Brainmapping, Neurofeedback si Fotobiomodulare Iasi

13/02/2026

💞 CUM NE MANIFESTĂM DRAGOSTEA ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ?

Dragostea nu rămâne aceeași de-a lungul vieții — ea crește, se transformă și se maturizează odată cu noi.

🔹 În tinerețe (20–30 de ani), iubirea este intensă, pasională, uneori grăbită. Explorăm cine suntem, ce ne dorim și învățăm, prin relații, lecții esențiale despre atașament și limite emoționale.

🔹 La mijlocul vieții (40–50 de ani), dragostea devine mai așezată. Contează compatibilitatea reală, valorile comune și capacitatea de a construi împreună, în echilibru cu responsabilitățile deja existente. Comunicarea și empatia devin piloni centrali.

🔹 La vârsta a treia (60+), iubirea înseamnă mai ales companie, siguranță emoțională și grijă reciprocă. Gesturile sunt mai simple, dar legătura este adesea mai profundă și mai autentică.

💬 Relațiile cu diferență de vârstă pot funcționa atunci când există maturitate emoțională, valori comune și obiective de viață aliniate — vârsta cronologică devine secundară.

✨ Dragostea nu se pierde odată cu timpul, ci se transformă. De la pasiune intensă la companie de durată, fiecare etapă aduce o formă diferită — și valoroasă — de a iubi.

📌 Tu cm simți că s-a schimbat felul tău de a iubi de-a lungul anilor?

Dragostea nu este o experiență statică, ci un proces dinamic care evoluează odată cu dezvoltarea psihologică, emoțională și socială a individului. Modul în care iubim, ne atașăm și construim relații este profund influențat de vârstă, de etapele de viață parcurse și de priorită....

09/02/2026

🗣️ Bâlbâiala la copii și adulți nu este doar o dificultate de vorbire — este o experiență emoțională și neurobiologică complexă.

Află ce spune știința despre cauze, mecanisme și cele mai eficiente metode de intervenție.

👶 La copii:
• repetiții, blocaje, tensiune în vorbire
• anxietate crescută în situații noi
• nevoie de sprijin, nu de presiune

👨‍🦰 La adulți:
• blocaje verbale în contexte sociale
• evitarea conversațiilor/telefonului
• impact emoțional puternic

🧠 Ce ajută?

✔ Logopedie
✔ Psihoterapie cognitiv-comportamentală
✔ Suport parental
✔ Neurofeedback — reglare neuronală pentru reducerea anxietății și îmbunătățirea fluenței

✨ Bâlbâiala este tratabilă. Cu intervenții integrate, progresul este posibil la orice vârstă.
👉 Citește articolul complet pe blogul nostru și descoperă cm neurofeedback-ul poate deveni parte din soluție.
https://neurofeedbackiasi.ro/balbaiala-la-copii-si.../
📩 Pentru programări sau întrebări, scrie-ne în privat!

https://neurofeedbackiasi.ro/balbaiala-la-copii-si-adulti-mecanisme-cauze-si-abordari-terapeutice-moderne/

Bâlbâiala (tulburarea de fluență de tip logonevroză) este o tulburare de comunicare caracterizată prin întreruperi involuntare ale fluenței vorbirii: repetiții de sunete sau silabe, prelungiri, blocaje sau tensiune musculară în zona articulatorie. Aceasta afectează aproximativ 5% dintre ...

06/02/2026

🛌⚖️ Legătura dintre somn și obezitate

Știai că somnul și greutatea corporală sunt strâns legate?

Cercetările arată că există o relație bidirecțională între somn și obezitate:
👉 lipsa somnului favorizează creșterea în greutate,
👉 iar excesul ponderal poate duce la tulburări de somn.

🔬 Ce se întâmplă când dormim prea puțin?
• se dereglează hormonii foamei și sațietății (leptina ↓, grelina ↑)
• crește pofta pentru alimente bogate în calorii
• scade autocontrolul și motivația pentru mișcare
• apare oboseala și crește comportamentul sedentar

😴 Obezitatea poate afecta somnul
Persoanele cu exces de greutate prezintă mai frecvent:
• apnee obstructivă de somn
• insomnie
• somn fragmentat și neodihnitor

🧠 Somnul nu este un „lux”, ci o nevoie biologică esențială
Un somn de calitate susține echilibrul hormonal, sănătatea emoțională și controlul greutății.

