (India), Centrul Național de Boli Cardiovasculare Osaka (Japonia), Institutul Național al Inimii Honolulu – Hawai (SUA) ș.a.

Este farte important a nu lăsa în deficit de colesterol celulele!

- O meta-analiză (anul 2015, Canada - Toronto) a peste 70 de studii cu sute de mii de participanți, a avut ca rezultat faptul că aportul de colesterol din alimente nu a fost asociat cu boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2 sau orice altă cauză de deces, comparativ cu cei care au consumat mai puține alimente cu colesterol
- O altă meta-analiză (anul 2010 SUA-Canada), a unor studii observaționale, a inclus un total de 350.000 de participanți care au fost urmăriți timp de până la 20 de ani, concluzia fiind că acest studiu nu a găsit nicio legătură între aportul de alimente bogate în colesterol și BCV
- În alt studiu amplu (anul 2014 SUA, Marea Britanie, Olanda – Harvard, Cambridge, Oxford, Erasmus UMC) au fost incluse 49 de studii observationale cu mai mult de 550.000 de participanti, precum si 27 de studii randomizate controlate cu mai mult de 100.000 de participanti. Studiul nu a găsit nicio legătură între consumul de alimente bogate în colesterol și riscul de boli cardio-vasculare sau de deces, autorii concluzionând că persoanele din studiu nu prezintă vreun risc de boală cardiacă și nu au găsit niciun beneficiu pentru consumul de alimente sărace în colesterol
- Altă meta-analiză (2014 Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia - Upsala) a inclus 607 studii randomizate controlate, prospective, de cohortă. Consumul de alimente bogate în colesterol nu a fost asociat cu un risc crescut de boală cardiacă sau un risc crescut de diabet zaharat de tip 2
- Mai mult decât atât, studiul (Norvegia 2012) efectuat pe 52.000 de subiecți, desfășurat pe o perioadă de 10 ani, cercetătorii au descoperit că femeile cu niveluri totale de colesterol mai mici de 195 mg/dl au avut un risc mai mare de deces decât femeile cu niveluri de colesterol deasupra acestei limite, colesterolul având o asociere inversă cu mortalitatea din toate cauzele iar un colesterol moderat crescut (prin standardele actuale) dovedindu-se a fi nu numai inofensiv, ci chiar benefic
- În Japonia (2010), un studiu de cohortă efectuat pe un număr de peste 55.000 de subiecți a determinat cercetătorii să concluzioneze că aportul alimentar de produse bogate în colesterol este invers asociat cu mortalitatea cauzată de boli de origine cardiacă și accident vascular cerebral, inclusiv hemoragie intraparenchimală și subtipuri de accident vascular cerebral ischemic

Colesterolul, un „inamic”?!

05/09/2022

CELIACHIA, INTOLERANȚA LA GLUTEN ȘI LACTOZĂ‼️

Biolog-Nutritionist Florin Herban

- Intoleranța la lactoză, intoleranța la gluten și celiachia, unele dintre cele mai comune boli la nivel mondial, înregistrează un trend ascendent.
- Corespunzător biologiei și fiziologiei umane toate organele din corpul uman au propriile celule stem. Cine cunoaște aceste realități nu-și poate permite să spună că celiachia nu se poate vindeca, întrucât în epiteliul din mucoasa jejunului și ileonului există celule de înlocuire, adică celule stem, care înlocuiesc enterocitele distruse. Jumătate din problemă este deja rezolvată chiar de către corpul uman. Rezolvarea celeilalte jumătăți a problemei cade în sfera nutriției, însă trebuie cunoscute condițiile care duc la distrugerea enterocitelor, și implicit a vilozităților, și de ce refacerea acestora cu ajutorul celuleor de înlocuire este în devans față de distrugerea lor. În celiachie, spre exemplu, este suficient ca un aliment să fie nepotrivit pentru a reduce șansele de vindecare, precum este în cazul low-FODMAP sau AIP.
- Mulți specialiști nu cunosc cauzele profunde ale acestei boli, ci doar cauzele intermediare și simptomele, dar nu este suficient. Cei mai mulți cred că eliminarea glutenului din dietă este tratamentul suprem. Absolut eronat! Cel mai bine o pot spune celiacii care au eliminat glutenul din dietă și totuși condiția lor s-a păstrat, adică la contactul cu glutenul apare imediat răspunsul radical al organismului. Este o dovadă de diletantism pentru un profesionist să prezinte celiacilor diete fără gluten ca fiind maximul ce se poate face în domeniu.
- Deși este vorba despre afecțiuni diferite, în intoleranța la gluten și intoleranța la lactoză există o cauză comună. În intoleranța la lactoză cu deficit secundar de lactază, la fel precum în cazul intoleranței la gluten, microbiomul suferă o degradare. Dezechilibrul florei bacteriene intestinale și lezarea mucoasei induc disfuncții ale celulelor intestinale, unele dintre ele producătoare de enzime. În cazul celor cu intoleranță la lactoză sunt afectate celulele epiteliale intestinale care produc lactaza, enzima care degradează lactoza. Eliminarea lactozei din alimentație nu înseamnă rezolvarea problemei, nici pe departe, atât timp cât noile enterocite care se refac, și care sunt producătoare de lactază, sunt distruse constant din cauza mediului toxic și a alimentelor cu potențial patogen, dar care din necunoaștere sunt călduros recomandate de către mulți specialiști.
În astfel de afecțiuni este nevoie de intervenții nutriționale profunde și sigure care să asigure acel fenomen omniprezent în lumea biologică, respectiv simbioza.
- Eliminarea glutenului și lactozei, factori declanșatori ai simptomelor, este într-adevăr măsura de primă linie care trebuie luată, însă această măsură este doar pentru a estompa simptomele, este o măsură de protejare, degradarea integrității fizice a epiteliului intestinal continuând. Celulele intestinale deteriorate mor, prin apoptoză, și sunt înlocuite continuu de altele noi, însă, din nefericire, aceste noi celule vor evolua în același mediu cu potențial toxic, în aceleași condiții patogene din lumenul intestinal, vor suferi aceleași degradări, iar boala se menține, și toate acestea din cauza recomandărilor nutriționale greșite.
- Dieta este implicată fără echivoc în dinamica vieții enterocitelor și s-a demonstrat: Compoziția dietei și interacțiunea cu alimentele influențează diferențierea enterocitelor și sănătatea acestora.

