07/10/2025
🟢„Aș vrea să-mi fac toate analizele, să știu exact cm stau”
E un subiect despre care mi-e greu să scriu — și cred că e greu și de înțeles. Mi se pare complicat să explic clar de ce ideea de a face «toate analizele», fără un scop anume, nu e doar ineficientă, ci uneori ar putea fi chiar și dăunătoare. Dar încerc și sper să nu scriu un roman. 😊
🟢De ce vorbesc despre asta?
Pentru că recent, o persoană mi-a spus că înainte de consult ar vrea să îi recomand toate analizele posibile și m-a asigurat că stă bine cu banii, așa că să nu-mi fac probleme.
I-am explicat că e important mai întâi să văd documentele medicale recente, să înțeleg contextul — diagnostice, istoric, ce s-a investigat deja. Cel mai probabil, urma să discutăm la consultație, să stabilim de ce anume vrea să facă analize, ce obiective are și abia apoi să vedem dacă și ce analize mai sunt necesare.
Abordarea mea a creeat confuzie, pentru că persoana voia pur și simplu să verifice „tot”.
🟢Și înțeleg perfect dorința asta. Cu toții vrem să știm cm stăm cu sănătatea și să facem lucruri preventive — ceea ce e foarte bine! Doar că, în practică, ideea de a face „toate analizele” nu funcționează chiar așa cm pare la prima vedere.
🔍 Niciun test nu este perfect
Fiecare analiză medicală are două caracteristici importante: sensibilitate și specificitate. Și o să dau o explicație cât mai simplă a ceea ce sunt ele, scopul postării nefiind acesta.
📌Sensibilitatea arată capacitatea testului de a identifica corect persoanele care chiar au o anumită boală (adică minimizează rezultatele fals negative).
📌Specificitatea arată capacitatea testului de a identifica corect persoanele care nu au boala (adică minimizează rezultatele fals pozitive).
Niciun test nu poate fi, în același timp, și 100% sensibil și 100% specific. Asta înseamnă că orice analiză are o anumită marjă de eroare — poate să nu descopere o problemă care există (fals negativ) sau, dimpotrivă, să „descopere” o problemă care nu există (fals pozitiv).
Când faci un test fără un motiv clar — fără simptome, fără o suspiciune medicală sau o probabilitate crescută a unei boli — crește mult riscul să obții rezultate fals pozitive. Și de aici începe un lanț de alte teste, stres, timp pierdut, bani risipiți și uneori chiar tratamente inutile.
📊 De ce contează „probabilitatea pre-test”
Un concept esențial, dar rar discutat, este probabilitatea pre-test (pre-test probability).
Pe scurt, ea reprezintă cât de probabil este ca o persoană să aibă o anumită problemă înainte să facă testul — în funcție de simptome, istoricul medical, examinarea clinică și cât de frecventă e problema în populație.
De ce e important? Pentru că influențează cât de util va fi rezultatul analizei. Un test făcut „la întâmplare”, fără o suspiciune clinică, are șanse mari să dea rezultate care nu spun nimic relevant sau, mai rău, induc în eroare.
🧪 Nu toate analizele spun ce credem noi că spun
Este, de asemenea important, să înțelegem despre ce ne vorbesc analizele pe care le facem. Un exemplu real: am avut pacienți care au venit cu seturi foarte extinse de analize făcute la recomandarea altor nutriționiști — unele utile, altele mai puțin.
Una dintre ele era măsurarea glutationului. Analiza e scumpă, dar problema e că glutationul din sânge se află în principal în globulele albe și roșii, care îl produc și folosesc la rate diferite de alte celule din corp.
În plasmă, de exemplu, glutationul are o viață de maxim 15 minute. Așa că rezultatul respectiv reflectă doar un instantaneu dintr-o perioadă foarte scurtă — nu „capacitatea antioxidantă a organismului”, cm i se spusese persoanei care venise cu analiza și care apoi primise recomandarea de a lua suplimente cu glutation.
💡 Prevenția e esențială — dar să fie inteligentă
Sunt complet de acord cu o pacientă care mi-a spus că în România nu se pune destul accent pe prevenție. E adevărat — și e o problemă reală.
Dar prevenția înseamnă analize potrivite pentru tine, nu „toate analizele”.
Analizele trebuie alese în funcție de context, de vârstă, de riscuri, de istoricul familial și de obiectivul pentru care sunt făcute. Altfel, riscăm să ne pierdem în hârtii și cifre, fără să înțelegem mai bine sănătatea noastră.
Și, sincer, în toată această vânătoare de analize, uităm adesea lucrurile simple — dar cu impact real:
🥦 să mâncăm echilibrat,
🚶♀️ să facem mișcare,
😴 să dormim suficient,
💬 să discutăm cu un psiholog dacă avem dificultăți legate de managementul stresului.
Toate acestea sunt forme reale de prevenție.
🟢 Așadar, dorința de a avea grijă de tine e foarte bună!
Dar adevărata grijă înseamnă să alegi ce merită măsurat și ce merită schimbat — nu doar să faci tot ce există ca test într-un laborator.
✍Dr Irina Mateieș