✅ Ce putem face?

• respectarea unui program regulat de somn
• igiena somnului
• gestionarea stresului
• activitate fizică regulată
• abordare integrată a stilului de viață

💡 Alături de alimentație și mișcare, somnul este un pilon esențial al sănătății.

📌 Ai grijă de somnul tău – corpul și mintea îți vor mulțumi.

Obezitatea și tulburările de somn reprezintă două dintre cele mai frecvente probleme de sănătate publică ale societății contemporane, având o prevalență în continuă creștere și consecințe majore asupra sănătății fizice și psihice. Dovezile științifice actuale susțin existen....

02/02/2026

🔵 Blue Monday – mit sau realitate emoțională? 🔵

Ai auzit probabil că a treia zi de luni din ianuarie ar fi „cea mai deprimantă zi a anului”. Conceptul de Blue Monday a devenit foarte popular, însă din punct de vedere științific nu este recunoscut ca un fenomen psihologic valid.

👉 Totuși, luna ianuarie vine adesea cu provocări reale pentru starea noastră emoțională:
▪ mai puțină lumină naturală
▪ oboseală emoțională și financiară după sărbători
▪ presiunea rezoluțiilor nerealiste
▪ revenirea bruscă la rutină
▪ tendința de izolare socială

Acestea pot duce la stări de tristețe, apatie sau lipsă de motivație — fără a însemna neapărat depresie.

💙 Important de știut: Disconfortul emoțional temporar este diferit de depresia clinică. Dacă stările neplăcute persistă, se intensifică sau îți afectează funcționarea zilnică, sprijinul psihologic este esențial.

✔ Ce poți face:
• menține o rutină echilibrată
• caută lumina naturală și mișcarea
• setează obiective realiste
• rămâi conectat cu cei din jur
• cere ajutor atunci când simți că ai nevoie

🧠 Blue Monday poate fi un pretext bun pentru a vorbi despre sănătatea mintală, nu pentru a minimaliza suferința emoțională.

Ai grijă de tine. Starea ta emoțională contează. 💙

Originea conceptului și validitatea sa științifică Termenul „Blue Monday” este folosit pentru a desemna așa-zisa cea mai deprimantă zi a anului, situată, de regulă, în a treia zi de luni a lunii ianuarie. Conceptul a fost popularizat în anul 2005 de către Cliff Arnall, psiholog britan...

30/01/2026

🔍 Te gândești obsesiv la mâncare, chiar și când nu ți-e foame?

S-ar putea să experimentezi ceea ce psihologii numesc "food noise".
🧠 Află din acest articol ce se ascunde în spatele gândurilor intruzive legate de mâncare, cm sunt influențate de dietă, social media și stres – și ce soluții propune psihologia modernă.
📄 Citește acum 👉

Conceptul de food noise, sau zgomot alimentar, se referă la prezența constantă sau frecventă a gândurilor legate de mâncare, care afectează capacitatea individului de a se concentra sau de a-și menține o relație sănătoasă cu hrana. Fenomenul este prezent în diverse tulburări de alimen...

28/01/2026

BRAIN PERFORMANCE IAȘI
CENTRU UNIC ÎN NORD-ESTUL ȚĂRII CE ÎMBINĂ CELE 3 TERAPII DE ULTIMĂ GENERAȚIE, PENTRU O EFICIENȚĂ MAXIMĂ

🧠 NEUROFEEDBACK,
💥 Fotobiomodulare transcraniană,
🧩 Hemoencefalografie
🧠 Brain mapping (Harta Creierului) Analiza cantitativă a activității
electrice a creierului si identificarea tiparelor disfuncționale
formate la nivel cerebral.

⏰ Durată ședință Neurofeedback: 40 minute
⏰ Durată ședință HEG: 20 minute
⏰ Durată ședință Fotobiomodulare transcraniană: 30 minute
⏰ Durată ședință Brain mapping: 50 minute

Specialistul nostru: 💯

ANA MARIA VASILACHI, Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie /
Psiholog clinician

✅ Experiență și Educație 🔝: specialistul nostru cu o experiență de
peste 15 ani în psihologie clinică, supervizor Neurofeedback BTI
Europa și o educație solidă în Neurofeedback, ceea ce îi conferă o
eficiență în interpretarea și ajustarea protocoalelor de antrenament.