Primul caz de vindecare a celiachiei din România (2018)
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=3631425953600255&id=100001986585907

27/08/2022

Biolog-Nutritionist Florin Herban

BOLILE AUTOIMUNE

• Frecvent despre bolile autoimune se pot auzi aceleași clișee, aceleași diagnostice de gheață, aceleași propoziții stereotipe, că nu se pot vindeca și că nu li se cunoaște cauza. Este inadmisibil să limitezi știința la propriile cunoașteri. Într-adevăr, bolile autoimune nu se pot vindeca folosind medicamente și tratamente simptomatice, întrucât medicina clasică țintește efectul și nu se focalizează pe cauza profundă a bolilor și, ca urmare, rezultatele sunt modeste sau inexistente.

• Nicio boală autoimună nu poate fi vindecată fără o intervenție nutrițională de profunzime. Fără astfel de programe nutriționale bine coordonate orice șansă de vindecare devine nulă, adică nu se poate spera la o vindecare a acestor afecțiuni. În acest sens, nutriția celulară și ortomoleculară, biochimia și biofizica celulară sunt determinante și, bineînțeles, trebuie bine cunoscută fiziologia nutriției umane care din păcate reprezintă o mare lacună în rândurile multor specialiști. Trebuie luate în considerare toate oportunitățile, toate resursele pe care le oferă știința.

• Există metaboliți care prin tropismul lor pentru anumite structuri biologice specializate duc la dezasamblarea acestora, favorizând în acest fel dezvoltarea tulburărilor autoimune. Cunoașterea în profunzime a necesităților celulei și mitocondriilor implicit, a fenomenelor și proceselor care se petrec la nivel intestinal, a metodelor de favorizare a reasamblării structurilor biologice afectate, a deschis noi orizonturi în abordarea și vindecarea bolilor ”incurabile”, respectiv bolile autoimune și nu numai.

• Vindecarea oricărei afecțiuni autoimune presupune o abordare integrativă și este condiționată de respectarea strictă a recomandărilor nutriționale și de tratament. Astfel se obțin rezultate spectaculoase în boli precum celiachie, colită ulcerativă, boala Crohn, lupus, spondilită anchilozantă, psoriazis, scleroză multiplă, sclerodermie, vitiligo ș.a. în care medicina clasică face pasul înapoi, considerându-le cazuri nerezolvabile.

• Programul nutrițional și schema de tratament se personalizează în funcție de toleranțele alimentare, de afecțiunile asociate, de boala autoimună în sine, iar primul obiectiv este stoparea atacului sistemului imunitar asupra propriilor organe, asupra propriilor țesuturi, nu prin imunosupresie, care are importante efecte adverse și crește riscul de cancer, ci prin înlăturarea factorului declanșator și refacerea barierelor biologice afectate.

VINDECAT DE CELIACHIE:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=3631425953600255&id=100001986585907

COLANGITĂ BILIARĂ PRIMITIVĂ
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=5025621594180677&id=100001986585907

VINDECATĂ DE BOALA CROHN
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=5388320977910735&id=100001986585907

TIROIDITĂ AUTOIMUNĂ
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=5012166842192819&id=100001986585907

SPONDILITĂ ANCHILOZANTĂ
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=5089783847764451&id=100001986585907

PSORIAZIS
https://www.facebook.com/share/p/zBd8LoZdLNuvNpjJ/

, , ,

Boli Autoimune/Autism/Cancer

22/03/2025

08/01/2025

04/01/2025

03/06/2023

17/05/2023

07/05/2023

23/04/2023

05/09/2022

27/08/2022

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category