✅ Formare continuă 📜🎓 : Neurofeedback-ul este un domeniu cu o evoluție rapidă. Specialistul nostru este angajat în formarea continuă și este la curent cu ultimele cercetări și tehnici din domeniu pentru succesul actului terapeutic.

✅ Abordarea personalizată 👍 : Specialistul nostru nu aplică un
protocol standard pentru toți clientii, ci personalizează protocoalele
în funcție de nevoile individuale ale fiecărui client.

✅ Urmărirea progresului 𝚿: Monitorizează personal progresul clienților, ajustând antrenamentul atunci când este necesar și ofera feedback constant clientilor.

✅ Rezultatele clienților⚠️ : Cel mai bun indicator al competenței unui
specialist în neurofeedback este succesul și satisfacția clienților săi.

📣 Programează-te la:
📞 0749.730.093
📍Str. P. Caraman nr.2, Iași - Centru Copou
📍Sos. Bucium nr.82, Iași - Centru Bucium

🌐 www.neurofeedbackiasi.ro

Ana Maria Vasilachi
Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie
Psiholog clinician
Supervizor Neurofeedback Brain Trainer International
Primul specialist Neurofeeback ILF din Iași, acreditat EEG Info Germania
Primul specialist Neurofeeback din zona Moldovei, acreditat BTI SUA
Al treilea specialist Neurofeeback din România, acreditat BTI SUA

26/01/2026

🌿 ÎNTREBAREA DIN SPATELE PRACTICII: SUNT UN TERAPEUT BUN PENTRU CLIENȚII MEI?

Puțini vorbesc despre asta, dar mulți o simt. Chiar și terapeuții.

Da, și ei au momente de îndoială.
De nesiguranță.
De întrebare.

„Am spus ce trebuia?”
„Oare chiar l-am ajutat?”
„Sunt eu suficient pentru omul din fața mea?”

Adevărul e că, în spatele calmului și al prezenței, există un om.
Un om care și el a trecut prin dureri, care și el are frici, traume, oboseală.

Și totuși… vine în cabinet, și e acolo, prezent.
Zi după zi.
Pentru celălalt.

💭 Un terapeut bun nu e cel care are toate răspunsurile.
E cel care ascultă cu adevărat.
Care rămâne curios.
Care își pune întrebări, dar nu fuge de ele.
Care știe că uneori, cea mai mare schimbare e doar…
un moment de liniște.
Validarea nu vine mereu din cuvinte mari.
Uneori e un zâmbet, un „mulțumesc” spus sincer, sau un pas mic făcut de clientul tău.
Acolo, în acele momente, înțelegi că ești destul. Chiar dacă nu ești perfect.
Pentru că prezența ta vindecă mai mult decât crezi. 🌱

💚 Pentru toți terapeuții care se întreabă uneori dacă sunt suficienți:
Da, sunteți.
Fiind acolo, conștienți, autentici, deja faceți o diferență.

✨ Tu când ai simțit ultima dată că ești „destul”?

Există o imagine idealizată a psihoterapeutului – o persoană calmă, echilibrată, mereu în control, care oferă claritate și soluții acolo unde clienții aduc haosul. Dar, în spatele acestei imagini, realitatea este mult mai umană. Mulți terapeuți trăiesc, la rândul lor, cu îndoieli,...

23/01/2026

🧠 Tratamente adjuvante inovatoare pentru PTSD: Neurofeedback & Deep Brain Reorienting (DBR)

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) afectează profund viața emoțională, cognitivă și corporală a persoanelor care au trecut prin experiențe traumatice. Deși terapiile clasice – precum psihoterapia focalizată pe traumă și medicația – rămân standardul de aur, realitatea clinică arată că aproximativ jumătate dintre pacienți nu obțin ameliorarea dorită.

👉 Ce alternative promițătoare apar din neuroștiințe?

🔹 Neurofeedback-ul – Este o metodă non-invazivă prin care creierul învață să se autoregleze, folosind feedback în timp real al activității sale electrice. Studiile recente arată reduceri semnificative ale simptomelor PTSD, anxietății și depresiei, precum și o creștere a sentimentului de control și siguranță internă.
🔹 Reorientarea Creierului Profund (Deep Brain Reorienting – DBR) – O abordare terapeutică emergentă, orientată „de jos în sus”, care vizează reacțiile preconștiente ale trunchiului cerebral implicate în șocul traumatic. DBR permite procesarea traumei fără reexpunere copleșitoare, cu rate scăzute de abandon și rezultate clinice remarcabile în studiile recente.

📊 Ce ne spun cercetările?
• Meta-analizele indică efecte clinice semnificative pentru neurofeedback
• Studiile controlate arată că DBR poate reduce severitatea PTSD cu dimensiuni mari ale efectului
• Ambele metode sunt bine tolerate și pot completa terapiile standard

💡 Mesaj-cheie

Neurofeedback-ul și DBR nu înlocuiesc tratamentele consacrate, dar pot deveni aliați valoroși pentru persoanele care nu răspund suficient la intervențiile clasice sau care au nevoie de abordări mai blânde, neurobiologic informate.

🔍 Viitorul tratamentului traumei merge spre intervenții personalizate, care țintesc nu doar gândurile, ci și creierul și corpul.

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) reprezintă o afecțiune psihiatrică severă, asociată cu disfuncții emoționale, cognitive și somatice persistente. Deși terapiile bazate pe dovezi, precum terapia cognitiv-comportamentală focalizată pe traumă și tratamentele farmacologice, sunt con...

19/01/2026

👨👩👧 Familia nu doar crește un copil — modelează o viață întreagă.

Fiecare gest, ton de voce sau reacție parentală lasă o amprentă în felul în care copilul va iubi, va avea încredere și va face față provocărilor la maturitate.
Psihologia arată că primele experiențe din familie devin „matrița” personalității adulte. Atașamentul, comunicarea, limitele și sprijinul emoțional din primii ani determină felul în care adultul se raportează la lume, la sine și la ceilalți.

🧠 În articolul de azi explorăm, pe baza teoriilor lui Bowlby, Baumrind, Erikson și alți autori importanți, cm familia modelează copilul și influențează adultul care va deveni.

📖 Citește articolul complet:
👉Familia ca modelator al personalității copilului și influența sa asupra adultului de mai târziu

Familia reprezintă primul context social în care copilul își dezvoltă identitatea, învață regulile conviețuirii și dobândește primele modele de comportament. Ea nu este doar un spațiu fizic al protecției și creșterii, ci și un cadru psihologic în care se formează bazele personalit...

16/01/2026

DISFORIA DECLANȘATĂ DE RESPINGERE– RANA INVIZIBILĂ DIN ADHD 💔⚡

Respingerea doare pentru oricine, dar pentru unele persoane – în special cele cu ADHD – chiar și o critică minoră sau o privire interpretată greșit poate declanșa o adevărată furtună emoțională.
Acest fenomen se numește disforie sensibilă la respingere (RSD).

👉 RSD nu este „sensibilitate exagerată”, ci o reacție intensă, cu baze neurobiologice.
👉 Poate duce la schimbări bruște de dispoziție, retragere, rușine, furie sau chiar gânduri negative severe.
👉 Este frecvent întâlnită la persoane cu ADHD, dar și la cele aflate pe spectrul autismului sau cu anxietate.

Ce se întâmplă de fapt? Persoana trăiește respingerea – reală sau doar percepută – ca pe un atac direct la propria valoare. O remarcă, o critică sau chiar tăcerea cuiva pot declanșa emoții greu de gestionat.

Cum poți gestiona aceste trăiri?

✨ Observă-ți reacțiile: „Este respingerea reală sau interpretată?”
✨ Folosește tehnici de reglare emoțională: pauze, respirație, jurnalizare.
✨ Apelează la terapie – CBT, DBT sau intervenții axate pe compasiune pot ajuta enorm.
✨ Înconjoară-te de oameni care oferă validare și comunicare clară.

Persoanele cu ADHD pot fi extrem de sensibile la respingere, dar tocmai această sensibilitate le face adesea profund empatice, autentice și capabile de conexiuni reale. 🧠💛

Respingerea este o experiență dureroasă pentru orice persoană. O critică la locul de muncă, o remarcă dezaprobatoare sau o interacțiune socială stânjenitoare pot genera disconfort emoțional pentru oricine. Totuși, pentru unele persoane, chiar și cea mai mică formă de respingere – re...

12/01/2026

DEPRESIA DE DUPĂ SĂRBĂTORI: CUM SĂ FACI FAȚĂ MELANCOLIEI IERNII ❄️

Sărbătorile de iarnă vin cu bucurie, timp petrecut cu cei dragi și o pauză binevenită de la rutină. După ce luminile se sting și revenim la programul obișnuit, este firesc ca starea de spirit să se schimbe. Tristețea, lipsa de energie sau motivația scăzută sunt frecvente și poartă numele de depresie de după sărbători sau post-holiday blues.

🔹 De ce apare această stare?
– revenirea bruscă la responsabilități și rutină
– scăderea stimulării emoționale de tip „sărbătoare”
– zilele mai scurte și lipsa luminii naturale
– oboseala acumulată și stresul emoțional

🔹 Semne frecvente
✔ dificultăți de concentrare
✔ tulburări de somn
✔ iritabilitate
✔ lipsă de energie și motivație
✔ anxietate crescută

De cele mai multe ori, aceste stări sunt temporare. Totuși, dacă persistă sau se repetă în fiecare iarnă, ele pot indica tulburarea afectivă sezonieră (TAS), situație în care sprijinul de specialitate este important.

🔹 Ce poți face pentru a-ți îmbunătăți starea?

🌤 Petrece timp în aer liber și caută lumina naturală
🤝 Menține legătura cu cei apropiați
😴 Respectă o rutină de somn
🥗 Revino la o alimentație echilibrată
🎯 Planifică activități plăcute
🎨 Descoperă sau reia un hobby

💬 Dacă tristețea, anxietatea sau lipsa de energie persistă, psihoterapia și intervențiile complementare, precum terapia Neurofeedback, pot ajuta la reglarea stării emoționale, reducerea stresului și îmbunătățirea somnului și concentrării.
✨ Ai grijă de tine în această perioadă de tranziție. Iarna nu trebuie să fie doar un anotimp al melancoliei, ci și unul al reconectării cu propriile nevoi.

Pentru mulți oameni, sărbătorile de iarnă reprezintă o perioadă de respiro emoțional și social: timp liber, mese festive, întâlniri cu familia și prietenii, ritualuri și așteptări pozitive. Această „bulă” de bucurie și conectare este însă limitată în timp. Odată cu revenire...

09/01/2026

💬 DESPRE RĂBDARE ÎN TERAPIE

Trăim într-o lume grăbită.
Totul se vrea acum.
Rezultate rapide, soluții imediate, schimbări peste noapte.

Dar vindecarea…
nu funcționează așa. 🕰️

Cei mai mulți oameni vin în terapie după ani de simptome:
anxietate, insomnii, tensiune, stres, epuizare.

Ani la rând, corpul și creierul s-au obișnuit cu dezechilibrul.
Și totuși, dorim ca o ședință sau două să „șteargă” tot.

Doar că vindecarea are propriul ritm. 🌿

🧠 În NEUROFEEDBACK, creierul învață treptat să funcționeze altfel.
💬 În psihoterapie, emoțiile se așază în straturi.
🌱 În orice terapie, procesul e cumulativ.

Așa cm nu devii mai puternic după un singur antrenament, nici mintea nu se reglează peste noapte.

Răbdarea este parte din vindecare.
Ea spune:
„Îmi dau voie să am timp.”
„Nu mai lupt cu mine, ci învăț să mă ascult.”

Și, paradoxal,
când renunți la grabă,
începi să te vindeci cu adevărat. 💚

✨ Terapia nu promite miracole rapide.
Dar promite schimbare reală – pentru cei care rămân consecvenți, prezenți, răbdători.

Pas cu pas. Ședință cu ședință. Respirație după respirație. 🌿

💭 Tu câtă răbdare îți acorzi ție însuți atunci când vrei să te vindeci?

De ce procesul terapeutic nu poate fi grăbit ? Trăim într-o lume care ne-a obișnuit cu rezultate rapide. Cu aplicații care rezolvă totul în câteva clickuri, cu livrări în aceeași zi, cu promisiuni de „schimbare în 7 pași”. Dar în terapie – fie că vorbim despre NEUROFEEDBACK, ps...